1,497 matches
-
4. Obiectivele sunt stabilite astfel încât să poată fi realizate la niveluri diferite. 1.5. Obiectivele sunt stabilite astfel încât să existe un raport adecvat între dobândirea de cunoștințe și formarea de deprinderi. 1.6. Obiectivele formulate descriu cât mai exact comportamente observabile pentru a sprijini proiectarea instrumentelor de evaluare. 2.1. Elementele de conținut sunt identificate conform cu programa școlară și cu materialul oferit de manualele alese. 3.1. Strategiile didactice alese sunt de tip activ, participativ, formativ. 3.2. Situațiile de învățare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
referinței picturale este acela de a reprezenta teroarea obiectelor (cum se întâmplă în Noul Roman Francez), ci de a descrie de dragul descrierii, fără ca acest discurs să aibă o miză narativă. Nefiind referințe sau descrieri ekphrastice care au un scop hermeneutic, observabil în construcția narațiunii sau a personajelor, dar neîndeplinind niciun rol ornamental, referințele și descrierea ekphrastică serveste drept instrument de parazitare a intrigii, de anulare a acțiunii, constituindu-se în digresiuni perfecte. Comparabile cu cele inserate de Odobescu în Pseudokynegeticos, cele
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dezbateri, deoarece el se înscrie, în mod clar, în ansamblul mai larg al modurilor de a gândi. Noțiunea de supranatural nu este universală, ea s-a impus în civilizația occidentală în același timp cu conceptul de științe naturale. Domeniului naturii, observabil prin metode științifice, i s-ar opune domeniul imaginarului, al miturilor și superstițiilor. De atunci, Occidentul are câteva dificultăți în a înfrunta partea irațională din om. Reușește să o facă datorită artiștilor, câtorva filosofi, psihanalizei și altor forme de raționalitate
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
i se pun în față: disparitatea bogățiilor, distrugerile mediului înconjurător, noile pandemii. Mizele antropologiei din secolul XXI nu se referă la dispariția sau la păstrarea societăților denumite "tradiționale", ci la relațiile dintre grupuri, la interacțiunile între ceea ce ține de local, observabil din punct de vedere empiric pe teren și ceea ce ține de global sau mondial. Etnografia, metodologia fundamentală pe care se bazează antropologia, are ceva de spus despre o lume în care grupurile virtuale de presiune, rețelele informatice, biotehnologiile, fluxurile (de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
acestuia. Mutațiile genetice. S-a arătat mai sus că genele care formează genotipurile sunt relativ stabile pe tot timpul vieții câinelui, Însă genele pot suferi modificări determinate spontan sau de unii agenți mutageni, care apar la generațiile următoare, Însă greu observabile. Totuși, la câinii din această rasă apar vizibile unele mutații genetice dramatice, cum ar fi albinismul (culoarea albă pură sau neagră pură). Izolarea reproductivă este situația când aproape toți reproducătorii (masculi și femeleă folosiți la montă provin din prăsilă proprie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mici, disonanța cognitivă etc.), precum și teorii cu nivel de generalitate minim (enunțuri empirice adevărate aici și acum). Teoriile constau din enunțuri referitoare la relațiile dintre variabile și explicarea acestor relații cu ajutorul unor concepte nereferențiale (al căror denotat nu este direct observabil). Sociologiei i se pretind rezolvări pentru optimizarea posibilităților de existență, propuneri de intervenții pentru situațiile deficitare prezente sau preconizate etc., ceea ce demonstrează ca ea are preponderent o funcție practică. Activitatea practică în sociologie înseamnă, de fapt, totalitatea acțiunilor de cercetare
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
structurală a lumii așa cum este ea dincolo de nivelul aparenței și cu atât mai îndrăzneață cu cât este mai mare distanța dintre lumea aparențelor și realitatea descrisă de această ipoteză: este îndrăzneață sau riscantă dacă face predicții despre evenimente și fenomene observabile încă necunoscute; îndrăzneala și caracterul ei riscant sporesc pe măsură ce cresc numărul, varietatea și exactitatea acestor predicții. Elaborarea ipotezelor depinde de o serie de factori, între care menționăm: condițiile praxiologice, nivelul de dezvoltare a științei, calitățile personale ale cercetătorului. În legătură cu acestea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
simulează procese și fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu poate atât de bine să le pună în evidență. Prin intermediul acestui program se oferă elevilor modelări, justificări ale conceptelor abstracte, ilustrări ale proceselor și fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive. Elevii au posibilitatea de a modifica condițiile în care se desfășoară experimentul virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în care se desfășoară fenomenele studiate, pot extrage singuri concluziile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92820]
-
