760 matches
-
ne lasă gazda-n casă, La Vitleem colo-n jos, Plugușorul). Muzică corala populară: - Cântece populare din Oltenia, prelucrări pentru voce și pian, București, 1939, 20 p.; - Coruri, București, Editura Muzicală, 1968 (îi aparțin cunoscute prelucrări: Maria neichii Mărie, Alunelul oltenesc, Pitulice, muta-ti cuibul, La Cozia pe Olt - poem pentru cor bărbătesc și declamator, Colea-n vale-ntre izvoare etc., etc.).
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
dezice de ea niciodată. Sunt mândru și solidar cu Academia de Științe a Moldovei, care a știut să apere demnitatea adevărului pe care trebuie să-l slujească. Nu există națiune moldovenească și limbă moldovenească după cum nu există națiune și limbă oltenească, bănățeană, maramureșeană, bucovineană, transnistreană. Există români și limba română și punctum, vorba clasicului. Cu această convingere am să intru și în mormânt. Savant basarabean cu renume mondial în anii 1943-1944 a fost elev al Liceului „Ioan Vodă” din orașul Cahul
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
maestru, printre alți profesori, pe pictorul Camil Ressu. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România de la înființarea acesteia, Țipoia realizează nu numai tablouri, ci și lucrări de artă monumentală și decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), restaurează pictura murală din câteva biserici oltenești și frescele din chiliile Mănăstirii Cozia. Alexandru Țipoia și-a prezentat lucrările în peste 10 expoziții personale în timpul vieții și în alte peste 20 expoziții de grup în țară sau în străinătate - la Roma, Paris, Viena, Stuttgart, Bruges. Opera sa
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
calea haiduciei, cu greu își găseau o fată", nefiind considerați bărbați dacă nu ucideau un soldat imperial. Din aceasta perioada provine expresia de "neamt cu coada", personaj ce apare pana in prezent in povestiri semi-fantastice perpetuate oral in mediul rural oltenesc. Desi sensul expresiei este neclar povestitorilor, e cert ca termenul desemneaza soldatul austriac, a carui uniforma prevedea portul unei cozi lungi, impletite, lasata pe spate de sub tricorn. In urma furtului taxelor strînse de imperiali în care au fost implicate cetele
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
prin care el respingea practic orice pretenție viitoare a Porții de asigurare a siguranței granițelor principatului. Recrutările pentru viitoarea armată națională începuseră cu mult timp înainte de izbucnirea revoluției. De recrutări s-au ocupat căpitanii de panduri bine cunoscuți în satele oltenești, tot ei ocupându-se și de crearea unor depozite de arme și muniție. Oastea revoluției de la 1821 a fost una de factură țărănească, recrutată din rândurile țăranilor liberi, implicați nu doar în agricultură dar și în negustorie, iar mulți dintre
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
și cu lănci”. Dotarea armatei a fost completată după preluarea armamentului și muniției din tabăra contrarevoluționară de la Coțofeni, sau prin preluarea armelor predate de trupele stăpânirii trecute de bunăvoie de partea pandurilor. În afara taberei fortificate de la Țânțăreni și a mănăstirilor oltenești fortificate, un rol important pentru armata revoluționară l-a jucat tabăra fortificată de la Cotroceni. La Cotroceni s-au concentrat majoritatea trupelor revoluționare, aici fiind construită o tabără militară fortificată, prevăzută cu șanțuri de apărare și redute pentru tunuri. în București
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
cu stare și binevăzută în societatea acelor vremuri. După primul război mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei, și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Întoarcerea lui Brâncuși în România i s-a datorat tot ei. Fiind ofițer de rezervă încă din 1909, Gheorghe
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei, și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Întoarcerea lui Brâncuși în România i s-a datorat tot ei. Fiind ofițer de rezervă încă din 1909, Gheorghe Tătărescu a luat parte la campania din Bulgaria în timpul celui de-
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
pe vremea Bibeștilor: Corcovinul și Corcovelul. Când a cunoscut vinurile Corcovei, avocatul și scriitorul Alexandru O. Teodoreanu, cunoscut și sub pseudonimul Păstorel, aflat la restaurantul Minerva din Craiova, a consemnat pentru eternitate pe un șervețel: "Călătorule-n Craiova, câtă vinuri oltenești / Pinot Noir de la Corcova, Cabernet de Sîmburești... Generațiile de azi ale așezării trebuie să știe - și mai ales să nu uite că până în urmă cu trei decenii cele mai căutate vinuri la Intercontinental București erau cele de la Corcova". Corcova era
