1,169 matches
-
români despre Craiova este una corectă sau, dimpotrivă, este exagerată • Încercăm să aflăm, dincolo de modul în care au fost reflectate actele de violență în mass-media, ce spun acestea despre felul de a fi al olteanului • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor 4.9.5. Ce efecte credeți că a produs arestarea primarului Antonie Solomon asupra imaginii oltenilor, în general, asupra orașului Craiova, în special? Obiective: • Vrem să aflăm dacă arestarea lui A. Solomon
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mass-media, ce spun acestea despre felul de a fi al olteanului • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor 4.9.5. Ce efecte credeți că a produs arestarea primarului Antonie Solomon asupra imaginii oltenilor, în general, asupra orașului Craiova, în special? Obiective: • Vrem să aflăm dacă arestarea lui A. Solomon a produs efecte asupra modului în care sunt percepuți oltenii la nivel național • Pot fi solicitate și alte opinii despre implicațiile politice și culturale
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
9.5. Ce efecte credeți că a produs arestarea primarului Antonie Solomon asupra imaginii oltenilor, în general, asupra orașului Craiova, în special? Obiective: • Vrem să aflăm dacă arestarea lui A. Solomon a produs efecte asupra modului în care sunt percepuți oltenii la nivel național • Pot fi solicitate și alte opinii despre implicațiile politice și culturale ale arestării primarului • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor 5. ORIZONTUL TEMPORAL CARACTERISTIC OLTENILOR Profesorul american, Philip Zimbardo
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Vrem să aflăm dacă arestarea lui A. Solomon a produs efecte asupra modului în care sunt percepuți oltenii la nivel național • Pot fi solicitate și alte opinii despre implicațiile politice și culturale ale arestării primarului • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor 5. ORIZONTUL TEMPORAL CARACTERISTIC OLTENILOR Profesorul american, Philip Zimbardo, după 30 de ani de cercetări, a susținut că există 6 zone sau modalități ale timpului, în care oamenii trăiesc: 2 sunt concentrate
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în care sunt percepuți oltenii la nivel național • Pot fi solicitate și alte opinii despre implicațiile politice și culturale ale arestării primarului • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor 5. ORIZONTUL TEMPORAL CARACTERISTIC OLTENILOR Profesorul american, Philip Zimbardo, după 30 de ani de cercetări, a susținut că există 6 zone sau modalități ale timpului, în care oamenii trăiesc: 2 sunt concentrate pe trecut, 2 pe prezent și 2 pe viitor. Oamenii care se concentrează
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care încearcă să evite pe cât posibil orice fel de tentație și (6) alta este a acelora foarte religioși, care consideră că viața adevărată începe abia după moartea trupului. 5.1. Care modalitate temporală credeți că se potrivește cel mai bine oltenilor? Obiective: • De preferat să fie indicat un singur răspuns, care să însemne o singură modalitate temporală • Răspunsul trebuie să fie urmat de o explicație 6. VIAȚA CULTURALĂ A ORAȘULUI CRAIOVA 6.1. Cât este de important orașul Craiova, din punct
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
încărcați de grele păcate, și masa de nevoiași, care printre vaiete și blesteme îndură necurmatele silnicii. Din ura mocnită crește „volbura mâniei” și din cătun în cătun se întinde un „duh al răzvrătirii”. Împotriva „câinilor de boieri” se ridică haiducii, olteni aprigi, care dau norodului speranța izbăvirii. Însă vremurile sunt încă potrivnice, și dacă legendarul Iancu Jianu șetrarul se dă prins până la urmă, resemnându-se să devină un gospodar potolit, slugerul Tudor, pornit să schimbe „rânduiala”, cade ucis mișelește. Epicul vioi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