se definesc ca „state de drept”: drepturile individului - de comunicare, de asociere și de adunare - sunt garantate. în cele mai multe dintre ex-democrațiile populare există regimuri parlamentare în care guvernele pot fi răsturnate printr-un vot al deputaților. Tendințe semi-prezidențiale sunt totuși observabile în Rusia, în Ucraina - până la „Revoluția portocalie” din 2004 - și în Belarus unde, atât pe plan constituțional, cât și al practicii politice, regimurile sunt semi-autoritare (Rusia, Ucraina) și autoritar (Belarus). Sistemul partidelor se află într-o situație de relativă instabilitate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a spus că „este constrânsă să-și aplice sieși regulile de comportament pe care puterile europene, aflate mereu în competiție, și le aplică una față de cealaltă”1. Nu întâmplător autonomia acestor sisteme este mai mare, iar subordonarea lor mai puțin observabilă cu cât sunt mai îndepărtate geografic de centrul luptei pentru putere - cu cât operează la periferia celui dominant, în afara razei de acțiune a marilor puteri. Astfel, o balanță de putere italiană relativ autonomă s-a putut dezvolta în secolul al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Altfel, ei asociază dezvoltarea realismului politic și introducerea sa în relațiile internaționale americane de către Morgenthau cu empirismul lui Hume și cu postmodernismul lui Nietzsche. Obiectivul acestei genealogii este de a prezenta o distincție radicală în gândirea realistă între domeniul lucrurilor observabile și gândirea morală. Într-un anumit sens, este o reluare a criticii că doctrina realistă este pozitivistă și că acest curent este incompatibil, în sens restrâns, cu realismul științific. Lucrările lui Morgenthau despre „știința” din științele politice par, într-adevăr
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
tipuri de teorii (vezi figura 2). Fig. 2 În teoriile de tipul 1, conducerea este o trăsătură a liderului, care este eficace în toate grupurile și în toate contextele organizaționale; în teoriile de tipul 2, conducerea apare ca un comportament observabil al liderului, tot independent de particularitățile situației; teoriile de tipurile 3 și 4 consideră trăsăturile și comportamentele liderului în raport cu particularitățile situației, „oferind modele de leadership foarte complete și, fără îndoială, respectând mai mult complexitatea fenomenelor” (Jago, 1994, p. 126). Mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
identică sau, oricum, foarte asemănătoare cu „structura” și „considerația” din cercetările Școlii de la Ohio. În realitate, între ele există o diferență categorică: orientarea spre sarcină și cea spre relații umane sunt atitudini ale liderului, în timp ce „structura” și „considerația” sunt comportamente observabile (vezi Johns, 1998, p. 301). De altfel, unii autori consideră că LPC măsoară nu doar stilul de conducere, ci, în principal, atitudini (Rice et al., 1978). Însuși Fiedler și‑a schimbat în timp concepția referitoare la utilitatea scalei sale. Astfel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de cele vechi - gradul de operaționalizare a conceptelor vehiculate -, precizăm că, dacă multă vreme conceptul de charismă era abordat doar dintr‑o perspectivă exclusiv teoretică, mai recent cercetătorii și‑au pus problema operaționalizării conceptului respectiv, descoperind o serie de comportamente observabile capabile a evidenția prezența sau absența carismei. În acest scop au fost construite diverse scări de diagnosticare a carismei. Printre acestea enumerăm: Scala de automonitorizare (Snyder, 1974); Test de comunicare afectivă (Friedman, Prince, Riggio, DiMatteo, 1980); Chestionar de orientare psihosocială
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unele țări au recurs și la introducerea unor reglementări legale ale participării. Astfel, în Norvegia, Suedia și multe alte țări ale Europei continentale s-a introdus prin legislație obligativitatea reprezentării angajaților în consiliile de conducere ale organizațiilor, fără efecte negative observabile. În alte țări, precum SUA și Marea Britanie, unde reprezentarea în consiliul de conducere nu era susținută de o bază legală, rezultatele obținute au fost mai nesigure. Cert este că în scurt timp, vocea sau dreptul la exprimare a angajaților a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de intenție pentru a descrie comportamentele negociatorilor. Deși, într-un fel, este firesc să se penduleze între noțiunile de strategie și stil de negociere, după opinia noastră, diferența dintre ele trebuie păstrată. Stilul este mai legat de planul comportamental (direct observabil și măsurabil), pe când strategia de planul conceptual. Dintr-un anumit punct de vedere, stilul de negociere ar putea fi definit ca reprezentând expresia comportamentală directă a strategiei de negociere sau ca modul cronic de comportare al unei persoane în situațiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vezi Johns, 1998, pp. 441-448; Kahn, Byosiere, 1992, p. 592; Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, cap. 3 ș.a.). După opinia noastră, această grupare are un ușor iz behaviorist, deoarece separă psihologicul (ca reacție internă) de comportamental (ca reacție exprimată, vizibilă, observabilă, măsurabilă). La ora actuală, chiar în psihologia americană comportamentul este înțeles tot mai mult ca o exteriorizare a interiorului, iar psihologicul, ca o interiorizare și sedimentare a exteriorului. Așa încât mai nimerită ar fi desprinderea a două tipuri de reacții polare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