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
istoriografia oficială. În afară de aromâni, denumiți de bulgari "vlasi", Bulgaria găzduiește o importantă populație de vorbitori ai limbii române (dialectul daco-român), care se autodenumesc "rumâni". Acești vorbitori, denumiti de bulgari "vlahi" nu sunt aromâni, ci au un grai asemănător cu graiurile oltenești. Aria de răspândire a acestor români se află mai ales în jurul Vidinului și de-a lungul Dunării până aproape de Ruse. Pe lânga aceștia, există în nord-estul țării și o populație de rudari, romi vorbitori de limbă română (din cauza faptului că
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
purtând marca inteligenței și cinismului autorului lor reprezintă prin bogăția de informație și prin calitatea literară un document de primă importanță asupra vieții politice și sociale din timpul său. Constantin Argetoianu se trăgea din partea tatălui dintr-o veche familie boierească oltenească, Argetoienii. Numele poate fi urmărit în istorie până în secolul al XVI-lea, când este atestat un Vârjoghe (Virgil) Argetoianu (Hargetoianu, după documentele rămase), fără a fi posibilă stabilirea unei filiații documentate. Cea mai veche persoană despre care familia avea informații
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
Ungariei. Zona înconjurătoate (Banatul de Severin) a fost până în secolul XVI disputată cu Ungaria. Între secolele XIII-XVI este menționată în Râmnicu Vâlcea o populație săsească. În epoca medievală, teritoriul Olteniei este parte integrantă din Țara Românească, unii membrii ai familiei oltenești a Craioveștilor ocupând tronul începând cu secolul al XVI-lea. Oltenia avea o notă distinctă în raportul puterii, prin Marea Bănie de Craiova. Regiunea era administrată de un ban, motiv pentru care este cunoscută și sub denumirea de Banatul Craiovei
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj și Romanați. În 1938, regele Carol al II-lea introduce, prin decret, organizarea administrativă bazată pe ținuturi. Pe teritoriul Olteniei a fost alcătuit Ținutul Jiu (numit uneori și "Ținutul Olt"), care cuprindea, pe lângă cele 5 județe oltenești și județul Olt. În perioada 1950-1952, pe teritoriul Olteniei au existat regiunile Gorj, Dolj, Vâlcea (aceasta cuprindea și comune situate la răsărit de Olt care au fost desprinde din vechiul județ Argeș). Piatra Olt aparținea regiunii Argeș, iar comuna Islaz
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
teritoriului Olteniei (84,25%) este alcătuită din Regiunea Oltenia (numită până în 1960: "Regiunea Craiova"). Nord-estul Olteniei a făcut parte din Regiunea Argeș (numită până în 1960: "Regiunea Pitești"). Comuna Islaz a făcut parte din Regiunea București. Actuala organizare administrativă a spațiului oltenesc datează din 1968.
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Porumbescu Balada op.29 George Enescu Rapsodia Română în la major op.11, nr.1 Constantin Dumitrescu Dans țărănesc op.15 Marțian Negrea Isbuc (Tarantella) din suita "Munții Apuseni" Theodor Rogalski Joc din Ardeal Gaida Hora din Muntenia Paul Constantinescu Olteneasca Sabin Drăgoi Colinda din "Divertisment Rustic" Constantin Silveștri 10,11,12 Trei piese pentru orchestră de coarde George Enescu Rapsodia Română în re major op.11, nr.2 Dirijor: Horia Andreescu (2,8,9) Petre Bocotan (4,7) Iosif Conta
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
și de dinaintea războiului, când de o actualitate imediată și adeseori bulversantă a României de după revoluție. În acest fel, eroii principali ai romanului - mama Vera (care se simte la fel de înstrăinată în apartamentul fiului din București, ca și-n căsuța din satul oltenesc de adopțiune) și tatăl Grigore (care, la peste 80 de ani, înjunghie singur porcul de-o sută de kilograme) - sunt analizați și psihanalizați până-n cele din urmă clipe ale vieții lor de venetici, ce-și dorm acum somnul de veci
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
enoriași și păstori, lăcașul a fost salvat în extremis prin transferare în Mănăstirea Cămărășeasca în toamna anului 2009. Lăcașul datează din anul 7305 de la Adam. Această biserică de țară prezintă în modestia proporțiilor sale câteva valențe caracteristice lăcașurilor de lemn oltenești, distinse aici în bolta comună peste navă și tindă, absența turnului, pridvor pe stâlpi cu capete sculptate, pisanie scrijelită peste intrare. Se remarcă de asemenea prin calitatea execuției în piesele pictate rămase în iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