alte roluri au jucat C. Jacotă, Didina Chirilă și alții. De asemenea au fost jucate mai apoi cu mult succes în satele comunei și la concursurile pe județ Păcală avocat, Capra Zamfirei, Cuiul lui Pepelea de Vasile Alecsandri, Comedie cu olteni. Rolurile erau interpretate cu mult suflet și dăruire de către unele cadre didactice ca Grigoriu Maria, Antochi Mihail, Farcaș Dumitru, Pintilei Sandu și alți tineri amatori din sat. Și colectivul didactic de la Vatra a organizat și interpretat câteva piese cu mare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la interpretarea unor roluri dificile pe Maria Grigoriu, Maria și Costache Jacotă, Emilia și Dumitru Farcaș, Foca Cristian, înv. Gh. Apătăchioaie, care au prezentat pe scena teatrului M. Eminescu din Botoșani piesa de teatru a lui Gh. Vlad - Comedie cu olteni. După anul 1949, în satele Hudești, Vatra, Alba, Mlenăuți și Bașeu au fost înființate căminele culturale în cadrul cărora s-a desfășurat în continuare activitatea cultural-artistică. La unele din acestea s-au adus și aparate de proiecție, mobilier și aparate de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la o zecime din populație. 130 De exemplu, putem întâlni satele Vakarel și Pasarel de la sud est de Sofia, spre Plovdiv. 131 Dovada asimilării constă în puternica similaritate etnografică a bulgarilor din nord, de la Vidin la Silistra, cu muntenii și oltenii. Practic, întâlnim aceleași dansuri, ritmuri și costume populare care, spre est, în Dobrogea, capătă o amprentă mai puternică orientală (turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă grindurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ton pentru că trecerile de la serios la ironic, de la limbajul standard, de la stilul oficial la grotesc și parodic vor caracteriza și creația principalilor reprezentanți ai grupării. Mult mai în ton cu articolul de pe prima pagină este însă cel de la rubrica Insectar, Oltenii, un pamflet dur la adresa colegilor de breaslă (vizează, în mod special, un redactor al unei gazete fasciste), a ziariștilor și cronicarilor literari care publică într-un "cotidian de 3 lei". Asemănați cu zarzavagiii, li se reproșează marfa proastă, "zarzavatul uscat
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al fostului "Albatros", continuând, pe plan literar o orientare către adevăr și frumos care s-a mărturisit cu orice prilej"164. Gândul nostru împrumuta ținuta Albatrosului - este prezentă chiar și rubrica Insectar unde tot Ion Călimară se oprește, în articolul Oltenii, asupra unui redactor de la Porunca Vremii (o gazetă fascistă), Niculescu-Olt. O asemenea orientare mai fusese sancționată odată, va fi și acum, revista are soarta Albatrosului, este interzisă, de data aceasta, chiar după acest număr unic. O încercare de regrupare a
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
contribuit instituții locale, precum Episcopia Hușilor (3000 lei), prefectura județului Fălciu (3000 lei) și Camera de Agricultură (1000 lei). Clopotul dăruit de Victor Ion Popa a costat 14000 lei. Echipa Regală de la Dodești a fost vizitată de Nifon Criveanu, singurul oltean care a ocupat scaunul episcopal de la Huși. Cantina din Dodești a fost susținută financiar de regele Carol al II-lea (100000 lei). („Anuarul Eparhiei Hușilor pe anul 1938”, Tipografia și Librăria George Cerchez, Huși, 1938, p. 78 - 79) Ion Ionescu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
abia ne-am trezit. Eram țepeni, mulți cu febră mare, câțiva cu insolație. Atunci am cunoscut dragostea și capacitatea de dăruire a doctorului Uță. Slăbit și aproape paralizat de efortul drumului, însoțit de camarazii Sandu Ștefănescu și Florea Trandafir, tot olteni, a cerut directorului accesul la infirmeria închisorii și, târându-se de la om la om în curtea unde ieșisem la soare, ne dezinfecta rănile, ne încuraja cu vorba sa calmă, dar categorică, să rezistăm cu încrederea că numai Dumnezeu ne va
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
uneori se modelau din lut. Admiram intuiția mișcărilor câte unui copil. Așteptam o provocare. Știam un mod de a juca șah pe care ei încă nu-l știau, dar pe care trebuiau să-l învețe. Și într-o zi, un oltean, căruia nu-i rețin numele, care îi cam bătuse pe toți, mă întrebă provocator: Domnule Maxim, dumneavoastră nu jucați șah? Nu știți să jucați? Asta și așteptam. Ba da, știu să joc, dar nu am adversar. Cum așa? Chiar vă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Apoi am căzut prizonier împreună cu cei șase români, în urma unei contraofensive. Într-un an de prizonierat în condiții foarte grele, dintr-o mie de persoane mai mult de jumătate au murit. Noi am supraviețuit datorită faptului că șeful unității era oltean descurcăreț. S-a împrietenit cu un grup de copii cărora le confecționa jucării din fire de bambus: vâjâitori, arcuri etc., iar copiii ne aduceau pe ascuns orez fiert. Pentru că proveneam din țări socialiste, ne-au transportat prin China până la granița
