2,363 matches
-
său fantastic, care au zburat la înălțimi valorice deosebite, prin metaforele, vorbele de duh, procedee stilistice inedite, dar mai ales prin bogăția de idei și mesaje calde ce se degajă din zborul lor. Bidivii care frământă sub copite și „ară” ogorul bietei noastre patrii, plin de bălării comuniste și postdecembriste. Patrie cu economia sufocată de aceste bălării, crescute în anii comunismului și dezvoltate sub soarele protector al democrației demagogice din anii noștri. Ironia și poveștile blândelor patrupede, uneori curgând într-un
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
ochii doar închiși pe-alei mă las timpului pradă. Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os, precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor. Pe deasupra caselor bate orologiul cleios, din adînc în adînc sfîntul pas se-nnămolește-n ogor. Dar de ce trîmbița dogită a nașterii voastre, cînd viconții și marchizii se-ntorc bătrîni și goi din pădure? Sfîntă Fecioară, dă-mi poala mantiei tale albastre, sînt mucenicul născut pe-un tăiș nevăzut de secure. Cînd plouă-nfundat mă doare
DRUM OCOLIT de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373999_a_375328]
-
Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului Crainicul : Dintr-o corabie, pe Mare, Dascălul Desăvârșit, Oamenilor de pe țărm, de-o nouă Pildă le-A vorbit : DOMNUL IISUS : "Ieșit-a semănătorul, pe-al său ogor la semănat Cu o sămânță bine-aleasă din grâul cel mai curat ! Unele, mai din greșală, pe lângă drum au nimerit : Sub călcătură de picioare și păsărescul ciugulit... Altele pe loc pietros, pământ puțin...au răsărit, Dar neavând o rădăcină, sub arșiță
PILDA SEMĂNĂTORULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374031_a_375360]
-
dalbă- n stea, Menestrel de insomnie, Solfegii cresc grădina mea. Salcâmi cu urmă de ciorchini, Fost-au miri în altă vreme, Tăcuți, ei, martori de destin, Știu că vara o să-i cheme. Măceș și maci și verde grâu, Floarea-miresii uscățind, Ogorul înflorit la brâu, Pământul, seva lui mustind. Parfum de soc și ape moi, Spumă de nori cerul ară, Clipește-n tină și noroi Geana zorilor de vară. Referință Bibliografică: MAI DE VARĂ / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MAI DE VARĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375358_a_376687]
-
să-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări și sentimente față de Preasfinția Voastră acum, la acest mărit și cinstit ceas aniversar, al împlinirii a cinzeci și cinci de ani de viață pământească, trăiți și petrecuți în ogorul Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos - Arhiereul cel veșnic, pe care-l slujiți cu atâta vocație, dăruire, devotament, dragoste și abnegație de foarte mulți ani!... Constat, cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să faci un asemenea lucru
UN GÂND SINCER, LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IUSTIN HODEA SIGHETEANUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE CINCIZECI ŞI CINCI DE ANI... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/375375_a_376704]
-
spectator, manifestarea s-a încheiat cu note optimiste și cu multe jocuri distractive atât pentru copii cât și pentru maturi. În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarelor mă vreau. În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în limbi străine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea? În limba mamei în care spun povești cu zâne Și zorile-mi sărută ochii
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
Autor: Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017 Toate Articolele Autorului COTLOANE ALE MINȚII Cândva priveam în față, vedeam cum viitorul Îmi este hăt departe, împresărat în mult Acum privesc în urmă, la viața-mi ca ogorul Trecută și cam veche, bătrână de tumult. Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă
COTLOANE ALE MINȚII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375502_a_376831]
-
cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: GLORIE LIMBII ROMÂNE, poem
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
stins, Nu mai adie nici o boare, Iar sufletele ard de dor, Cerul albastru parcă moare Și eu la rându-mi parcă mor, Mi-e teamă de nelegiuire Căci nu vreau dumnezei străini, Vreau să mă umplu de Iubire, Să fiu ogor fără de spini, Dorul de Casă să m-anime, Spre înălțimi doar să privesc, Înconjurat de har și rime, Să mă proștern, să mă sfințesc, Alungă tot ce-i idol, Doamne, Mă curățește prin Cuvânt, Adu Tu ploile din toamne Și
ARŞIȚĂ MARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371901_a_373230]
-
constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. Prin rânduiala lui Dumnezeu, în anul 1977 a fost chemat la slujirea arhierească. Ca Arhiereu-vicar la Arad și Buzău, PS Părinte Episcop Gherasim a lucrat cu multă râvnă în ogorul Bisericii. În anul 1992 a revenit acasă, în ținutul natal, slujind ca Episcop-vicar al Sucevei și Rădăuților, având reședința în incinta Mănăstirii Bogdana. S-a dovedit a fi un misionar dinamic și duhovnicesc, păstrător al tradițiilor ortodoxe românești. A călătorit
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
Acasa > Stihuri > Semne > CÂND PLÂNG BĂRBAȚII ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am plâns șiroaie de sudoare Cu lacrime în ele prinse, Sau picuri ce-au udat ogoare, Pe fețe și prin bărbi prelinse. Și am mai plâns în nopți și-n cuget, Când ei ne secerau strămoșii. Au nu văzut-ați ? Până-n suflet Aveam de ură ochii roșii ! Am plâns când s-a tăiat străbunul În creste