sub bagheta dirijorilor Victor Predescu, Nicu Stănescu și Ionel Banu), are o bogată activitate în concerte, dar rămân puține înregistrările pe bandă magnetică sau pe discuri cu ea. Din repertoriul său făceau parte cântece vechi și piese cunoscute din folclorul oltenesc sau muntenesc precum: "Teiule, frunză rotată", "Ușor, puiule, ușor", " La bădița al meu la poartă", "Strânge omul ca furnica", " Cine mă puse pe mine", "Stând pe malul Jiului", " Când eram la Câmpulung", "Intru-n luncă, tai nuiele" sau "Măi Fănică
Măriuca Matache () [Corola-website/Science/321209_a_322538]
-
a fost un valoros om de cultură și cercetător al documentelor istorice referitoare la biserica din Oltenia. și-a făcut debutul de scritor în lucrări teologice. În timp, se remarcă prin lucrări din istoria bisericii din Oltenia, printre altele: „Documente oltenești felurite” (1938), „Documente oltenești” (1939), „Documentele neamului Sâmboteanu” (1940), „Biserica Sf. Dumitru - Catedrala mitropolitană din Craiova” (1941), „Biserici, târguri și fapte din jud. Vâlcea” (1941), „Pe firul istoric al Mitropoliei Olteniei” (1941), „Vechile proprietăți ale Episcopiei Râmnicului, în Craiova și
Ioan Popescu-Cilieni () [Corola-website/Science/321539_a_322868]
-
om de cultură și cercetător al documentelor istorice referitoare la biserica din Oltenia. și-a făcut debutul de scritor în lucrări teologice. În timp, se remarcă prin lucrări din istoria bisericii din Oltenia, printre altele: „Documente oltenești felurite” (1938), „Documente oltenești” (1939), „Documentele neamului Sâmboteanu” (1940), „Biserica Sf. Dumitru - Catedrala mitropolitană din Craiova” (1941), „Biserici, târguri și fapte din jud. Vâlcea” (1941), „Pe firul istoric al Mitropoliei Olteniei” (1941), „Vechile proprietăți ale Episcopiei Râmnicului, în Craiova și București” (1942), „Patriarhul Avramie
Ioan Popescu-Cilieni () [Corola-website/Science/321539_a_322868]
-
ofertă. Acest refuz de a devenii membru de partid în P.C.R. a avut consecințe grave asupra carierei sale, astfel încât începând cu anul patru de conservator Caraman dispare de pe ecranele Televiziunii Române, iar după absolvirea conservatorului este repartizat într-o micuța urbe oltenească fără teatru liric sau casă de cultură și departe de orașul natal și familie. După absolvirea conservatorului, deșii este repartizat la Calafat datorită refuzului de a devenii membru de partid, Cristian Caraman este cerut insistent de directorul Teatrului Liric din
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
cu sine, în autocamioneta proprie, un măgar și un cucoș, un țap și o porumbiță. Ce-o fi fost în mintea cineastului când a intrat în această destructivă operație, e greu de ghicit. Dorea, probabil, un spectacol poporan cu specific oltenesc, ca cel scris, cu exact 40 de ani înainte, de D.R. Popescu. Drept urmare a înjghebat un bazar de vorbe vesele, snoave, ghicitori, zicale disparate, care cum i s-au nimerit în lecturi, în ceva care plutește între serbare școlară și
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„O piatră dacică, un fel de «Lampă a lui Aladin» care împlinește dorințele deținătorului, de la un parizer cu soia la un ospăț nupțial, e descoperită în satul oltenesc Sadova. Piatra miraculoasă, care ar putea rezolva sau complica problema energetică pe plan mondial proiectează în pașnica așezare nenumărați «străinoși»: agenți CIA, un grup neonazist, samurai niponi, boșimani africani ba chiar și mafia ruso-americană, care pune în circulație cea mai
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
în România care să fi citit toată presa începutului anilor ' 90, așa cum am facut-o eu, pagina cu pagina. Ce credeți că va face Oana dacă ajunge la TVR?! Văzând un mult așteptat premier PNL, își va pune un chimir oltenesc plin de catran din chibrituri și se va detonă în timp ce-l îmbrățișează pe reincarnatul lui IG Ducă?! Doamne iarta-ma ! Îndemn conducerea PNL să o mențină pe Oana Stanciulescu drept candidat la poziția din TVR. Decât vreun acoperit, vreun finanțat
Cazul Oana Stănciulescu. Ce spun Dan Puric, Radu Tudor și Cozmin Gușă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101312_a_102604]
-
lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om. Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfanțul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta în antichitatea dobrogeana, olteneasca și transilvana. Paștele Blajinilor este o tradiție netipiconală În unele zone ale țării, preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după duminică Tomei o slujbă pentru sufletele celor răposați. Există credință că prin această slujba sufletele celor trecuți în lumea
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]