50,269 matches
-
bastioane întărite, adăpostea în vremuri de restriște toată populația satelor din preajmă. În acest scop, în secolele XV-XVII, a fost extinsă și fortificată, interiorul cetății luând proporțiile unei așezări, cu locuințe, capelă (1650), care se folosea și ca punct de observație; pentru alimentarea cu apă a populației în caz de asediu prelungit a fost săpată o fântână (1640) la o adâncime de 146 m, încă în funcțiune la doi ani după evenimentele din 1848, când cetatea a fost abandonată. Cetatea Râșnovului
Agenda2004-47-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283084_a_284413]
-
suspendarea unor publicații și a unor semnături de către Carol al II-lea) - filistinismul din anii '40, fariseismul anilor '50 ș.a.m.d. - sînt aproape de nerecunoscut, atît de organic sînt topite în fineturile cameleonice ale noii vîrste a portretului robot, cînd observațiile "pertinente" (cuvînt obsesiv), susținute de un fișier bine pus la punct, se împacă grațios cu complimentari de felul celor de mai sus, care le anulează. De regulă însă, "pertinenta" însăși lipsește. O contraperformanța inegalabila în acest sens este inventarierea tuturor
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
ideală a literaturii române pe care, în mod sigur, o visează și el. Însă acest mod de a discuta este neloial. Nu se pot așeza față în față o lucrare enciclopedica realizată cu o năzărire a unei asemenea lucrări. Singura observație care se poate face este aceea că autorii dicționarului s-au dovedit a fi mai exigenți cu literatura trecutului decât cu aceea contemporană. Că atâția alți exegeți (să nu uităm că G. Călinescu însuși a rezervat un spațiu nejustificat de
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
articolului) fraze de genul: "literatura e un joc al ipostazierii neantului, reluat ori de câte ori autorul se așează în fața colii albe de hartie". În schimb, analizând tulburătorul român Bate și ți se va deschide al lui Mihai Sin, Sanda Cordoș face severe observații critice: "Adeseori, paginile 'sociografice', cu tematică cetățeneasca, pe lângă faptul că sunt scrise fără un prea mare hâr publicistic, nu sunt inteligent introduse în structura românului, constituind tot atâtea pagini parazitare." Observațiile sunt, nimeni nu contestă, judicioase, dar, din cauza inconsecventei modului
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
deschide al lui Mihai Sin, Sanda Cordoș face severe observații critice: "Adeseori, paginile 'sociografice', cu tematică cetățeneasca, pe lângă faptul că sunt scrise fără un prea mare hâr publicistic, nu sunt inteligent introduse în structura românului, constituind tot atâtea pagini parazitare." Observațiile sunt, nimeni nu contestă, judicioase, dar, din cauza inconsecventei modului de prezentare, se poate ajunge la concluzia - falsă - că românul lui Mihai Sin ar fi mai puțin valoros decât acela al lui Gheorghe Crăciun! În coordonarea elaborării unui dicționar, fie el
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
dintre cauzele esențiale faptul că, la noi, în literatura folclorica din vechime am avut numai balade și deloc odisee. Odiseea naște, cu timpul, român, pe cînd tradiția baladei numai proza de mică întindere (schița, nuvelă, povestire). Să reținem din judicioasa observație a lui Ralea faptul, altminteri știut, ca literatura noastră populară a dominat balada. Cele mai multe și mai importante poartă sigla lui Alecsandri. Publicate în două ediții, una în 1852-1853 și a doua în 1866, ele anunță clar în foaia de titlu
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
etnică în felul celor amintite nu sînt îndestulătoare. Avem la cei care subliniază fatalismul din Miorița o falsă înțelegere a semnificației... De altminteri, presupusa liniște în fața morții, în care atîția văd o trăsătură etnică românească, este dezmințita de o simplă observație: este suficient că cineva să asiste la o înmormîntare apuseana, pentru ca să-și dea seama că acolo liniștea este mai mare decît o vedem noi. Nu vreau să egalizez în semnificație mitică, etnopsihologică și estetică Miorița cu Toma Alimos sau Mihu
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Conducătorul scoate exclamații de entuziasm și iar începe să rîdă foarte înveselit. Băiatul, abia acum îmi dau seama, are în el stofă de cugetător, de filozof, de psiholog, mă rog, oricît neinstruit ar fi. Lui îi place atît de mult observația, sau scuză mea că de ce devii brutal, ... cînd ești fricos, mă rog, încît se apucă să treacă formulă mea în carnețelul lui cu pătrațele în care își notează lipsurile tehnice ale amărîtei lui de Dacii de învățat șofatul. Stăm cu
Frică si brutalitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17685_a_19010]
-
