6,419 matches
-
cât privește reflectarea acestui interval, are unde) prima sa tentație e să le corecteze. Ironia, pentru el, chiar asta e. O formă reținută de penalizare a dezechilibrelor de orice fel. În ce măsură e dispus autorul să treacă peste propriile capricii de dragul obiectivității se poate constata cel mai limpede într-un paragraf care urmărește evoluția lui Mihail R. Rollea (viitor Roller, principalul artizan al falsificării istoriografiei în primii ani de comunism). Din autor al unei broșuri decente intelectual, Din istoria drepturilor omului (1937
Istoria ieroglifică (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4947_a_6272]
-
el omul concret de pe stradă, ci un purtător de idealuri și de comportamente generice. Ceea ce-i contrariază de fapt este ridicarea îndurării, atitudine nelipsită din scrierile lui Malamud, la rangul de virtute supremă, atotmântuitoare, ceea ce reduce, cred ei, autenticitatea și obiectivitatea narațiunii. „Rahmunes, spunem noi în ebraică - explica Yakov Bok în Cârpaciul (1966) -, îndurare. N-avem voie să uităm de ea" în numele acestei rahmunes, negustorașul Morris Bober, calchiat după Max Malamud, tatăl scriitorului, îl iartă pe băiatul de prăvălie care-l
Viață modelată de operă (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6008_a_7333]
-
ce se mai poate/ Când totul se poate?”). Dar, iarăși spre deosebire de alții, a avut puterea de a recunoaște că a greșit. Împotriva celor care îl laudă sau îl blamează astăzi la fel de fără măsură, suntem obligați să cântărim lucrurile cu toată obiectivitatea. Și să recunoaștem că nu i-a plăcut întotdeauna să stea sub vremi. S-a revoltat uneori împotriva vremilor și, mai mult decât atât, împotriva lui însuși: Am fost comediantul fără voie, Am fost rușinea cea nerușinată Acum strângând eroare
„De liniște ființa mea se teme”… by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5941_a_7266]
-
atâta vreme cât ea s-a manifestat oarecum pe genunchi, în paginile revistelor culturale.) Dar și pentru că Mircea Cărtărescu practica acolo un gen de critică literară absolut diferită de cea în spiritul căreia se formaseră ei: serioasă, însă fără comode pretenții de obiectivitate, bine orientată valoric, însă fără a face caz de criteriul estetic, generoasă, însă neîngăduindu- și familiarități exagerate. De altfel, nici cu articolele teoretice ale lui Mircea Cărtărescu însuși Postmodernismul românesc nu are prea multe în comun. Distanța de la manifestele generaționiste
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
a fost mai degrabă o formulare jucăușă? Ana Blandiana: Textul lui N. Steinhardt despre mine nu era deloc jucăuș. Era o analiză plină de subtilitate și de comprehensiune, nesemănând cu cele de critică literară, pentru că nu avea vreo pretenție de obiectivitate. Dimpotrivă, își asuma o subiectivitate care permitea empatiei să depisteze cele mai insesizabile intenții și să coboare până la cele mai neformulate sugestii. Din păcate, s-a întâmplat să citesc acel portret doar după ce autorul lui nu mai era, după cum se
„Sper că voi ajunge să devin din nou numai scriitor“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/5944_a_7269]
-
la agravarea dezastrului de la Fukushima. Situația nu este mult mai bună nici în Europa”, a afirmat Mark Breddy, purtător de cuvânt al Greenpeace European Unit, organizație non-guvernamentală care militează pentru protecția mediului. Din cauza acestor teste, Breddy a pus la îndoială obiectivitatea testelor care au fost făcute de Comisia Europeană.
Evitarea unei situații tip Fukushima costă Europa 32 miliarde de euro () [Corola-journal/Journalistic/57167_a_58492]
-
noul Statut prevede ca juriul să fie alcătuit și din scriitori. Rezultatul îl vom vedea. L-am văzut deja la unele asociații locale, când a lipsit autoritatea. Părerea mea este că responsabilitatea e direct legată de autoritate, iar autoritatea de obiectivitate. Am rămas fidel tezei lui Maiorescu despre poeți și critici. Cu scriitorii, problema este că nu se prea citesc unii pe alții. E drept că nici criticii nu citesc întotdeauna cărțile pe care le premiază. S-a întâmplat ca un
Cultura premiilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5909_a_7234]
-
Pentru că au fost multe sesizări după ce a fost făcut anunțul medicului Dan Oprea, echipa s-a suplimentat cu doi directori adjuncți. Ei pot ajuta echipa care deja lucrează la Ploiești. Vreau să se analizeze întreaga activitate în condiții de deplină obiectivitate și respect față de toți cei care fac parte din corpul medical. Vrem să cunoaștem adevărul! Ancheta se va prelungi, iar Raed Arafat va prezenta concluziile", a spus Eugen Nicolăescu într-o conferință de presă.
