145,650 matches
-
dreptul să mă proclam aici ultimul romantic pentrucă vin din epoca marilor iubiri în care creionul, lumina sclipirile sufletului dându-i contururi de poveste eternă, soră a lacrimii și simțirilor vrăjite. Iubesc frumosul omului și mă închin sufletului dar și ochilor care scânteiază spre înălțimile cerului cu focuri de nemurire. Te iubesc omule pentru divinul tău etern, pentru lacrima ta pe care o poți o clipă stăvili, pentru suferințele pe care le-am înscris vieții unora dintre voi pe când îmi căutam
DESTIN de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1452180483.html [Corola-blog/BlogPost/350032_a_351361]
-
ierarhiilor familiale, a atmosferei din casă, a raporturilor dintre frați, o introducere uimitoare în psihologia moromeților. Tulburătoare scene de dragoste rămân întipărite în mintea cititorului. „Polina se întoarse cu umărul și-l așteptă dintr-o parte, parcă la pândă, cu ochii deschiși; se lăsă greu cu toată puterea trupului și gemu când el (Birică) o apucă și-o înfășură în brațe; numai când o ridică pe sus închise ea ochii. El o duse chiar pe pământul din care avea să-și
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
umărul și-l așteptă dintr-o parte, parcă la pândă, cu ochii deschiși; se lăsă greu cu toată puterea trupului și gemu când el (Birică) o apucă și-o înfășură în brațe; numai când o ridică pe sus închise ea ochii. El o duse chiar pe pământul din care avea să-și ridice casă și o iubi acolo pe răcoarea lui curată, păzit de lumina mare a zilei.” Marin Preda realizează adevărate poeme ale universului câmpenesc, cu tonalități rapsodice, pline de
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
adevărate poeme ale universului câmpenesc, cu tonalități rapsodice, pline de un lirism sfâșietor.: „Soarele începu să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de rouă și întinderea ei care joacă acum în nemărginiri de foc rece pătrunde prin ochi înăuntrul omului, îl împrăștie afară, îl golește de frământările lui trudnice și apăsătoare, pentru ca după aceea să-l adune la loc într-un fel nou; florile albastre de cicoare ale căror priviri mai curate ca adâncul cerului răsar din loc
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici, a căror floare uimește ochiul de la mare distanță, toate acestea răzbat cu putere din viața câmpiei și pătrund înăuntrul omului, subjugându-l.” Dacă în primul volum „viața se scurge aici fără conflicte mari”, în volumul al doilea satul parcurge „marile zguduiri” de după război. Noul regim
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Miorlăindu-i jucăuș: - Mai mănâncă de acuș! Focul arde fâl, fâl, fâl, Apa curge gâl, gâl, gâl, Vântul suflă vâj, vâj, vâj, Mâța vine pâș, pâș, pâș. Dovleac mic și dolofan, Te-a pus buna pe divan, Ți-a făcut ochi, nas și gură Și-mi zâmbești ca o făptură. Uite iarna, vine, vine! Cu steluțe fine, fine, Iar de-o să ne fie frig Ne-ncălzim cu un covrig. Un ponei, dragii mei, E- un cal pentru prichindei Care-aleargă tropa-trop, Când
FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Framantari_de_limba_adriana_neacsu_1392123120.html [Corola-blog/BlogPost/364110_a_365439]
-
-n fund n-aveai, se oțărî nenea Bușoiu, care de of și inimă pestriță mai turnă un pahar în guriță. Cam astea au fost discuțiile ce s-au purtat până când moș Cobrescu, mai cumpătat, dar cu minte ascuțită și cu ochii pe “jupânu” Pandele, făcu de așa manieră că aduse vorba în treacăt de pariu. - ...Rămăsesem la pariul pe care vi-l făcuse conașu Pandelică, iar dacă vă ține punga... puteți miza pe zece mii de lei; încercarea moarte n-are. Bușoiu
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
-i prea conveni, simțindu-se luat peste picior. - Păi cine ți-a zis să faci gălăgie, Didina? Domnul "maior" ți-a cerut să ne cânți. Cum brunețica învățase câte ceva pe unde slujise, veni în dreptul lui Bușoi, i se uită în ochi, apoi îi ridică ușurel pălăria de pe frunte și-l întrebă. - Auzi mata, nene Bușoiu, la vârsta mătăluță, maior voiajor... trebuia să fii demult în pat lângă țața Măria. - Uite că nu vreau lângă țață-ta, îmi place să stau cu
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
de la mine..., te împărtășesc poimâine că e Sfântu Dumitru. - Fetiță isteață și frumoasă, mai pune tu un rând de vin pe masă, și mai încălzește puțină friptură, că o să fii răsplătită domnește, o rugă boierul, și n-o slăbea din ochi, asemenea vulpii care o fixează pe biata curcă suită pe creanga vreunui pom din ogradă (în pălină noapte când Luna luminează ca petomaxul la nunțile vălurenilor), gândind că adormind o să se dezechilibreze și-i va cădea în gură, ceea ce se
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
nepot de-al patroanei, Costel Florescu. Ca să nu pierdem timpul cu ce mai vorbiră și cât mai băură, cum îi distră coana Floreasca... de rămaseră ca la bâlciul de Sântu Ilie (care avea loc la cotul Oltețului, satul Otetelișu)cu ochii cât cepele și gura căscată (când priveau circarii și „femeia pește” cântăreață). Micul taraf se așezase în hol și, fiind urechiști buni, prindeau din zbor comenzile coanei marița Floreasca, care delectă cu glume, le cântă romanțe langurioase, fiind acompaniată și
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
adormit? Dragul meu... te-ai prăfuit și nu-ți arde de iubit. Somn ușor!... Te-am obosit. du-te-acasă, puișor!... L-a așezat pe scaun, i-a aplicat un sărut pe frunte și ținându-i ambele mâini lipite de șold, în ochii ei albaștri, ca marea, s-a văzut un licăr de regret: „Îmi pare rău... că nu ai fost al meu!” Pe la ora douăsprezece noaptea s-a frânt „hora”. Cobrescu venise cu grămada de milioane, iar Bușoiu și-a primit cei
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului Sunamita I E noapte-acum, și toate înnoptează Sub cer albit de-atâta-nfiorare O tânără-n odaie lăcrimează În jurul ei, prea multă-nsingurare, Și toate dorm - dar inima-i veghează. [1] E-n părul său atâta primăvară Când ochii plânși i-acoperă privirea Veșmântul ei, curat ca de fecioară Îl cheamă iar, îl cere, îl așteaptă, Dar mirele-și întârzie ivirea. Înspre pășuni e dus acum cu turma Iubitul ei, preablândul, dulce mire Iar tânăra fecioară în neștire Îl
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
Se transformă iubirea lui în pleavă Și tânăra fecioară-ajunse sclavă Căci pajul ei, ca un păgân mințise. II ...Era trecut de-amiază. Încetinel se coborî îngândurat feciorul Cu fața arsă, cu turma după el Brăzda poteci înseninându-și dorul Cu ochi sclipind, și-n mână un inel. Se-opri în drum. În liniștea turbată Un lung convoi preumblă prin cetate ...De printre toți, un trandafir cu pată Îi face-un semn în zarea-ndepărtată. Se-apropie cu teamă... Răzbate de printre
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
liniștea turbată Un lung convoi preumblă prin cetate ...De printre toți, un trandafir cu pată Îi face-un semn în zarea-ndepărtată. Se-apropie cu teamă... Răzbate de printre colbul rece, halucinant Un colcăit de lavă. Dar ce firavi sunt ochii ei! Privirea o trădează, Sclipirea lor - crâmpei de diamant. - Aleasa mea, ce cauți printre sclavi? Căzu, și prinse brațul ei plângând - Copila mea, neprihănită floare Te vor târî prin arșiță, prin soare Te vor lovi cu pumnii spumegând Și lanțuri
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
ca fiarele în pradă Câțiva, uimiți, se ascundeau să vadă, Iar cei mai mulți priveau cu nepăsare. Așa plătea veșmântul de Mireasă Cerescul Mire-n lacrime și patimi, Al Legii chip cu-o umbră tumultoasă Cerea osânda cea mai dureroasă, Și-n Ochi, potop sfâșietor de lacrimi. Dădu -Se tot. Veșmântul de fecioară Prin mii de zori încununat se-așterne; E cerul nost’ Iisuse-o Primăvară Iar albul meu, cea mai de preț comoară, Și-i nunta mea îmbrățișări eterne. Ne-am cununat
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n bale, Etern, în ademenirea mea de-ateu. O, chip cu suflet mototol și acru, Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii mei; Virtual m-apropii cu un gând sacru Să te sărut, pe abdomen și chiloței. 04.01.14 Referință Bibliografică: HAI SĂ NE IUBIM / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1586, Anul V, 05 mai 2015. Drepturi de
HAI SĂ NE IUBIM de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_platon_1430836239.html [Corola-blog/BlogPost/368391_a_369720]
-
Articolele Autorului Mi-ai devenit părtaș al nopții, În care îngeri nevăzuți păzeau, Eu coboram în strana bolții, În marea, unde stelele lipseau. Aveai un somn, ce- nconjura Un alcov pur, elenizat în roș, În stofa timpului, abia râdeai, Iar ochii tăi ardeau, frumoși. Era amorul nevăzut de greu, În beznă, sclipea o Afrodită, Ea dispărea, pălind de dorul tău, Și în ninsoarea nopții era sfântă. Se întregea cu scrisul meu, Pierea atunci și vaierul lunatic, Cum piere noaptea într- un
STELELE- MI CĂDEAU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1471025728.html [Corola-blog/BlogPost/366309_a_367638]
-
Adulmecând sărutul tantric. În finitudini stele reci îmi zbor, Captive sfere prins- au zelul Însomnoratului, ce ești, cu mult fior- La tine mi- am uitat penelul. Era o noapte, ca de piatră- Deasupra cărții, iar te reciteam, Îmi apăreau cei ochi ce iartă, Și iar, în pagini, stelele- mi cădeau. Lilia Manole Referință Bibliografică: STELELE- MI CĂDEAU / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate
STELELE- MI CĂDEAU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1471025728.html [Corola-blog/BlogPost/366309_a_367638]
-
căci numai el îl asculta, până când, spre finaluri, a visat iubirea sa. A-nțeles durerea mării și-a-ncercat să o aline, spre fereastra dinspre soare a rămas o stea în zare. A recreat simțirea, doar privind-o cu alți ochi, a rescris iubirea picurată în flori de tei. Doar el, Eminescu, și-a trăit viața prin veșnica unire, cu al oamenilor Har. George Nicolae STROIA clasa a VII-a Liceul Teoretic ”Emil Botta” Adjud foto: George Nicolae Stroia - schiță ” O
O STEA ÎN ZARE (LUI EMINESCU) de GEORGE NICOLAE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_nicolae_stroia_o_stea_george_nicolae_stroia_1389782910.html [Corola-blog/BlogPost/363772_a_365101]
-
acestor cuvinte pe care le mai găseai doar în dicționarele vechi, la capitolul arhaisme. Profesorul, posesor al unui singur costum de culoare gri ce revenea în modă cam o dată la zece ani, trecea senin și demn printre lacrimi, amenințări, șantajuri, ochi bulbucați, spume și pumni în birouri demonstrând celor aproximativ cincizeci de comisii ce-l verificau anual, corectitudinea aprecierilor sale. Ce-i drept, acei dintre elevi ce reușeau să treacă cu bine de exigențele Crocodilului participau cu succes la tot felul
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
liniștii cetățenilor, organele, respectiv agenții Trică și Angheluș, ieșiți și ei dintr-o mai lungă perioadă de timorare. Așadar, într-o dimineață pe când patrulau prin gară ca să-și ia dreptul de la rețea și, învârtind bastoanele fără să se lovească în ochi, descoperiră sub o bancă un nou locatar neînregistrat în carnețelul cu cotizanți ai instituției (ei, erau instituția). În urma unor cercetări atente asupra obiectivului ajunseră la concluzia, absolut inteligentă, că: -Io-ti-te bă, ăsta-i ăla de-i zicea Crocodilu’, ăl dă
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
desene pe care le făcea cu un băț pe nisipul dintre alei, desene împodobite, din belșug, cu semne greu de înțeles. - Gutten tag, herr profesor! Un om în uniformă îi zâmbea la fel de politicos precum vorbise. Plăcut surprins, profesorul își ridică ochii și zâmbetul spre cel ce-i vorbise răspunzându-i aproximativ în aceeași limbă. Bun cunoscător al oamenilor, reprezentantul legii trase următoarele concluzii: - Arian! Avea ochi albaștri, era înalt, figură distinsă, ținută ireproșabilă, păr alb, frumos pieptănat și costum elegant deși
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
Un om în uniformă îi zâmbea la fel de politicos precum vorbise. Plăcut surprins, profesorul își ridică ochii și zâmbetul spre cel ce-i vorbise răspunzându-i aproximativ în aceeași limbă. Bun cunoscător al oamenilor, reprezentantul legii trase următoarele concluzii: - Arian! Avea ochi albaștri, era înalt, figură distinsă, ținută ireproșabilă, păr alb, frumos pieptănat și costum elegant deși puțin cam vechi, așa cum poartă, de regulă, numai domnii intelectuali. - Profesor universitar, probabil din Tubinghen sau poate Heidelberg, oameni absolut rezonabili deși puțin cam ciudați
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
său din cartierul Gion, orașul Kyoto. Înclinându-mă în stil japonez, m-am adresat bărbatului din fața mea: - Sensei Taro, te rog, spune-mi ce-i sake? Este un vin? Este o bere? Este un Spirit?! Sensei m-a privit cu ochii săi de asiatic, tăioși precum o sabie de samurai. Într-un târziu mi-a spus: - Mi-e foarte greu să concentrez o Învățătură, o Cale Spirituală, atât de îndrăgită de japonezi, în numai în câteva cuvinte. Povestea sake-ului se
BĂUTURA TRADIŢIONALĂ A JAPONEZILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396110333.html [Corola-blog/BlogPost/353537_a_354866]
-
balsam asupra sufletului, risipind norii tristeții, aducând veselia între prieteni sau somnul liniștitor. Când sake este servit într-un bar, bărbatul este dispus să flirteze cu o gheișă, o doamnă șic, care știe să-i creeze momente de destindere totală: ochii îi sclipesc, cântă, se lasă mângâiat de privirea dulce a acesteia. Gheișa este o femeie frumoasă, senzuală, parfumul ei împletindu-se cu aroma sake-ului. Sake este o Cale plăcută și femeilor, este inseparabil vieții omului. - Cât sake se consumă
BĂUTURA TRADIŢIONALĂ A JAPONEZILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396110333.html [Corola-blog/BlogPost/353537_a_354866]