965 matches
-
celebra prin el uniunea sacră: „A scăpat cu zile/ Cu mare conteneală/ Pe un pește galben,/ Cu solzii de aur,/ Care l-a luat/ Și l-a aruncat/ De-a dreptul pe mal./ Voinicul (numele)/ Solzii a luat,/ Să facă odoare,/ Cupe și pahare,/ Să cinstească-o horă,/ Nunta și nânașii/ Și pe toți nuntașii” (Vasilcău - Soroca). Cuminecarea din adjuvantul năzdrăvan încarcă întreaga umanitate cu forța solară reprezentată de aurul solzilor și deschide două noi intervale sub cele mai fericite auspicii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zile;/ El se duce în trei zile,/ In trei zile pe trei cai:/ P-un’ se duce, p-alt se-ntoarce,/ P-altu’ cu el împrânzește./ Cătați-l în degețel,/ Veți găsi d-aur inel” (Lupșanu - Călărași). Inelul, năframa și cununa - „odoarele/ Strălucind ca soarele” reprezintă coduri maritale cunoscute de fecioara denunțător, printr-o legătură tainică cu ciuta și feciorul. Orațiile de nuntă dezvăluie continuitatea rituală a urmăririi sub forma alaiului de nuntă pornit spre casa miresei, pe un traseu ce coboară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
urmând descendent traseul de la sacru în profan, urma miresei este „în lume”. Substituirea în fiară apare cel mai evident în colindele Ciutalinei unde fata care-l acuză de minciună îi cunoaște acțiunile aparent în mod inexplicabil: „În pozunar îl căta/ Odoarele că-i găsea;/ La degetu-i se uita/ Și inelul că-i vedea;/ Ișlicelu-i răsturna/ Și cununa-i strălucea./ Iar Sandul, dacă vedea,/ Ibovnica le spunea,/ Acasă c-o aducea/ Și cu ea se cununa/ De se ducea pomina” (București). În
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Lupu" din Iași, Ioan Mitru, [3] îmi zicea: "ghidușule"! Am fost foarte bun de ghidușii că se strângeau toți elevi din clasă la banca mea. Bunica mea Ancuța mama mamei mele, mă iubea foarte mult, ca pe cel mai scump odor din lume. Ea îmi cânta și mă da huța pe picioare. Mă asvârlea în sus și mă prindea. Ea mă scăpa de la bătaie, când fugeam de la legănat copii mamei. Și pot zice că am crescut mai mult pe cuptor la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-s drept?" Ce s-a ales din noi acești trei colegi și încă unul care era la clasificație al 4-lea, Moșcovici Sulăm: eu am ajuns învățător, Gorschi Artur mare avocat și a trăit în București, Aleia Năstăsescu nr.9, odorul de băiat Ionescu Emil, orfan de tată, a ajuns sublocotenent, dar din pricina sărăciei și necazului în care s-a scăldat a murit foarte degrabă pe strada Sucevei în Fălticeni. Emil Drăgușanu a plecat din Fălticeni și nu știu ce a mai ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am învățat a pricepe limba franceză. Autorul se chema Charles Baltet [59]. Iar cartea a fost premiată la un congres internațional cu cea mai mare distincție. Și in timpul refugiului, soldații români, aprindeau focul în bucătărie cu file din acel odor de carte, scrisă cum numai francezii știu să scrie. Și câte cărți au fost scrise despre pomicultură le-am cumpărat: Grigore Mărunțanu Sfinx. Pepiniera de Emilian Gibescu fiu de preot din București și absolvent al Școalei Naționale de Horticultură de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mondial din 1916-1918 un om ticălos și nebun și bețiv care era la câteva sute de metri depărtare de acel cireș, de mare frumuseță și mare valoare a venit și l-a tăiat. Pe ticălos și criminalul care a tăiat odorul cel de cireș îl chema Toader a lui Grigore Pînzariu. Toader a lui Gr.Pînzariu era finul tatii, că tata l-a cununat cu Casandra fata lui Vasile Cazamir din Baea. Ea era foarte frumoasă, foarte harnică, foarte cilighie nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Toader a lui Grigore Pînzariu. Toader a lui Gr.Pînzariu era finul tatii, că tata l-a cununat cu Casandra fata lui Vasile Cazamir din Baea. Ea era foarte frumoasă, foarte harnică, foarte cilighie nu era o fimee, ci un odor, un înger de femee, dar fără noroc că a luat-o un nebun, un bețiv și hărțăgos. Când se duceau la crâșmă băteau cu un frate a lui, Costachi, pe tatăl lor Grigore Pânzariu, până ce rămâneau cu peile goale. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bine familia mecanicului Edmund Vișec din Bacău, unde am stat eu în 1916-1917. Și iată ce ne-a spus: Maria soția lui Edmund Vișec a murit cu amândouă picioarele tăiate de tren în chinuri groaznice, ea care a fost un odor de gospodină, de hărnicie și cumințenie. Și el mâncând niște conserve de Paște s-a intoxicat și i s-au umflat picioarele foarte tare și a murit intoxicat, el care a fost un om de mare bunătate și mare modestie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
când scriu aceste rânduri jalnice, așa am plâns și atunci când m-am despărțit de el pentru totdeauna. I.Mitru nu era așa de rău, dar omul la mânie cade în nebunie ! Așa că directorul l-a băgat în mormânt pe acest odor de elev cu suflet de înger. În vara anului 1902, cică am făcut o excursie de 2 zile. M-a chemat Dumitru Savinescu, colegu meu de clasă și de bancă și mare hoț și suflet rău ficioru preotului V.Savinescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fost Primar, dar a fost trăsnit. 5.-Pe Elisabeta măritată după Învățatul Cosma, care era un om bun dar foarte moale. La Școala normală eu eram în clasa I-a și el în clasa a V-a. 6.-Și pe odorul de băiat care a murit cu zile. A mai avut pe care eu nu i-am cunoscut: 1.-Mihai care a fost diriginte de poștă la Focșani. 2.-Dumitru, funcționar PTT ambulanțe C.F.R. 3.-Vasile, funcționar PTT, diriginte. 4.-Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
că respectivul se schimbase la față, ne-a cerut imperativ să ne întoarcem și să ne lungim cât mai departe cu burta de pământ; tonul schimbat cu care ne-a spus dar mai ales încetineala cu care a dat drumul „odorului” de moment în balta formată în gaura mare a unui obuz ne-a înfricoșat, facându-ne să înțelegem, atât cât puteam înțelege la cei aproape patru, respectiv șase ani, că era ceva de domeniul panicii ce ne copleșea când suna alarma
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
de transfer în două etape a Tezaurului către Moscova, din cele adunate la Iași de către Constantin Conțescu și publicate de M. Gr. Romașcanu. Documentele în totalitatea lor conțin detalii asupra conținutului Tezaurul (1740 de lăzi) - stocul metalic, bijuteriile Reginei Maria, odoare de preț bisericești, tablouri pictate de pictori români și străini, documente vechi și cărți bisericești unicate. Tendința rusă/sovietică față de unele zone teritoriale europene, în care se încadrau și Țările Române/România, de a le necocoti și sfida are o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
numai ele valorează azi 8.800.000 $ S.U.A. Iată de ce nu putem avea decât o imagine relativă, în cifre, a valorii Tezaurului B.N.R., Tezaur ce constituie doar o parte a averilor evacuate. Dacă ne-am referi, de exemplu, la bijuterii, odoare bisericești, a căror lucrătură și ornamentație cu pietre prețioase era cu totul deosebită, valoarea lor reală n-a fost niciodată estimată corect, nici atunci, nici mai târziu. În aceeași situație se află și tablourile marilor pictori români și străini, absolut
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ordinului Marelui Cartier General No.30/11 octombrie 1916, prin care Dl. Tzigara-Samurcaș este însărcinat a transporta Tezaurele mănăstirești, ne-am întrunit în Archondăria Sfintei Mânăstiri Slatina, județul Suceava, și după ce am deschis ascunzătoarea din peretele Paraclisului Sf. Nicolae, unde odoarele erau ascunse, am ales ca mai de preț următoarele odoare, pe care delegatul guvernului le-a ridicat spre a le duce la loc de siguranță în mod provizoriu. Aceste obiecte sînt: A.Din Biserica mare: 1. una perdea cusută cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care Dl. Tzigara-Samurcaș este însărcinat a transporta Tezaurele mănăstirești, ne-am întrunit în Archondăria Sfintei Mânăstiri Slatina, județul Suceava, și după ce am deschis ascunzătoarea din peretele Paraclisului Sf. Nicolae, unde odoarele erau ascunse, am ales ca mai de preț următoarele odoare, pe care delegatul guvernului le-a ridicat spre a le duce la loc de siguranță în mod provizoriu. Aceste obiecte sînt: A.Din Biserica mare: 1. una perdea cusută cu fir de la ușile împărătești; 2. perdeaua mare cusută cu fir
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a transporta Tezaurele mănăstirești, ducându-le provizoriu la loc de siguranță, azi, 14 octombrie 1916, de față fiind Cuvioșia Sa superioară și Consiliul Spiritual și Economic al Sfintei Mănăstiri Agapia, județul Neamț, am ales din vestmântăria mare următoarele odăjdii și odoare ce urmează a fi ridicate de delegatul guvernului: 1.Una Evanghelie slavonă din 1646, nr.inv.128, ferecată în argint aurit. Manuscris cu ornamente. 2.Una cruce de chiparos, fără scaun, cu chenar de argint, nr. inv. 100. 3.Un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