Eugen Nicolăescu, declarații despre spitalul groazei din Ploiești by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/59110_a_60435]
-
în minte este că numai „răutatea“ este absolută, în vreme ce toate celelalte sunt, mai ales în posteritate, relative. Asupra „răutății”, putem cădea de acord fără să facem neapărat concesii nici propriului gust, nici gustului public. Dreptatea este mult mai împărțită, iar obiectivitatea trece totdeauna printr-un filtru subiectiv. Cât privește confirmarea în timp a judecăților, ea nu e mai puțin relativă: la fel de împărțită ca dreptatea și la fel de subiectivă ca obiectivitatea. Mai am și bănuiala că ține de psihologia noastră minabilă ca o
De ce trebuie să fie "rău" criticul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5927_a_7252]
-
nici propriului gust, nici gustului public. Dreptatea este mult mai împărțită, iar obiectivitatea trece totdeauna printr-un filtru subiectiv. Cât privește confirmarea în timp a judecăților, ea nu e mai puțin relativă: la fel de împărțită ca dreptatea și la fel de subiectivă ca obiectivitatea. Mai am și bănuiala că ține de psihologia noastră minabilă ca o apreciere negativă să ne facă mai fericiți decât una pozitivă. Ne bucurăm mai des de răul altora decât de binele lor. Când nu e vorba, firește, de noi
De ce trebuie să fie "rău" criticul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5927_a_7252]
-
Robert Lifton, Kathleen Taylor distinge opt trăsături totalitare ale fenomenului de manipulare: 1) controlul contactului cu lumea: cine controlează comunicarea unui individ cu mediul înconjurător îi stăpînește percepția asupra realității; 2) manipularea mistică: invocarea unor instanțe suprapersonale (Dumnezeu, necesitatea istorică, obiectivitatea științei, un grup de cercetători), pentru a cîștiga încrederea oamenilor; 3) pretenția de a fi pur: insinuarea convingerii că cei care nu-ți împărtășesc ideile sunt prezențe malefice a căror putere de contaminare trebuie eliminată; 4) cultul confesiunii: a încuraja
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
Luminița Corneanu O nouă formulă de jurizare, presupunând un juriu de nominalizări și altul de premiere, promitea anul trecut o mai judicioasă atribuire a premiilor Uniunii Scriitorilor. Însă obiectivitatea în literatură este imposibil de obținut și, în plus, chestiuni ce nu țin de competența sau de voința membrilor juriului pot interveni și anula orice calcule anterioare. În primul rând, când reproșăm că n-a fost luată în seamă cutare
USR: Premianții anului 2009 by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6238_a_7563]
-
să militeze pentru promovarea spiritului revoluționar în întreaga viața socială, să lupte împotriva inerției, rutinei și conservatorismului, împotriva a tot ceea ce este perimat și poate frînă mersul înainte al societății; ... d) să dea dovadă de o înaltă conștiința etico-profesională, de obiectivitate și spirit de răspundere în îndeplinirea exemplara a profesiei, să respecte legile și secretul de stat, să militeze neabătut și în orice împrejurare pentru triumful adevărului; ... e) să respecte consecvent în viață normele eticii și echitații socialiste; ... f) să-și
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
sistemul său de valori încă dinainte de trecerea către ultima etapă). Astfel, unul din ultimele paragrafe referitoare la apoteoza lui Culianu pare scris cu aceeași febricitate la care face referire: „Ceva din tonul implacabil al binecuvântării răzbătea, împreună cu un fior de obiectivitate înghețată, în textele acestor proiecte. Păreau adresate urbi et orbi. Tonul lor e sigur de sine, stilul e limpid, construcția, apodictică, economia de mijloace, absolută. Afirmațiile sunt definitive, negațiile, casante. Teoriile socotite false sunt evacuate cu un număr minim de
Teoria ultimului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6257_a_7582]
-
eluda naturalul, în beneficiul unor formule poetice bazate pe artificiu, pe construct rațional, pe apelul la elanul intelectualist. Istoria poeziei românești (I-IV) e opera unui critic interesat în primul rând de avatarurile formelor, formulelor și convențiilor poetice, descrise cu obiectivitate, cu „răceală", cum s-a mai spus, în spiritul impersonalității. E limpede că Mircea Scarlat întrevede în istoria conceptului de poezie o anume evoluție, de la semnificant, la semnificat și la semn, de la versificație la lirism, de la începuturile poetice în slavonă
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
revista „Kamikaze”. De unde ne culegem informațiile Din păcate, sunt din ce in ce mai putine surse credibile, din care ne putem informa corect, nepărtinitor. Două televiziuni ce se vor televiziuni de știri, Realitatea și Antenă 3, sunt din ce in ce mai greu de urmărit, din pricina lipsei de obiectivitate cu care descriu viața politică de la noi. Totul apare răsturnat în relatarea lor: de la început, în orice situație, telespectatorul știe ce va auzi, ceea ce, evident, este cumplit de enervant. Astfel, principala teza a acestor televiziuni s-ar enunța cam așa
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5324_a_6649]
-