data aceasta este consensul percepțiilor individuale, modul în care majoritatea − dacă nu chiar totalitatea − membrilor grupului/ organizației percep condițiile muncii ca fiind stresante. A doua idee nouă susținută de Hobfoll are în vedere faptul că cele mai multe dintre resursele individului sunt observabile obiectiv și apreciate colectiv. Câștigarea sau pierderea unor resurse sunt evaluate la fel atât de individ, cât și de anturaj, deoarece importanța resursei este determinată sociocultural. A treia idee: ameliorarea sau eliminarea stresului se pot obține nu numai prin recurgerea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și cei începători, cu diferite ocupații și profesiuni și în domenii specifice legate de interpretare. Evidența erorilor care definesc gradul de precizie in stabilirea echivalenței mesajelor dintr-un limbaj în altul a permis să se elaboreze o listă de priceperi observabile și măsurabile, necesare unui bun interpret. Între cele 59 de priceperi esențiale identificate pe parcursul cercetarii, s-a constatat că cele mai importante sunt competența în limbajul gestualși arta de a interpreta dintr-un limbaj in altul. Cele 59 de priceperi
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
Thomas sau Robert Park: deși există legături foarte strânse Între atitudini și comportamente (primele fiind chiar capabile de a le „determina” sau de a le „prezice” pe cele din a doua categorie), corespondența dintre „ceea ce este latent” și „ceea ce este observabil” este departe de a fi perfectă. Ca să reluăm un exemplu preferat al lui Robert Merton, un proprietar de restaurant poate să aibă prejudecăți rasiale fără să practice vreodată discriminarea În localul său ă pentru a-și păstra cifra de afaceri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru Antichitatea clasică: chiar dacă cele trei elemente sunt neîndoios prezente, „era tocmai destinul și, Într-un fel, misiunea cetății antice să Învingă toate aceste tendințe” (Bouglé, 1969, p. 8). Ar exista, se pare, un fel de respingere În societatea occidentală, observabilă Încă din Antichitate, față de sistemul castelor. Cazul Egiptului, atât de des citat drept contraexemplu, este și el la fel de clar refutat: „Istoria civilizației egiptene nu ne oferă dovezi despre invincibila rezistență la unificare tipică pentru regimul castelor”. Acesta „avea să se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diviziunea și concurența dintre școli sau bisericuțe În domeniul științelor sociale, fiecare Încercând să-și impună propria paradigmă explicativă sau descriptivă. Pentru că orice reducționism (În plan metodologic) este Însoțit de un exclusivism (În plan instituțional). Or, caracteristicile „rasismului simbolic”, deși observabile În atitudini și comportamente, nu au reușit să alunge, mai ales În Statele Unite, caracteristicile vechiului rasism biologico-somatic, bazat, pe de o parte, pe argumentul inferiorității biologice, intelectuale și morale a negrilor și, pe de altă parte, pe refuzul contactului și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
eforturile menite să-i constrângă pe ei Înșiși la integrare rasială, nu pentru că s-ar opune egalității, ci pentru că sunt de părere că li se Încalcă astfel libertatea individuală” (Lipset și Schneider, 1978, p. 44). De unde o reinterpretare a faptelor observabile: conflictul fundamental ar avea loc „Între două valori care constituie miezul credo-ului american: individualismul și egalitarismul” (ibidem, p. 43). Acești autori afirmă că „majoritatea este favorabilă egalității În drepturi și egalității șanselor” (ibidem, p. 38) și semnalează că există
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
preparare pot fi diferite”? Ca și Roheim, Devereux refuză hotărât să reducă omul la un „precipitat” cultural și, corelativ, să acorde culturii o eficiență cauzală care să-i permită acesteia, prin modelarea proprietăților psihofiziologice ale oamenilor, să explice totalitatea comportamentelor observabile. Dobândirea unei culturi În sine, care contribuie la procesul de umanizare, trebuie distinsă de dobândirea unui culturi specifice („etnizare”): „Copilul care Învață să vorbească devine om; atunci când Învață să vorbeascălimba indienilor Sioux el devine un fel de Indian din Câmpie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Această distincție importantă, introdusă la sfârșitul anilor ’60 de gânditoarea Jeanne Hersch (Hersch, 1967, pp. 127-128), o implică pe aceea, mai generală, Între logica intereselor și logica sentimentelor (resentiment, obsesia Întinării, dorința de purificare). În sfârșit, este un fapt social observabil că, În perioada post-nazistă, În urma procesului de la Nürnberg, norma antirasistă a fost nu numai interiorizată de cetățenii statelor democratice-pluraliste, În special datorită acțiunii organizațiilor militante, ci și instituționalizată, cu ajutorul unui arsenal legislativ care a permis sancționarea unor acte ca delicte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]