istorie credibilă a politicianismului autohton, cu tot cu perioada comunistă, în care abandonarea interesului național are varii forme, de la internaționalismul anilor '50 pînă la neaoșismul ceaușist, vom avea un manual de întrebuințare și pentru actualele crize politice din România. Pînă atunci, cîteva observații pe această temă. Votul de azi e mai important decît interesul României de mîine. Disciplină politică e bună cît timp aduce un oarecare profit. Puterea și funcția trebuie aparate cu dinții și sporite cu gura, indiferent ce s-ar întîmpla
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
referindu-se la această problemă, ca , "Babă este un european, un apusean, care a optat pentru Descartes și Racine, pentru Poussin și Ingres, iar nu pentru simbolică expresiva care a împins artă zilelor noastre spre originile orientale ale gîndirii". Această observație, desi adevărată în esență, îl transfera însă pe Babă, cu prea mare ușurință, în Apus. În fond, el nu este nici un artist din Răsărit și nici unul din Apus. El este fără îndoială un european, însă unul din Centrul Europei și
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
semnificativ, nu doar în spațiul literaturii. Frecvențele conexiuni cu proiectul estetic al modernității și postmodernității occidentale, de la eseu filosofic, proza, teatru, pictură, film, artă fotografică, o descriu suplimentar pe Corina Ciocârlie: anvergură a culturii, extremă mobilitate a inteligenței, acuratețe a observației, flexibilitatea metodologica (între un tematism temperat și naratologie, ambele subordonate unui proiect hermeneutic mai vast, care poate fi corelat și cărților sale anterioare). Cu acest ascendent de invidiat, Corina Ciocârlie parcurge cele 12 "trepte" ale prozei românești; în fapt, chintesența
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
îi deranjează pe autori, ci faptul că X s-a dovedit un personaj nerecunoscător, ca Y și-a dat arama pe față, ca Z este de o insistența cu totul nepotrivită. Toate acestea, bineînțeles, față de autorul jurnalului. În rest, predomina observații în legătură cu trecutul colaboraționist al unuia sau altuia, trecut - uneori - dedus doar umoral. (Este ciudat cum Ilya Ehrenburg, un recunoscut personaj important din structura stalinista, în cea mai bună carte a sa, Oameni, ani, viața, vorbeste deosebit de frumos despre toate figurile
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
teoria mecanicista a corpului biologic (cu varianta ei computeristică, în științele cognitive) a încercat să legitimeze caracterul productiv al procesualității vieții. (În ce măsură "lucrativitatea" tehnologică se dovedeste un fenomen intrinsec organismelor umane - si biologiei, în general - sau un pur efect al observației subiective, rămîne de discutat cu altă ocazie.) Deocamdată, premisa (încă) obligatorie a înțelegerii relației dintre om și mașina este aceea a acceptării raportului cronologic, cauzal și ierarhic dintre creator și creat: cunoașterea preceda aplicația, iar construcția mașinii (fie ea și
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
și dinamici (corpul transformat, la rîndul lui, într-o componentă a unui corp mai larg - să zicem, cel social său politic -, care îl afectează și de care e afectat). În același timp, prin saltul auto-similar de la un nivel logic / de observație la altul, noua conceptualizare riscă să mute problemă mecanicii corporale într-un meta-cadru, la rîndul lui limitativ. Poate tocmai de aceea, unii filosofi contemporani, cum ar fi Georges Canguilhem, preferă să ancoreze definirea mecanicista a corpului în termeni apropiați determinării
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
afirmă, pe bună dreptate, Iordan Datcu, reprezintă cea dintâi încercare din istoria folcloristicii românești de aplicare a criticii estetice la analiza unui gen folcloric. După G. Călinescu basmul e un "gen vast, depășind cu mult românul, fiind mitologie, etică, știința, observație morală etc." Venind în actualitate, autorul Dicționarului acorda spații largi, cum și meritau, lui Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Al. Amzulescu, Adrian Fochi, Ion Muslea, Ion Taloș. Unii sunt preocupați de metodologie și de istoria folcloristicii (Ovidiu Bârlea), alții de tipologie
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
într-o țară în drum spre comunizare. Sigur, se poate spune că e, aici, si o autoportretizare pentru că, și el, s-a complăcut să colaboreze timp de peste șase ani cu regimul Noii Credințe (așa l-a numit el în eseu). Observația n-ar fi nepotrivită. Dar pentru a portretiza fizionomia procesului trebuia o prealabilă cunoaștere din interior. Apoi, să nu ignorăm faptul, autorul celebrului eseu s-a desprins destul de repede de sistem și, acum, îl putea examina critic printr-o scriere
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
de sistem și, acum, îl putea examina critic printr-o scriere menită să avertizeze, să clarifice și să acuze. În prefață autorul precizează că, de fapt, cartea să încearcă "să arate cum funcționează gîndirea omului în democrațiile populare. Întrucît obiectul observațiilor mele l-a constituit mediul scriitorilor și artiștilor, acesta este un fel de studiu al grupului care, la Varșovia sau Praga, la Budapesta sau la București, joacă un rol important". Și nu uita să mărturisească: "Ca multi oameni din Europa de Est