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
florile începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul cu o
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
iederă mai scapi dar nu de dor dacă iubești ți-e pasul mai ușor cărarea ți se pare mult mai lină noapte și zi privirea e senină de iederă mai scapi dar nu de dor de vrei desțelenești chiar un ogor cu mintea poți răzbate printre astre sau te ridici spre zările albastre de iederă mai scapi dar nu de dor un edificiu poți clădi cu spor poți chiar castele făuri din vise străbate culmi înalte sau abise de iederă mai
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
sacral care are cutumele lui metapedagogice. În spatele lui stau două tipuri de inteligență ce se intersectează într-un punct R ( care semnifică reușita): inteligența socială și emoțională. Atât umaniștii, cât și “realiștii”, devin grădinarii cu recolte “transferabile disciplinar/curricular”, cu ogoare de idiomuri bogate, motivând continuu subiecții. Inderdisciplinaritatea poate fi înțeleasă ca totalitatea imaginativă a factorilor care facilitează învățarea , stopând totodată obstacolele ce pot îngreuna instalarea unor achiziții cognitive minimale. Ea constituie o provocare permisivă ce poate persuada grupul-țintă, spre a
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
lege un fir în colaborarea actorilor cu presa, din care e bine ca actorii să își dea seama că se desăvârșește harul și munca artiștilor. Aici e ochelarul ce mărește și dă vedere evenimentului cultural și artistic românesc, cronica e ogorul pe care se seamănă flori și se țese lumină pentru scenă, convorbirea cu presa e orizontul afectiv al scenei, arcuit spre public! De ce, dacă nu de aceasta-i mai multă nevoie în teatru azi?! De ce-ar mai juca actorii
IOAN BATINAŞ. BOLTA TEATRULUI, STREAŞINĂ NU PIEDESTAL... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372843_a_374172]
-
între aceste hotare ale satului. Dintre familiile vechi, mi s-au spus că mai sunt cei care se numesc Joldeș, Juncu, Corcheș, Acsente și altele câteva care au avut feciori să le ducă numele. Se ocupau cu agricultura, cultivând pe ogoarele ce înconjoară satul de-o parte și de alta grâu, porumb, bumbac și tutun. Când se cultiva tutunul toate gardurile gosopodăriilor satului erau împodobite cu șiraguri cu frunze de tutun arămiu, agățate la uscat. Măgarii erau animalele des întâlnite la
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
și fructele abia părguite, dacă nu erau depistate la timp și distruse. Afumarea pământului nu se făcea fără rost. În timp ce se pregătea ritualul, femeia murmura rugăciuni și slăvi închinate Atotputernicului prin care îl ruga să-i apere grădina cu legume, ogorul și casa de rozătoare. Erau afumate și animalele, focul fiind considerat purificator. Se crede că atunci când se rostește rugăciunea regală, diavolul se depărtează foarte mult de gospodăria sătenilor creștini, fiind apărată mult timp de ghinion. Casa era deseori tămâiată, pragul
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
au o tematică tradițională, clasică, referindu-se la întrebările multiple ale unui suflet sensibil, ale unei minți instruite și selective, iscoditoare și adăpate cu o bogată lectură pregătitoare, la o iubire statornică și romantică, la regretul față de trecerea timpului neiertător: „Ogorul clipei l-am arat / C-un gând divin și-un ciob de lună, / În limpezimea lor să spună / Că-n zorul ăsta necurmat / Din lacrimi împleteam cunună”. (Cununa de lacrimi, p. 29). Renumitul actor Ioan Gh. Arcudeanu și-a început
POPAS ÎN LUMINĂ, CU POEZIE ŞI CÂNTEC, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372874_a_374203]
-
c-o bocceluță. Pe jos, un ceas de buzunar. Vrând să-l ajut, m-am aplecat De jos ca să îi ridic ceasul. De-abia atunci m-a observat. Să-mi mulțumească-și drese glasul, Întinse mâna tremurândă, Brăzdat-adânc, ca un ogor, Își duse ceasul la ureche Și-mi spuse-atunci cu mult umor: -Îți mulțumesc nespus, băiete, Că mi-ai găsit timpul pierdut! Îl căutam din tinerețe Și tot la fel făcu și Proust. Tic-tac! Tic-tac! și clipa zboară. Chiar dacă ceasul nu
O DATĂ-N VIAȚĂ de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372940_a_374269]
-
Fagului, Strada Fagurilor, Strada Falansterului, Strada Florilor, Strada Fântânii, Strada Ghioceilor, Strada Gloriei, Strada Grădinilor, Strada Industriei, Strada Islazului, Strada Izvoarelor, Strada Liliacului, Strada Livezilor, Strada Monumentului, Strada Morii, Strada Mărgăritarului, Strada Nisipurilor, Strada Nordului, Strada Nouă, Strada Nucilor, Strada Ogoarelor, Strada Perilor, Strada Petroliștilor, Strada Podgoriei, Strada Poienilor, Strada Poligonului, Strada Primăverii, Strada Prundului, Strada Prunilor, Strada Păcii, Strada Salcîmilor, Strada Seciului, Strada Sondelor, Strada Stadionului, Strada Steaua, Strada Sticlari, Strada Teleajenului,Strada Trandafirilor, Strada Vestului, Strada Victoriei Strada Viilor
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Rus. 1821( 30 octombrie )- când s-a născut, era anul când în rusia țaristă luau ființă societățile secrete din Nord și din Sud ale luptătorilor decembriști, care, cu tot eșecul răscoalei din 1825, aruncaseră sămânța rodnică a ideilor revoluționare, pe ogorul gândirii sociale ruse. 1881( 28 ianuarie )- când a decedat, a fost un moment de răscruce, resorturile mișcării de eliberare se aflau într-un greu impas. Falimentul teoriilor narodnice din faza lor teroristă prilejuia triumful vremelnic al reacțiunii între două situații
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]