1,688 matches
-
aceste forme de contra-reeducare n-au fost, la un moment dat, niște forme de rezistență la ideologie, propunând alte soluții existențiale, culturale, de limbaj. Eu cred că limbajul cultural era totuși altul. În comparație cu limbajul ideologiei oficiale, limbajul literar, inclusiv limbajul obsedantului deceniu, la vârfurile acestui tip de literatură, este diferit. Ruxandra, ești În fața unei schele. Sunt șanse foarte bune să ridici o construcție excelentă, dar mai ales dacă vei lucra pe instituții și vei avea În vedere educarea, reeducarea, contra-reeducarea În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Uniunea Scriitorilor a Încercat și a izbutit să fie până la un punct un bastion Împotriva comunismului (până prin 1983). Sanda o citează la un moment dat pe ea care vorbește despre o literatură a rezistenței dând ca exemplu romanul politic (al „obsedantului deceniu”), publicat Între 1970 și 1985, dar și pe Noica sau ceea ce publica Anton Dumitriu. Mai apoi tot Ioana Em. Petrescu vorbește În același text și În același paragraf de supraviețuire prin cultură. Este adevărat că Ioana Em. Petrescu nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
bine pentru modalitatea de existență a intelectualului În spațiul public totalitar, cum zice Sanda, În raport cu puterea politică. Când mă raportez la rezistență, Îi exclud categoric pe cei care aveau Îngăduința autorităților comuniste să publice anumite texte (În speță romane ale „obsedantului deceniu”). Mă gândesc Însă și mă raportez prin termenul rezistență la cei care au pătimit concret pentru curajul lor. Consider că termenul ar fi, astfel, potrivit pentru cei care au fost interziși, cărora le-au fost interzise scrierile, li s-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de catharsis social), cred că termenul potrivit ar fi supraviețuire și nu rezistență. Foarte bun la nivel conceptual mi s-a părut un termen al lui Mircea Iorgulescu, cultură tolerată, pentru că tocmai datorită acestei culturi (În cultura tolerată intrând romanul „obsedantului deceniu”) nu a existat În România samizdat. Nu este vorba despre manuscrisele de sertar, ci de acea literatură română de opoziție Împotriva comunismului, care ar fi putut să circule În diferite grupuri de scriitori, nepublicată oficial, transmisă de la unii la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generație fără memorie cu un alt termen, nu știu cum să-l formulez mai bine, ceva de genul: generație fără experiența istorică a evenimentelor pe care le conservă memoria. Ștefan ne Întreabă: de ce ne grăbim să transformăm perioada cu pricina, să spunem obsedantul deceniu, anii de teroare comunistă etc., Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit prin aceasta Întreaga sa Încărcătură umană atroce? Întrebarea este absolut dramatică, ceea ce s-a Întâmplat În anii stalinismului, anii marii represiuni, dar și după aceea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
directă a evenimentelor. Bineînțeles, aici contează profesorii pe care Îi ai, inteligența lor pedagogică, dar și un anumit gen de curiozitate personală care ține de gradul de deschidere pe care Îl ai spre exterior, deschidere care se poate Întinde de la „obsedantul deceniu” la filmele documentare de orice tip. Eu sunt un produs al acestui master, de Istorie a imaginarului și al cursului cu Sanda Cordoș. Dacă până În anul IV nu mă interesa deloc cursul de istoria comunismului ținut de Ruxandra Cesereanu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
devin literatură a absurdului În cel mai bun caz, dacă nu pur și simplu niște nonsensuri cu care nu merită să-ți bați capul. Studenții și elevii de liceu nu mai rezonează În nici un fel la realitatea din spatele romanelor despre „obsedantul deceniu”. Plictisul celor de azi, temă predilectă pentru romanele douămiiștilor, e apropiat de gestul lui Bardamu, eroul lui Céline, de a se Înrola În armată din greața față de o lume În care nu se Întâmplă nimic În afara convențiilor „burgheze”. Starea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un nivel rațional al discursului. Întrebarea pe care aș ridica-o este următoarea: În afară de judecata la rece asupra oportunității memoriei, nu se exercită asupra voastră o presiune de natură psihologică și afectivă atunci când Ștefan Borbély vă predă evenimente Întâmplate În obsedantul deceniu, sau Ruxandra Cesereanu vă prezintă cărți despre tortura politică? Nu există și o presiune de altă natură, să-i spunem umană, care să vă tulbure la contactul cu aceste istorii? Desigur, din punct de vedere teoretic, există un câștig
