3,917 matches
-
și traista, sacrul simbol al umilinței și pietății creștine, am găsit ignoranța întronată, invidia, mândria, lăcomia și alte păcate morale, pe care ne oprim a le descrie, căci legea de presă - fără îndoială - ne-ar condamna la zece ani de ocnă... Două decenii mai târziu, publicistica realistă a lui Eminescu confirma din plin stagnarea. A murit Dinu Păturică, dar au venit Cațavencu, Tănase Scatiu, craii de Curte Veche, iar apoi eroii „muncii socialiste”. Astăzi, după un veac și jumătate, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
grupului de la Suceava 30 Evadarea. Evacuarea penitenciarului 34 3. Pitești 35 Pregătirea terenului: mutări, convorbiri secrete, primele încercări 35 Etapele sistemului 42 Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresori 49 4. Brașov 57 Contactele cu administrația 57 Încercări nereușite 59 5. Târgu Ocna 60 Iunie 1950: prima tentativă 60 Eforturi pentru răspândirea acțiunii 61 Momentul 1 mai 1951. Cazul Eugen Dimitrov 65 6. Gherla 68 Grupuri implicate. Tatonări 68 Răspândirea cadrelor. Implicarea Biroului de Inspecții 71 Transferuri. Oprirea acțiunii 76 7. Canal 78
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
curiozitate, că autorul constată și fixează cinci etape ale acțiunii de la Pitești (spre deosebire de antecesorii săi în analiza fenomenului, care stabiliseră patru sau doar trei etape). Referințe nuanțate există în acest desfășurător și în legătură cu spațiile-avatar sau epigonice ale Piteștiului: Brașov, Târgu Ocna, Gherla și Canal, astfel încât fresca ororii programatice să fie completă. Impresionant este, de asemenea, dicționarul alfabetic de personaje-cheie (un mic „lexicon negru” înrudit cu bogatul Lexicon negru propus de Doina Jela; cel de față cuprinde și numele unor victime nemaculate
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
raportezi”4. Etapele sistemuluitc " Etapele sistemului" Odată cu declanșarea torturilor la începutul lui decembrie 1949 s-a pus la punct și sistemul după care avea să se desfășoare întreaga acțiune violentă atât în Pitești, cât și, mai târziu, în Gherla, Târgu Ocna, Brașov și Canal, cu mici variații, în funcție de condițiile existente în respectivele penitenciare. În urma repetatelor discuții ale lui Țurcanu cu înalți oficiali ai Securității și cu administrația penitenciarului, s-a convenit că, pentru a obține toate informațiile posibile de la deținuți, majoritatea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din administrație era la curent cu acțiunea la care era părtaș. Imediat ce s-a terminat pregătirea celor din camera 4-spital, deținuții au început să fie împărțiți în diverse penitenciare. Astfel, la sfârșitul lui mai 1950, au fost transferați la Târgu Ocna: Mircea Dumitrescu, Gheorghe Miulescu, Stelian Popescu, Constantin Petrescu, Aurel Tacu, Cezar Tănase, Constantin Voicescu, Nicolae Itul, Adrian Cărăușu, Constantin Dragodan, Eugen Dimitrov, Romulus Entușianu, Virgil Ionescu, Nicolae Ionescu Galbeni, Ioan Ianolide, Radu Ionescu, Eugen Otparlic, Ion Păun, Justin Ștefan Paven
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lor spre sfârșitul șederii la Brașov. 5. Târgu Ocna1tc "5. Târgu Ocna1" Iunie 1950: prima tentativătc "Iunie 1950\: prima tentativă" La sfârșitul lui mai 1950, în jur de cincizeci de bolnavi de TBC au fost transferați din Pitești spre Târgu Ocna. Dintre aceștia: Mircea Dumitrescu, Gheorghe Miulescu, Stelian Popescu, Constantin Petrescu, Aurel Tacu, Cezar Tănase, Constantin Voicescu, Nicolae Itul, Adrian Cărăușu, Constantin Dragodan, Eugen Dimitrov, Romulus Entușianu, Virgil Ionescu, Nicolae Ionescu Galbeni, Ion Ianolide, Radu Ionescu, Eugen Otparlic, Ion Păun, Justin
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Andreev, Vasile Badale, Dumitru Bârjoveanu, Frederic Cordun, Gheorghe Iftode, Iorga Pimen, Marin Ivan, Eugen Munteanu, Pafnutie Pătrășcanu, Ilie Sireteanu, Constantin Străchinaru, Dumitru Formagiu, Miluță Constantinescu, Vasile Popa2. Aceștia din urmă aveau misiunea de a implementa și în cadrul sanatoriului din Târgu Ocna sistemul de la Pitești, Pătrășcanu mărturisind că Vasile Badale avea ordine precise de la Țurcanu, probabil primite în aprilie-mai 1950, în cadrul „școlii de cadre” din camera 4-spital. Pentru aceasta, Badale a încercat încă din primele zile după sosire să ia legătura cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Badale a încercat încă din primele zile după sosire să ia legătura cu Eugen Munteanu, un alt deținut care fusese închis la Suceava și care avea legături cu administrația din sanatoriu, încercând să-l convingă să aplice și în Târgu Ocna condițiile de la Pitești. După două săptămâni, Munteanu a cerut directorului Ștefan Danieliuc