o viziune postromantică, esențialistă (dar în mod estetic) și morală asupra literaturii. Ce vreau să spun? În primul rînd că, spre deosebire de formaliștii ruși, Barthes nu caută să deosebească în limbaj un regim de discurs literar de altele nonliterare (prin criteriul obiectivității). Eforturile de a izola literarul, de pildă prin găsirea procedeelor retorice ale înstrăinării sau insolitării, nu făceau decît să ratifice un esențialism ontologic: conform lui, literatura se deosebește esențial, de pildă, de istorie, în sensul în care ceea ce înțelege cititorul
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
sau caută timpul?”. Poetica lui George Drăghescu are simplitatea și transparența unui izvor ce țîșnește în miez de codru. Dacă litera versului se compune dintr-un mozaic percepțional, frecvent de inspirație silvatică, spiritul care îl animă e o transcendență. O obiectivitate angelică, incantatorie: „Pe unde au trecut lupii, eu am scris poezie, pe unde au trecut greierii, eu am scris poezie, pe unde au trecut îngerii, era scrisă poezie”. Într-un soi de panteism liric, abstractul și concretul fuzionează: „Lucrurile abstracte
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
este variabil de la unul la altul dintre cele patru dialecte de bază din peninsulă. În ce privește istoria, ea se ocupă de cazuri particulare și nu cunoaște legea. Rămâne latina. Înainte de orice, limba și literatura latină se supun cel mai bine „principiului obiectivității”. Scrie Maiorescu: „De aici provine impresiunea de repaus și de mărime pe care ne-o produce antichitatea...; de aici provine diferința că, pe când în scrierile modernilor auzim totdeauna vorbind un individ, cu mărginirea sa egoistică, în operele clasicității, în Tucidide
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
mai expresiv decât acesta, datorat unui tânăr de 23 de ani, care se va dovedi, nu peste mult timp, adversarul redutabil al exagerărilor latiniste, atât în limbă și în scriere, cât și în istoria dreptului și, în general, a civilizației. Obiectivitatea clasicilor a fost pentru Maiorescu o lecție temeinic învățată. Ideile principale ale disertației din 1863 se regăsesc în studiile majore din anii 80-90, Poeți și critici, Comediile d-lui Caragiale și Eminescu și poeziile lui. Consecvent cu sine însuși ca
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
e călăuzit în acțiunea sa, principii și criterii pe care însă, foarte repede, chiar în cursul textului respectiv, le uită și joacă în altă piesă - o piesă unde totul e cântărit cu dublă măsură. Pentru un tânăr critic lipsa de obiectivitate este un defect mortal. Orașele Stalin Primim, de la Brașov, numărul 1-2 din 2011 al revistei ASTRA, editată de Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov, număr care conține un amplu și excelent documentat dosar tematic dedicat orașelor care au purtat pentru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5391_a_6716]
-
la început, în spirit ludic și parodic, câteva „date și coincidențe” de aspect biografic, fiind structurat sub forma unei confesiuni cu caracter filosofic, contrapunctată de diverse linii narative secundare, de digresiuni și fapte relatate cu mai multă sau mai puțină obiectivitate. Se contopesc, în textura romanului, evenimente din vremea copilăriei și adolescenței, cu situații obișnuite din existența unor familii târgoviștene. Discursul narativ capătă, în acest fel, pluridimensionalitate, ambiguitate semantică și relevanță gnoseologică, fiind alcătuit din diferite registre, voci și dimensiuni ale
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
în misterul necunoașterii, reeditările și edițiile selective - vizând unicul său volum antum, Roza vânturilor, articolele teologice din revista Predania, precum și două antologii comprehensive - nefiind suficiente nici cantitativ, nici calitativ. Îngrijitorilor lor le-a lipsit fie competența necesară dezambiguizării contextelor, fie obiectivitatea fără de care reeditarea scrierilor unei personalități ca Nae Ionescu se transformă din știință în propagandă. Ba încă o propagandă proastă. Nici ediția de față, intitulată vag Drumurile destinului românesc, nu face excepție de la această fatalitate, a bunelor intenții care sfârșesc
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
fost în schimbările sociale. Mersul istoriei și mai ales călătoria edificatoare în URSS din anii ’30 îl fac să se replieze și chiar să devină critic față de pozițiile pe care cândva le îmbrățișase. Mircea Iorgulescu, observă Eugen Simion, prezintă cu „obiectivitate, aș zice, pasionată, participativă această evoluție a «cazului»”. Dar ce e cu nomadismul statornic, cum se împacă cele două noțiuni alăturate oximoronic? Este una din temele mari ale cărții lui Iorgulescu, pentru care evadările lui Panait Istrati, „plecările de acasă
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
efecte. Aș spune că în urma demersului său rămân puține aspecte nelămurite în legătură cu Istrati. Este polemic cu exegezele dictate de interese politice (Al. Oprea) sau cu acelea numai sentimentale, romanțate, aducându-ne înaintea ochilor un Panait Istrati veridic, proiectat cu acea „obiectivitate pasionată” de care vorbea Eugen Simion în prefață.
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]