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mare succes. Am găsit acolo o vraiște totală, documentele nu sunt Înregistrate, În plus se deteriorează de la o zi la alta din cauza condițiilor improprii de depozitare (am lucrat cu mască chirurgicală). Da, stăm și povestim despre torționari și anii ’50 - obsedantul deceniu -, dar nici generația aceasta, cea aparținând anilor ’80, nu a dus lucrurile până la capăt. S-au inventariat numai lucrurile, fără să se explice, și poate de aceasta le și refuzăm acum, pentru că nu ni se explică Îndeajuns. Cărțile seminale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noastră?”. În textul pe care ni l-ați dat spuneți că, de fapt, această traumă nu vă aparține, integral, nici dumneavoastră. La un moment dat faceți o remarcă interesantă cu privire la faptul că cei din generația dumneavoastră sunt mai preocupați de „obsedantul deceniu”, de anii ’50, decât de ceea ce au trăit pe propria piele. Asta probabil pentru că nu aveți Încă distanța necesară pentru a discuta ceea ce vă privește În mod direct. Nu există distanța necesară unei priviri critice față de anii ’70-’80
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am implicat politic. Andrei Simuț: Mă tem să nu fie cumva mai mare distanța Între generațiile care vor urma (sau care sunt acum pe punctul de a fi În anul I) și toată paradigma care include generația ’80, chiar și „obsedantul deceniu”. Marius Lazăr: Pentru copiii voștri generația noastră o să fie mină de aur de exploatat. Vor veni ei să ne facă interviuri. Ștefan Borbély: În final, voiam să vă spun trei lucruri, În afară de mulțumirile călduroase că ați venit și ați
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
revista deschide, într-un moment de evident succes editorial al scriitorului, ancheta privitoare la receptivitatea cititorului român față de opera lui Eliade. Pe aceeași linie a interesului față de problemele literaturii contemporane și a reconsiderării semnificațiilor din perspectiva actualității se înscriu colocviul Obsedanta tranziție a prozatorului român (10-11/1994), ocazionat de „Zilele revistei «Familia»”, ediția 1994, și cel intitulat Generația ’80. Reflecții și autoreflecții (6/1995) ce reia o parte din intervențiile participanților la simpozionul Generație, avangardă, experiment (Sighișoara, mai 1995). Rubrica „O
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
ce poate fi, în sfârșit, reconstituită generează setea de biografii pilduitoare, implicațiile justițiare decurgând firesc. Literatura memoriei devine o instanță morală demascatoare și acuzatoare atât a istoriei, cât și a ficțiunii oficiale publicate în totalitarism, pusă în relație cu „romanul obsedantului deceniu”, care oferise doar iluzia adevărului mărturisit. În primul număr din 1994, editorialul Închiderea ziarului - deschiderea cărții anunță un nou format și o nouă grafică a revistei, înlocuirea formatului de ziar cu cel de carte, realizându-se prin aceasta și
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
numeroase analize didactice, este o replică la Erlkönig de Goethe; Wallace Stevens a constituit o lectură fundamentală etc.). Alteori le-a lăsat cititorilor plăcerea să descopere metamorfozele personale pe care le suferă în opera sa temele și motivele consacrate. Teme obsedante: metamorfoza, temă barocă, împinsă până la limită, când transformarea devine transsubstanțiere; urmărirea himerei, rătăcirea în căutarea esenței de sub formele proteice - de fapt, reluare a metamorfozei din unghiul celui însetat de absolut, percepând fascinația formelor; coincidența contrariilor, după o convertire a unuia
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
alegoriile narative care sunt, în prima parte a vieții poetului, baladele, iar în cea de-a doua emblemele simbolice descrise cu suprimarea acțiunii narate. Ideea platonică, arhetipul permanent presimțit, permanent căutat, permanent refuzat se manifestă în reluarea câtorva motive poetice obsedante: motivul iluziei - al descoperirii că orice aparență este iluzie, inclusiv propria aparență; al suprimării iluziei ca suprimare de sine; motivul metamorfozelor, al trecerii aparențelor iluzorii din una în alta, una dintre ele fiind chiar făptura poetului; motivul proteismului universal, al
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
în Poemul exorcist: androginul lui Platon era grotesc, imposibilitatea de a reface androginul, ca expresie a unității contrariilor, e tragică; ea se desfășoară sub ochiul indiferent al cosmosului. În ultimii doisprezece ani ai vieții sale creatoare, poetul a reluat motivul obsedant al luptei cu himera în două variante: lupta cu iluzia istoriei imediate - în lumea văzutelor, lupta pentru a păstra iluzia ideii de Dumnezeu - în lumea nevăzutelor. Pentru alegoria inserării în istorie, poemul Vânătoare cu șoim (replică la Poetul cu șoimul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
practică până la epuizare analiza partenerilor și introspecția, excesul fiind atenuat întrucâtva de momente de epic senzațional (biografia lui Sebastian-unchiul și a lui Beniamin Arvatu, fost potentat comunist devenit gangster) sau de secvențe reportericești (ultimele zile ale insulei Ada Kaleh). Tema obsedantă a lui F., deteriorarea inexorabilă a relațiilor dintr-un cuplu, revine în structura romanului Dansul focului, în centru situându-se adolescenta, apoi tânăra Raluca, îndrăgostită mai întâi de arhitectul Laurențiu, pe care îl părăsește, fără motiv explicit, pentru a se
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
