1,342 matches
-
Ispirescu, Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș), amintiri, impresii de călătorie, mărturisiri. Teatrul este reprezentat doar de At. Mitric, prin comedia într-un act Amintiri. În ce privește studiile de istorie literară, atenția se îndreaptă îndeosebi spre clasici, fiind dedicate numere omagiale lui Mihai Eminescu (5-6/1939) și Ion Creangă (2/1940). Exegeza eminesciană este ilustrată de studii aparținând lui Augustin Z.N. Pop (Reamintindu-i pe Al. Grama și pe Aron Densușianu), Teodor Balan, la care se adaugă un articol postum
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
studii aparținând lui Augustin Z.N. Pop (Reamintindu-i pe Al. Grama și pe Aron Densușianu), Teodor Balan, la care se adaugă un articol postum al lui G. Bogdan-Duică (Eminescu și Rossi), însoțit de o Scrisoare-ciornă a lui Eminescu. Numărul omagial Creangă conține o serie de materiale documentare aflate în posesia lui G.T. Kirileanu. Totodată, C. Comăneșteanu și Petru Iroaie scriu despre Al. Vlahuță, I.Al. Brătescu-Voinești, M. Sadoveanu. Mai publică studii de istorie literară Aurel George Stino, I.E. Torouțiu, D.
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
RL, 2002, 16; Cassian Maria Spiridon, Ștefan Aug. Doinaș și lectura poeziei, CL, 2002, 8; Virgil Nemoianu, Doinaș intrând în istorie, ALA, 2003, 687; Dan C. Mihăilescu, Ștefan Aug. Doinaș, LAI, 2003, 13; Ștefan Aug. Doinaș, SXX, 2003, 1-6 (număr omagial). R.S.
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
număr al revistei, dedicat lui Eminescu, avea în sumar un articol în care Vulcan evocă începuturile colaborării acestuia. După moartea lui Eminescu se scoate un număr comemorativ, iar zece ani mai târziu, în 1899, publicația îi închină un cuprinzător număr omagial. Contribuția F. este meritorie și în sectorul criticii literare. Primul critic al revistei este, fără îndoială, însuși Iosif Vulcan. El imprimă, de altfel, contribuțiilor critice (note bibliografice și recenzii, articole polemice și cronici literare) un stil, deosebit de cel al periodicelor
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
Voinea, concesiile făcute regimului comunist de reputați scriitori și intelectuali (Țara turcită, Spectrul Nistrului, Bacovia într-o posteritate abuzivă, Adevărul la curte, Un roman al ambiguității ș.a). „Oameni și situații” este rubrica rezervată comentariilor critice, cronicilor de carte, articolelor omagiale, mărturiilor literare (Virgil Ierunca, Lucian Blaga și marea trecere a poemului, N. A. Gheorghiu, Horia Stamatu. Recitativ, Emil Turdeanu, Mihai Eminescu sau Despre absolut, C. Amăriuței, Un om ales. Romulus Boilă, Monica Lovinescu, Ghicitor în pietre, Ploaie de noroi). La „Însemnări
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
FLOARE-ALBASTRĂ, revistă literară săptămânală apărută la București între 11 octombrie 1898 și 23 mai 1899; la 15 iunie 1899 se tipărea un număr omagial cu subtitlul „Mihail Eminescu. 1888-1899”, după care F.-a. își încetează definitiv apariția. I. N. Constantinescu-Stans este menționat, din numărul al cincilea, ca proprietar și director. Publicația este însă condusă efectiv, până în martie 1899, de Al. Antemireanu. Din redacție mai
FLOARE-ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287019_a_288348]
-
într-o atmosferă de emulație culturală. Scria încă din cursul secundar. Studentă a Facultății de Litere și Filosofie din București (a absolvit în 1915 secția de limbi moderne), va frecventa Institutul de Literatură al lui Mihail Dragomirescu, debutând în volumul omagial dedicat acestuia, în 1919, cu nuvela Pe linie. Publică rar - proză în „Viața românească”, „Sburătorul”, „Revista română”, note de călătorie, cronică artistică, traduceri, schița dramatică Sub lespezi în „Adevărul literar și artistic” (1925-1926), povestiri pentru copii în „Dimineața copiilor” -, dar
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
de chronologie augustinienne, Et. Augustiniennes, Paris 1965; H. Hagendahl, Augustin and the Latin Classics, Studia Graeca et Latina Gothoburgensia, Göteborg 1966; J. Oroz, San Augustin. Cultura Clasica y Cristianismo, Universidad Pontificia de Salamanca, Salamanca 1988. Actele unor congrese, Miscellanea, Studii omagiale. Congresso internazionale su S. Agostino nel XVI sedicesimo centenario della conversione, 3 volume, Augustinianum, Roma 1987; Signum pietatis, Festgabe für C.P. Meyer... hrgg. von A. Zumkeller, Augustinus Verlag, Würzburg, 1989; Interiorità e intenzionalità in S. