2,027 matches
-
rămâi pe veci. Ai grijă, închide ochii și nu intra prea mult în apă, vezi că s-au făcut excavații în iaz, să nu nimerești în vreo bulboană.” ”Iată-mă, aici!, cum mi-ai povățuit, mamă. Zorii și-au depus ofranda pe altarul răsăritului. Răni și iar răni. Of, mamă! Cum mai sângerează noaptea, pic!, pic! și-și plânge de milă, singură-singurică. Lacrimi și sânge se contopesc - bleu, roziu, gălbui se scurg pe văi și acuși o să ajungă și în iaz
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
Fortuna 2012 207 pag., format A4 La inițiativa doamnei Ligya Diaconescu, Antologia Starpress 2012 a apărut de această dată în variantă româno-franceză, pentru a reuni, parcă, suflul latin într-un singur mănunchi și acela să fie încununat de trăirile și ofranda literară adusă de către cei 35 de autori. Cartea este structurată în două capitole: proză și poezie, o atenție deosebită și un spațiu mai amplu acordându-i-se poeziei. Textele sunt, în mare parte, scrise în română și traduse ulterior în
ANTOLOGIA STARPRESS 2012 de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345061_a_346390]
-
depărtare Gândind la iarna noastră... insulară. PLECĂM DIN NOI ÎN FIECARE IARNĂ Plecăm din noi în fiecare iarnă Să adunăm din ghețuri visuri mute Când ne-nfășoară în tăceri durute Zăpezile ce-au început să cearnă. Doar Cerurile ne primesc ofranda Arce de curcubeie în cunună Cu gânduri line prinse-n flori de lună Când pe pământ mai joacă sarabanda Fals deșănțat și ură și minciuni. Trăim tăcuți, cu sufletul plângând De alb, de pace, de frumos flămând Dar ne găsim
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
de toți “a iubi, iubire” Așezat din întâmplare, ori cu rostuire Lângă profundul ,, a rosti, rostire” Restul prieteni ai mei nu vi-l mai spun Îl veți afla de mă -nsoțiți pe magic drum. Corăbiile nerostitelor cuvinte ne-au adus Ofrandă gândurilor - zvon de lumina sedus! CÂNTEC FRÂNT M-ai coborât în iarnă, mi-ai jefuit lumina Și m-ai furat de o răsărită poartă Cântecul meu frânt rătăcește, rătăcește Dar nu va muri, neatins călătorește Spre miraculoasa mea stea răbdătoare
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
însă, este veșnic - asa ca: Cine ești tu? Dedică-ți existența lui Dumnezeu. El este unicul în care trebuie să ai încredere. Cei care cunosc acest adevăr sunt veșnici, eliberați de temeri, griji și dureri. Fă tot ceea ce faci, ca ofranda adusă lui Dumnezeu. Doar așa vei ajunge să cunoști bucuria, libertatea și viața eternă. ------------------------------------------------ Traducere de Gheorghe A. STROIA Adjud, România 15 martie 2013 ------------------------------------------------------------------------------- EL BHAĠHAVAD GITA ( LA CANCIÓN DIVINĂ DE DIOS) Por qué te preocupas sin motivo? A quién
BHAGHAVAD GITA (CÂNTECUL DIVINITĂŢII) – TRADUCERE DIN LIMBA SPANIOLĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345305_a_346634]
-
ai nevoie să-ți trebuiască, În zămislirea vieții tale împlinite, Și-a clipelor cu iubire prisosite! Păsărica ți-a urât să ai bucurii, Să-ți curgă motive de bine mii, La ferestre prinți cu petale, Să-ți aduca-n multe ofrande, Băieți frumoși cu daruri multe, Și-n toate cele să te-asculte! La maxim să-ți dea tot viața, Din ce minimă nu-ți e speranța, Dorințe împlinite ca-ntrun cânt, Din șoaptele trecute în gând, Și cele ce n-au
ACEEA..CARE MI-A SOPTIT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345443_a_346772]
-
Autorului întoarcere la matcă Gândul se naște din scoica minții noastre-nfrigurate din clipe unduind ca niște ape de freamătul luminii și din cer și din iubirea ce-o simțim aproape. Iar rănile tăiate-n noi de soartă mai sângerează dând ofrandă firii, când inima ni-i perla ce se naște din alchimia clipelor iubirii. Dar, reveniți în cochilia dură, mai strălucim cu ape sidefii și ne întoarcem la esența pură ducând cu noi dureri și nopți târzii. Leonid IACOB Referință Bibliografică
ÎNTOARCERE LA MATCĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345472_a_346801]
-
broboane de transpirație îi apărură la rădăcina părului, iar palmele i se umeziră. Scoase o batistă și se șterse repede înainte de a ciocăni. Era emoționată cu adevărat ca o codană care acceptă să-și ofere unui bărbat pentru prima dată ofranda purității trupești. Ușa se deschise și îl descoperi pe acest bărbat de care simțea că s-a îndrăgostit în ciuda faptului că avea un soț pe care totuși îl iubea. Nu știa ce se întâmplă cu ea și va lăsa totul
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
întâlni, va ști să-i înlăture confuzia sentimentelor sau entuziasmul său tineresc. - Ai dreptate, este matur, dar este și bărbat și nu eu sunt cea în măsură să-mi exprim părerea despre comportamentul bărbaților când li se oferă gratuit asemenea ofrande. - Prea exagerezi și tu! Nu vei fi cu ea? - N-am să mă țin scai după fundul ei. Este tânără și ar fi deplasat să merg prin cluburile de pe litoral sau discotecile pline cu tineri de vârsta sa. - Asta așa
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
să-i invadeze cât mai mult intimitatea neîntinată de nimeni până în această noapte de vis. Ștefan nu se lăsă invitat de mai multe ori și luă cu asalt corpul fetei. O ridică în brațe și o depuse ca pe o ofrandă prețioasă, peste finețea lenjeriei albe de pe cușetă. Dalia se așeză comod așteptând cuminte noi mângâieri, noi sărutări și alintări pe care nu le mai trăise și nici nu cunoscuse intensitatea acestor senzații declanșate de mișcarea ritmică a bărbatului care o
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
râpa de la Timișul de Sus. Când amândoi se eliberară de tensiunea acumulată în timpul pasionantei uniri, Dalia simți cum i se prelinse printre pulpe un firicel de lichid călduț. Se atinse cu mâna și descoperi că puritatea sa și-a lăsat ofranda roșie peste cearceafurile imaculate de pe patul din interiorul bărcii lui Ștefan. Era așa cum visase cândva, petale roșii de trandafir, presărate peste albul imaculat al unei rochii de mireasă. Da, era mireasă în această noapte și era fericită. Oricare curs va
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
Bura și se oprea, apoi bura iar câte un pospai de rouă cu soare și umbre, iar păsărelele se răreau, căci se coceau strugurii, cădea frunza, secau venele arborilor, se arămeau nucile, se-ngălbeneau lucios gutuile...! Venea toamna! Sărbătorească toamnă, ofrandă sufletească pentru cea mai frumoasă cântăreață dobrogeancă de azi, a Dobrogei dintotdeauna: Aneta Stan! Se împlineau cincizeci de ani de când a primit cântecul, l-a scufundat în ea însăși, apoi l-a restituit, împodobit cu propria frumusețe și lustruit cu
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
Sânpetru Deschide cămări cerești Și -animalele hrănești. I s-a-ncredințat și Raiul Spune tradiția, graiul, Scutură merii de floare În această sărbătoare. Pocnește ușor din bici; Că face și licurici Călăuzind, călătorul Prin pădure cu piciorul. Sporul casei-l sporește Cu ofrande -' nmulțește Sănătate...și colaci Se-'mpart pentru săraci. Pe obrazul nopții stele, Cântă cocoșul la ele, Și cu apă să se spele Pistruii ce ies din piele. In patru colțuri și vântoase Nucile cad viermănoase Sub a cerului cunună In
SÂNPETRU... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376436_a_377765]
-
se mijește răsăritul În fiecare zi de post Dorințele și -mplinitul Toate vor veni cu rost Și femeia dacă coase Sau lucrează și descoase, Trupul femeii strâmbând Când o văd iele lucrând. Mama le leagă umile La gâtul ' celor copile Ofrande de usturoi Să alunge pe strigoi. Ține în mână un sceptru Este ziua lui Sânpetru Sfetnic a lui Dumnezeu Rugându-se mai mereu. Referință Bibliografică: SÂNPETRU... / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016
SÂNPETRU... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376436_a_377765]
-
Ramya porni spre templu însoțită de tânărul cu ochii negri, strălucitori. Intrară în templu, aprinseră okoro, acele bețișoare parfumate de tămâie, smirnă și santal, priviră fuioarele de lumină ridicându-se în încercarea de a îmbuna zeii prin rugăciuni înmiresmate, depuseră ofrande de flori, simțiră pacea și albul liniștii lăuntrice, făcură câțiva pași în față și îngenuncheară, ținându-se de mână. Privind, prin ochii ei, se derula trecutul unei povești, povestea vieții lor. Știa că a mai fost aici, o recunoștea ca
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
hrană, Cuvântul pâine, Poezia religie, din dulceața cărora s-a născut „Picături de Miere”, recunoștință și omagiu închinat muzei, care i-a fost „străjer și călăuză” pe cărărea poeziei. „Chiar versurile astea au așteptat o vreme / Să ți le-aduc ofrandă pe-altar de primăveri, (din poezia: „Unui Poet”) Lupta lăuntrică împotriva soartei, „Eu sunt un Eu ce n-a-nvățat să moară,/ ( Deși în jocul vieții am pierdut)/ Când va-nceta ruina să mai doară,/ Te voi iubi la modul
CÂND IUBEŞTI, DĂRUIREA VINE DE LA SINE... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376580_a_377909]
-
Sânpetru Deschide cămări cerești Și -animalele hrănești. I s-a-ncredințat și Raiul Spune tradiția, graiul, Scutură merii de floare În această sărbătoare. Pocnește ușor din bici; Că face și licurici Călăuzind, călătorul Prin pădure cu piciorul. Sporul casei-l sporește Cu ofrande -' nmulțește Sănătate...și colaci Se-'mpart pentru săraci. Pe obrazul nopții stele, Cântă cocoșul la ele, Și cu apă să se spele Pistruii ce ies din piele. In patru colțuri și vântoase Nucile cad viermănoase Sub a cerului cunună In
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
în mână un sceptru'Este ziua lui SânpetruDeschide cămări cereștiși -animalele hrănești.I s-a-ncredințat și RaiulSpune tradiția, graiul,Scutură merii de floareîn această sărbătoare.Pocnește ușor din bici;Că face și licuriciCălăuzind, călătorulPrin pădure cu piciorul.Sporul casei-l sporeșteCu ofrande -' nmulțeșteSănătate...și colaciSe-'mpart pentru săraci. Pe obrazul nopții stele,Cântă cocoșul la ele,Și cu apă să se spelePistruii ce ies din piele.In patru colțuri și vântoaseNucile cad viermănoaseSub a cerului cununăIn această zi și tună.Haita lupilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
încet conversația celor doi. Privea spre fereastra mare și luminoasă care se afla în spatele pacientului. Chiar dacă ... XII. GABRIELA JANIK - PRIMĂVARA IUBIRII (POEME), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1910 din 24 martie 2016. ȚI-AM DĂRUIT CUVINTE DE OFRANDĂ Am vrut să mă iubești așa cum sunt, cu bune și cu rele. Între înger și demon, păcat și sfințenie. Am vrut să mă iubești așa cum sunt, cu sufletu-mi aninat între cer și pământ. Doar să mă iubești, nimic mai
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
așa cum sunt, cu bune și cu rele. Între înger și demon, păcat și sfințenie. Am vrut să mă iubești așa cum sunt, cu sufletu-mi aninat între cer și pământ. Doar să mă iubești, nimic mai mult Ți-am dăruit cuvintele ofrandă, așternute pe-nvelișul inimii să mă îmbraci în pulberea de stele. Dar m-ai iubit fără să știu. Femeie înălțată până La marginile cerului. M-ai preschimbat în înger Pe-altarul vieții tale să mă sfințești prin tot ce ești
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
să mă iubeștiașa cum sunt,cu bune și cu rele.Între înger și demon,păcat și sfințenie.Am vrut să mă iubeștiașa cum sunt,cu sufletu-mi aninatîntre cer și pământ.Doar să mă iubești,nimic mai multți-am dăruit cuvintele ofrandă,așternute pe-nvelișul inimiisă mă îmbraci în pulberea de stele.Dar m-ai iubit fără să știu.Femeie înălțată pânăLa marginile cerului.M-ai preschimbat în îngerPe-altarul vieții talesă mă sfințești prin tot ce ești,icoană-n absolut.DACĂ...... XIII
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
peisajul cosmic, poetul revelează starea sa de extaz pe care o simte: „și-n ninsoarea potopindă/ Mor și-nviu ca o colindă”. În această stare creează tulburătoare poeme, în care rugăciunea plânge, tăcându-și durerile, picurând mesaje de Lumină și Iubire, ofrande înălțate Domnului: „Am plâns și-n mine mahnele s-au stins./ Și-n lacrima lui Christ prea suferirea/ Îmi caut ca să-mi aflu mântuirea/ Și-mpodobit cu răni, să-mi strig Iubirea/ Și-apus în toți, să fiu de raiuri nins
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
adineauri, e-o făptură nebună. Războinica poartă o platoșă de valuri spumate, mărețe, cu ea vrea să înfrunte, pesemne, atacul venit dinspre cohorta negrie de nori! Ison le ține chiar Zeus cu fulgeru-n mână! O creastă de val aduce țărmului ofrandă un trup într-o plasă de alge. Puținii pe-aici devin mulțime de oameni, chemați de-ntâmplare... Ce nebun să facă surfing pe-așa timp? Dibuiți un salvamar! Chemați 112! Oare trăiește? De unde să fie?! N-avem nici un doctor?! Aflat
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
pe piatră... nuca-nviază... fuge zglobie... și pasărea țopăie ațâțată... ciocul, gogeamite menghină, o-apucă... poc-poc! Nuca se face în două. Speriată nițel de recul, hămesita deschide a zbor scurt perechea de aripi. Cu greutate m-aplec și i-apuc ofranda... Tare-aș vrea să aflu, să știu ce-i de făcut în această toamnă pustie! Duc înspre ochi o jumătate din fructul poprit și-acolo mă văd pe mine, trup minuscul, zbârcit și-ncovoiat a bine ca-n pântecele cald
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
gânduri se scurg în amurg în vechiul târg plec departe de lume prea departe de tine departe de tot las în urmă lumina ochilor să lumineze pașii în cenușa timpului las cuvântul pe țărm să zidească alte lumi las trupul ofrandă pentru păcatele lumii Referință Bibliografică: LAS / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LAS de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372674_a_374003]