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-i veni în ajutor, plătiseră cu atâta suferință. Lucruri inedite din Munții Retezat Nenea Teodor avea amintiri interesante din Retezat. În așezările izolate, oamenii se consideră urmași ai dacilor, descendenți ai familiilor nobile. Pe cei din vale, mai ales pe olteni, îi considerau colaboratori cu ocupanții romani. Cei din munte îi numesc momârlani, și ei înșiși își zic astfel, dar nu în înțelesul peiorativ, ci cu semnificație de noblețe. Se păstrează încă obiceiuri arhaice. Oamenii au credința că cei răi se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
studii. Atunci am făcut o cerere la minister și mi s-au aprobat examene de diferență la Liceul teoretic; dând câte doi ani într-unul (1968-70), am obținut în primăvara lui ‘70 bacalaureatul. Aveam 48 de ani. Îi întrecusem pe olteni care-și luaseră angajamentul să realizeze planul cincinal în zece ani. Dar pentru obținerea categoriei era necesar să ai și școala de gradul II de construcții, și profesionala. Și-am zis: „Multe prostii am făcut eu în viață, hai să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
caracter prin excelență eclectic. În etapa clujeană, paginile ei reunesc autori din toată România, între timp întregită, din toate generațiile și de orice formație. În sumarele ei, ardelenii Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Emil Isac figurează alături de muntenii și oltenii Ion Pillat, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Gib I. Mihăescu, de moldovenii Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide; sămănătoriști ca Ecaterina Pitiș, George Voevidca și Ion Buzdugan semnează în aceleași pagini cu simboliști și moderniști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
îi dădea raportul dimineața comandantului său era "Pe timpul serviciului meu nu s-a întâmplat nimic deosebit!" Asta în cazul în care nu se întâmpla; dar, uneori raporta așa și atunci când se întâmpla. De exemplu, la noi în Baterie, Fane (un oltean din Breasta, de lângă Craiova, magazionerul nostru) s-a încurcat cu formula. Pe serviciul lui, i-a prins dimineața dormind locotenentul major Ionescu (fostul fotbalist de pe la Rapid, parcă) pe doi camarazi și le-a făcut raport. Când a venit Panait (care
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
mai întâi rost de vatră cu cenușă. încercați pe aragaz, nu cred că va fi chiar o mare diferență. Dinți care se dezoseaz - mestecați rădăcină de coada racului (Potentilla anserina) Intoxicație cu ciuperci - se consumă praz copt sub cenușă (pentru olteni, mai bine în țest!), usturoi crud, oțet sau zeamă de lămâie. Indigestie - luați 7-8 boabe de piper într-o lingură cu vin. Migrenă - se bat 3 albușuri cu un pic de șofran și se aplică pe frunte. Vărsături - muiați un
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
departe. Treceți acolo! Luați-vă bagajele și treceți! Care era atitudinea celorlalți față de aceștia? În general, era atitudine de dispreț față de ei... Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu înșală. ăștia spun adevărul, nu te minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bagajele și treceți! Care era atitudinea celorlalți față de aceștia? În general, era atitudine de dispreț față de ei... Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu înșală. ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi... Ardelenii se bucurau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de la Arhitectură, și un consilier regal, unu’ Popovici, restul era preoțime care aproape toată a fost arestată... Erau toți bătrâni, niște epave. Înțeleg că foamea era o problemă majoră, dar cu temperaturile scăzute cum v-ați descurcat? Era un comandat oltean, unu’ Popescu, și ne-a pus cu burta la pământ și zicea: Băi, aveți ceva de raportat? Unu’, că se apropia frigu’ zice: Noi foc avem? Băi, ai două surse de căldură, bă! Soarele, de la Dumnezeu, și căldura animalică de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
locuitorii a sute de sate n-au, de pe acum, absolut nicio provizie de iarnă"2340. Astfel, "în județul Constanța (...) locuitorii sunt amenințați de foamete"2341. În aceste condiții, "românii [din Dobrogea, n.n.] n-au nicio rezervă de păpușoi"2342. Totodată, "oltenii așezați de curând pe marginile graniței spre Bulgaria, nefăcând deloc porumb anul trecut, sunt acum în lipsă (...) de ale mâncării, ceea ce i-a făcut să dea năvală la lucrările portului și tunelului. Câți nu încap se întorc plângând înapoi, grupuri-grupuri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]