dar nu își găsește totdeauna expresia artistică adecvată. Notabile sunt sinceritatea sentimentului și discreția lirismului. Tonul lamentațiilor este estompat, deși extremele sentimentale se fac simțite deseori. Tânguirea după iubirea pierdută e atenuată de melancolie și de puritatea aspirațiilor. În chip obsedant revine imaginea iubitului plecat, inspirația desfășurându-se în voie numai în absența ființei iubite, asociată, obișnuit, cu o suferință văzută ca un chin binefăcător. O retorică discretă face ca poza și afectarea, prezente uneori, să creeze totuși aparența sincerității. Corectitudinea
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
își editează prima plachetă, Interior cosmic, în care aspirația de a afla tainele lumii se împletește cu evocarea realului dur și sumbru, cu luări de atitudine în plan social. Prin motivele și viziunile accentuat nostalgice, prin substratul meditativ-filosofic, prin sugestii obsedante și tulburătoare, precum și printr-un sistem personal de imagini, metafore, alegorii, cartea dezvăluie aderența la estetica simbolismului, la care se adaugă câteva elemente proprii poeticii expresioniste. Dominanta stilistică este transfigurarea metaforico-simbolică a microcosmosului și a macrocosmosului, sursa asociaților fiind folclorul
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
indiferent față de prea numeroasele complicații moderne ale narativității. Condiția femeii, în toate ipostazele - adolescentă, matură, prea matură, îndrăgostită, înșelată, dezamăgită, resemnată, în curs de reconstruire a speranței, mamă, mătușă, soție mai mult sau mai puțin adaptată situației -, reprezintă, firesc, motivul obsedant, la care se adaugă situații-tip, recurente: întâlnirea iubiților / soților despărțiți „après vingt ans”, confruntarea cu o limită, nu absolută, de obicei boala, bărbatul de sprijin fiind cel mai des medic, dacă se poate chiar fost iubit, pentru accentuarea tensiunii
GRONOV-MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
un context mai larg). Lucrurile sunt privite, în ultimă analiză, prin prisma social-politicului: Drumul Cavalerilor e, desigur, un roman rural, un roman de familie, o frescă, dar mai ales un roman politic, asemănător cu cele mai puternice dintre romanele despre „obsedantul deceniu”, el referindu-se însă de-a dreptul la perioada ceaușistă. Există, desigur, în Drumul Cavalerilor, ca în orice operă explicit angajată, o anumită doză de schematism, care însă nu compromite nici autenticitatea, nici credibilitatea mesajului. Renunțând la autocenzura politică
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
și problemele de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine, sunt blamate - în concepția utilitaristă și tezistă asupra artei - demisiile de la militantismul național. Comentarii și texte literare sunt consacrate unității culturale românești, tradiției și datinilor, temei obsedante a dacismului și a Marii Dacii. Ca exponenți ai acestor valori, un ciclu susținut de Ion C. Pojana promovează Figuri arădene (Teodor Botiș, Augustin Aron Hamsea, Ioan Suciu). Literatura publicată e modestă. Versuri semnează (printre mulți, inclusiv directorul revistei) D.
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
Tașcu, Teoria „petelor de necompromis”, ST, 1978, 2; Laurențiu Ulici, Teatrul tezei morale, CNT, 1979, 25; Constantin Cubleșan, Atitudinea morală ca act politic, TR, 1979, 51; Alex. Ștefănescu, Un roman al aducerii-aminte, RL, 1980, 4; Costin Tuchilă, Alt roman despre „obsedantul deceniu”, LCF, 1980, 12; Ion Cristoiu, Un roman kitsch, SLAST, 1982, 30; Cubleșan, Civic-etic, 146-151; Ghițulescu, O panoramă, 282-284; Silvestru, Un deceniu, 267-268; Laurențiu Ulici, „Romanul unei zile mari”, CNT, 1984, 35; George Pruteanu, Romane și însăilări, CL, 1985, 12
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
central al ninsorii, expresie a aceleiași aspirații, i se adaugă motive semnificative - moartea, târziul, iubiri învăluite în tristețe -, exprimând o stare de incertitudine și neliniște. Recviem pentru secolul meu se axează pe ideea poetică a damnării și pe unele motive obsedante - noaptea, toamna, soarta. Îngeri indeciși (1995), roman de atmosferă, relevă tumultul interior al protagonistului, student la filologie și viitor profesor de franceză. Narațiunea are în centru jocul de-a iubirea al unui bărbat mereu înșelat, mereu părăsit și iluzionat de
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
de la Mihai Eminescu la Nichita Stănescu și Mircea Ivănescu sau de la Gib I. Mihăescu și Liviu Rebreanu la Marin Preda, Dumitru Radu Popescu sau Alexandru Ivasiuc. Universul scrierilor lui Marin Preda și Nichita Stănescu este circumscris unei rețele de teme obsedante, operele lui Gib I. Mihăescu, Emil Botta sau Eugen Barbu sunt recitite prin prisma metaforelor-cheie. Se rețin comentariile asupra prozei, îndeosebi acelea despre Eugen Barbu sau despre D.R. Popescu. Analiza imaginarului primului prozator stă sub semnul „metaforei toamnei”, echivalată cu
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]