10.Două candele vechi de argint, nr. 86. 11.Două cruci de chiparos, una din 1857, nr. inv. 5. 12.Una icoană cusută cu fir „Cina cea de Taină", nr. 43. În afară de acestea, după declarația celor de mai sus, alte odoare vechi neaflându-se, iar celelalte rămânând în buna pază a Mănăstirii, s-a încheiat prezentul proces-verbal de ridicare. Delegatul marelui cartier general, ss. Al. Tzigara Samurcaș Stareța Sf. Mânăstiri Agapia, ss. Epraxia Deneș Consiliul Spiritual și Economic: ss. Epraxia Marinescu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
constatărilor făcute de dl. comandant al Companiei de Jandarmi Neamț și consemnate de d-sa într-un proces-verbal la aducerea la îndeplinire a misiunii încredințate prin înaltul ordin nr. 30 din 10-11 octombrie 1916, am ridicat din Tezaurul Mănăstirii următoarele odoare: 1.Una Evanghelie, manuscris slavon din 1436, nr. inventar 36. 2.Una Evanghelie, manuscris slavon din 1512, nr. inventar 36. 3.Una Evanghelie, manuscris slavon din 1555, nr. inventar 36. 4.Un Panaghier al lui Ștefan cel Mare din 1502
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Cartier al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, autorizat a transporta Tezaurele Mănăstirilor, sosind în acest scop la Sf. Mănăstire Bistrița, județul Vâlcea, de față fiind C.S. părintele ieromonah Eustațiu Andreescu, starețul Mănăstirii, am ridicat următoarele odoare: 1.Un chivot de argint, nr. inv. 3. 2.Două sfeșnice de argint 1756, nr. inv. 4. 3.Două ripide argint aurite de la Constantin Brâncoveanu, nr. inv. 6. 4.O Sf. Evanghelie ferecată argint aurit de la C. Brâncoveanu, nr. inv
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a ridica Tezaurele mânăstirilor, m-am transportat în acest scop la Sf. Mânăstire Horezu, județul Vâlcea, unde P. C. maica Epifania Teodorescu, superioara Mănăstirii, asistată de preotul Matei Aureliu, preot al Sf. Mănăstiri, ne-au predat din visteria Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Un sf. potir aurit brâncovenesc, nr. inv. 198. 2.7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
inscripția leatului. PROCES-VERBAL NR. 8 Astăzi, 22 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, împuternicit prin înaltul ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916 a transporta Tezaurele Mănăstirilor, am ridicat de la Sf. Mănăstire Arnota, județul Vâlcea, următoarele odoare ce mi-au fost predate de C. S. ieromonahul Eustațiu Andreescu, superiorul Mănăstirii: 1.Un potir argint aurit. 2.Una sfintă cruce ferecată cu argint inscripție cirilică. 3.Una linguriță de argint cu părți aurite. 4.Una cădelniță de argint
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1.Un potir argint aurit. 2.Una sfintă cruce ferecată cu argint inscripție cirilică. 3.Una linguriță de argint cu părți aurite. 4.Una cădelniță de argint cu inscripție sau cățue. 5.Un disc de argint cu inscripție. Aceste Sf. Odoare, predate de C.S. superiorul nou al Sf. Mănăstiri Arnota, nu au fost încă primite oficial de C.S. de la fostul superior Ghenadie Ionescu. Acest Proces-verbal va servi la predarea averii mânăstirii. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal, făcut în triplu exemplar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
General al Armatei, pe baza Înaltului Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, m-am transportat la Sf Mănăstire Tismana, județul Gorj, unde prea cuviosul părinte arhimadrit, Ianuarie Popescu, stareț al Sf. Mănăstiri, mi-a predat din Tezaurul Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Una candelă argint aurit în parte, de la Matei Basarab, din anul 7158. 2.Un chivot argint aurit din anul 7179. 3.Un chivot argint aurit din anul 1671, una cruce lipsește. 4.Două ripide argint aurit din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Înaltului Ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916, m-am transportat la Sf. Mănăstire Dintr-un Lemn din județul Vâlcea, unde cuvioasa maică Varvara Dumitrescu, superioara, asistată de maica Filofteia Dumitrescu și de maica Anisia Bărbulescu, ne-au predat următoarele odoare și odăjdii: 1.Două Evanghelii ferecate în argint suflate cu aur. 2.Una anaforniță de argint aurit. 3.Una cădelniță de argint. 4.Una pereche paftale argint aurit. 5.Trei poale de serasir ctitoricești. 6.Nouă prosoape brodate. După declarația
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]