introducerea izolării, dar, cu toate că se pare că nu a obținut-o, pe la mijlocul lunii iulie, i-a transmis lui Pătrășcanu că a primit undă verde 1. Prima acțiune a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Andrei Andreev a încercat să-l bată la camera 72 pe Cezar Tănase. A doua zi, acesta a raportat totul directorului, care a încercat să liniștească lucrurile, spunând că nu dorește să mai audă de reeducați și nereeducați, întrucât Târgu Ocna e sanatoriu și nu se face politică. Discursul său va fi raportat de Pătrășcanu inspectorului Nemeș pe 26 iulie 1950, cu scopul de a-l înlătura pe Danieliuc, pe care îl simțea împotriva acțiunii. Deși Eugen Munteanu îi spusese lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Maniu, Iorga Pimen, Vasile Brânduș, Iftode, Andreev, dar și câțiva bolnavi. Mutările s-au realizat, se pare, cu ajutorul lui Ion Ghițulescu - trecut și el pe la Pitești -, care era medic deținut. Iosif Nemeș și-a făcut simțită prezența și la Târgu Ocna, pe care a inspectat-o pe 26 iulie 1950. Au stat de vorbă cu el Pătrășcanu și Eugen Munteanu, primul denunțându-l pe Danieliuc că nu e de acord cu acțiunea lor și, se pare, și pe Șleam. Efectul a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Danieliuc fiind înlocuit la scurtă vreme. Munteanu pretinde că a discutat despre izolare cu Nemeș, care ar fi acceptat-o, în timp ce Pătrășcanu a aflat că va veni cineva de la București care să îi spună cum să se poarte în Târgu Ocna. Într-adevăr, în primele zile ale lui august, colonelul Sepeanu i-a chemat la Biroul de Inspecții pe Pătrășcanu, Munteanu, Ion Șerban, I.V. Săndulescu, Aurelian Guță, Ion Maniu, Ion Ghițulescu și alți câțiva, fără a-i comunica nimic special primului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din grupul său, pe care le-a notat apoi în fața lui Șleam pe parcursul unei săptămâni întregi. E de remarcat faptul că bătăile erau de o intensitate mult mai redusă față de ce se întâmpla la Pitești, din cauza regimului diferit de la Târgu Ocna. Grupul lui Pătrășcanu și Munteanu a încercat să îl bată și pe Radu Ionescu, pe 14 septembrie 1950, dar s-au oprit în momentul în care acesta a început să țipe. Totuși, Pătrășcanu i-a dat două palme, iar Munteanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
târziu lui Pătrășcanu că fusese bătut în mai, la Pitești, de către Țurcanu. În urma acestui scandal, observă Pătrășcanu, Biroul Inspecții a dat înapoi și nu a mai sprijinit eforturile agresorilor. În data de 2 octombrie 1950, locotenentul-major Livezeanu de la Securitatea Târgu Ocna afirma într-o discuție cu „Nutti” Pătrășcanu că regimul nu admitea ce s-a întâmplat la Pitești și că informațiile false care s-au dat în cadrul acțiunii violente de acolo au pus Securitatea pe drumuri. El a adăugat că inițiatorul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
îi citase argumente ideologice pentru a-l lămuri că metoda violentă este cea agreată de regimul comunist. El a mai avut contacte doar sporadice cu Șleam: în 15 noiembrie 1951, i-a spus că tot ceea ce a făcut la Târgu Ocna se datorează „nenorocitului de Pitești” și că își dă seama că a făcut multe prostii și nu știe când le va putea repara. Toate aceste mărturisiri arată că Pafnutie Pătrășcanu, care fusese torturat în mai multe rânduri la Pitești până
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
partea agresorilor, își revenise sufletește și își făcea procese de conștiință. Totodată, el și-a dat seama că se va încerca mușamalizarea implicării organelor de stat în acțiunea lor. Raportând acțiunea întreprinsă de el și de ceilalți deținuți din Târgu Ocna la ce se întâmplase la Pitești, Pătrășcanu concluzionează că acțiunea de la Tg. Ocna nu este decât o continuare a acesteia, cu forme de manifestare și metode adecvate situației în care s-a putut desfășura ea, neîntâlnite la Pitești, acest lucru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și-a dat seama că se va încerca mușamalizarea implicării organelor de stat în acțiunea lor. Raportând acțiunea întreprinsă de el și de ceilalți deținuți din Târgu Ocna la ce se întâmplase la Pitești, Pătrășcanu concluzionează că acțiunea de la Tg. Ocna nu este decât o continuare a acesteia, cu forme de manifestare și metode adecvate situației în care s-a putut desfășura ea, neîntâlnite la Pitești, acest lucru datorându-se, pe de o parte, fazei avansate a reeducării cerută de scopurile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe de o parte, fazei avansate a reeducării cerută de scopurile și condițiile ei de desvoltare, iar pe de altă parte, frânei puternice a Biroului Inspecții, ce i-a impus anumite limite 1. Practic, el recunoaște că evenimentele de la Târgu Ocna nu au pornit din inițiativa deținuților din sanatoriu, ci condiționate de cele din Pitești, și că au fost nevoiți să se adapteze condițiilor diferite de detenție, inclusiv bâlbâielilor Biroului Inspecții, care le dădea instrucțiuni contradictorii sau imprecise. Timp de un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
victimelor este de natură a afecta cursul acțiunii, însă s-au supus deciziei lui Șleam, o dovadă în plus (dacă mai era nevoie) că toate mișcările grupului Pătrășcanu - Munteanu erau subordonate Securității. Motivele pentru care a eșuat tentativa de la Târgu Ocna țin și aici de specificul închisorii-sanatoriu, care a permis victimelor o foarte bună comunicare. Cum existau și deținuți care înduraseră bătăi la Pitești, majoritatea bolnavilor din penitenciar au fost preveniți asupra încercărilor ce au urmat, iar solidaritatea dintre ei a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
posibilitatea ca ezitările sale, sesizate de Pătrășcanu și ceilalți, să se datoreze și conștiinței că toate deciziile sale i-ar putea fi imputate mai târziu în lipsa unor ordine clare pe care să le urmeze. Cert este că încercările de la Târgu Ocna au avut ca efect maltratarea și obținerea de informații de la puțini deținuți. În schimb, au murit aici cel puțin trei oameni din cauza TBC-ului contractat în urma bătăilor și a condițiilor grele de la Pitești: Matei Rusvid, Frederic Cordun și Ilie Sireteanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Brașovul, în care au activat, începând din luna aprilie 1950, Maximilian Sobolevschi și Adrian Prisăcaru, alături de alți câțiva pe care i-au convins la fața locului. La scurt timp însă, importante loturi de deținuți „piteștizați” au fost trimise la Târgu Ocna (la sfârșitul lui mai 1950) și Gherla (începutul lui iunie 1950). Cum primul era un sanatoriu pentru bolnavii de TBC, majoritatea deținuților au fost transferați la Gherla, care avea să devină noul centru al acțiunii. Observăm că în doar două
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fel de acțiune la sfârșitul lui decembrie 1950, fiind transferați, două luni mai târziu, la Canal. Dacă acest prim eșec s-a datorat lipsei interesului din partea regimului, nu la fel se poate spune despre următoarele. Astfel, zarva creată la Târgu Ocna cu ocazia torturării ratate a lui Eugen Dimitrov pe 1 mai 1951 a forțat Securitatea să înceapă o anchetă, desigur, mai mult formală, dar care a avut meritul de a opri aplicarea bătăilor. La scurtă vreme, în luna iulie, s-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
penitenciarul Gherla ar fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și întreținerea unei atmosfere ostile producției. În final se arată că acțiunea începută la Suceava, continuată la Pitești și Gherla și extinsă la Târgșor, Târgu Ocna și în coloniile de muncă Peninsula și Poarta Albă, urma să fie extinsă și în alte penitenciare, dacă vigilența organelor de stat nu ar fi descoperit-o. În ceea ce privește activitatea individuală a acuzaților, despre Eugen Țurcanu se spune că s-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
palme 2. A luat parte la bătăi (inclusiv asupra lui Bogdanovici, care a murit din cauza bătăilor sale, ale lui Roșca și Pușcașu), a cules informații și a pregătit cadre pentru acțiune, activând, din iunie 1950, în același fel, la Târgu Ocna. Cornel Pop a fost condamnat pentru activitate legionară în 1942 și eliberat în mai 1944 de la Aiud. Închis din nou în iunie 1949, a fost dus la Oradea, iar pe 5 noiembrie, la Pitești. S-a împotrivit acțiunii, dar, din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
tragă de limbă. Aurel Tacu l-a prevenit că a stat două luni în comă ca urmare a bătăilor și l-a sfătuit să se roage lui Dumnezeu să reziste. A scăpat de torturile din Pitești datorită transferului la Târgu Ocna, din mai 1950, însă a cunoscut în sanatoriu încercările celor din jurul lui Pătrășcanu și Eugen Munteanu de a porni o acțiune similară, întinzându-i chiar o capcană lui Bârjoveanu, pentru ca credibilitatea acestuia în ochii ofițerului politic să aibă de suferit
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
încercările celor din jurul lui Pătrășcanu și Eugen Munteanu de a porni o acțiune similară, întinzându-i chiar o capcană lui Bârjoveanu, pentru ca credibilitatea acestuia în ochii ofițerului politic să aibă de suferit. Cezar Tănase, prima victimă a agresiunilor din Târgu Ocna, i-a povestit lui Itul ce a pățit, acesta îndemnându-l să raporteze totul directorului închisorii. După incidentele din 1 mai 1951, Itul a fost anchetat la Securitatea Târgu Ocna de către locotenent-major Lică Livezeanu (Lövenstein). Afirmă că acesta nu era
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]