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
democratice și o guvernare populară. S-au apropiat, ca și Alfa, lipsiți de alternativă valabilă, de noul regim, la început cu declarații publice prudente și cînd s-au trezit la realitate era prea tîrziu, aveau mîna totalitarismului în lat. După cum observația lui Milosz potrivit căreia cel mai bine adaptat pentru noua situație e poetul înzestrat cu talent dramatic (de actorie) m-a dus cu gîndul la Dan Desliu tînărul, cu ale sale poeme de tristă amintire, de care, el însuși, apoi
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
ne rămîne decît să rememoram rezultatele prodigioase ale unei asemenea inițiative în Levantul. Competența care inspiră demersurile acestei lucrări aparține cuiva care a meditat asupra temei nu numai în chip abstract și livresc, ci și din interiorul unui angajament creator. Observațiile, explicațiile și concluziile lucrării pentru care adesea autorul nu se mai acoperă cu citate reprezintă formularea unei sensibilități și a unei gîndiri profund implicate în literatura și în versiunea ei istorică românească. Postmodernismul românesc al lui Cărtărescu îmi apare că
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
persoanelor, de a le acorda o atenție nu circumstanțiată, dar nuanțata constituie merite majore ale autorului care nu simte nevoia să-și joace temperamentul ca sa-si probeze autoritatea. Nu întîmplător, el excelează nu numai in subtile analize de text, în observații de detaliu revelatoare, ci și în caracterizări globale, epocale, exacte tocmai prin convocarea, daca nu a tuturor aspectelor, în orice caz a celor esențiale, prin capacitatea de a construi pe mai multe planuri care absorb, fiecare în felul lor, devenirea
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
de iradiere a textului este considerabilă, ca și provocarea conținuta. Nu-și au rostul aici nici un inventar al problemelor - importante și nu de puține ori inedite - nici, cu atît mai putin, o descriere a articularii compoziționale a volumului. Aș reduce observațiile mele în continuare, în continuarea dialogului, la o singură tema, nu principala, ci secundară, dar omniprezentă chiar atunci cînd e subiacenta: e vorba de modernism. Mircea Cărtărescu nu se mulțumește cu definiția postmodernismului că un curent literar sau artistic, nici
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
reconstituie, sub forma unei istorisiri captivante, cu zeci de personaje, funcționarea mecanismului democrației românești - Guvern-Rege-Parlament - începând cu primele alegeri pe baza votului universal, din noiembrie 1919 și încheind cu instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea, în februarie 1938. Principala observație critică formulată de autor este aceea că în România guvernele (că organizatoare ale alegerilor) au făcut de obicei parlamentele și nu invers. Iar lucrurile chiar așa s-au petrecut, daca judecăm după fapte. Tot Z. Ornea este însă cel care
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
Unii profesori examinatori au apreciat răspunsurile orale cu măsuri doar de ei știute (o serie de 4-5 candidați a primit notă 5, desi între ei existau categoric diferențe, alta a fost notata cu, să zicem, 8 sau 9, cu aceeași observație; cu unii au fost extrem de "insistenți", cu altii grăbiți peste măsură, încît, asistînd, nu știai ce să mai crezi. 6. În altă ordine de idei, daca anul trecut membrii comisiilor au primit de la inceput bani pentru deplasare, diurnă (eventual, cazare
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
fata omului expresia specifică de înfumurare, îngîmfare etc. - Just! concedasem. Măcar în acest punct, orice suspiciune între noi putea să fie înlăturata. Nu știu dacă în românele sale sudiste în care drept fundal există deseori negri, Faulkner să fi "sesizat" observația precum că negrii pot fi orice, numai modești nu. Nu știu. Ce știu și ce m-a urmărit întotdeauna în românele lui Faulkner este alt sentiment, tipic negrilor, deși pe vremea aceea ei încă nu fuseseră eliberați, - sentimentul că ei
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
luciditatea și prin vigoarea enunțului axiomatic. Ea nu dezvolta eposuri și nici nu epuizează direcții, ci lansează memorabile definiții. Prin cumulul de forme și de tendințe, prin sinteză spiritului difuz al unui anumit timp, prin capacitatea nemijlocita de a transforma observația în intuiție și intuiția în fapt istoric, evident într-un alt spațiu expresiv și într-o convenție a reprezentării total diferită, Lucia Ioan se aseamănă, psihologic și comportamental, cu Alexandru Tipoia. Între ei este, însă, atît o deosebire de manifestare
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]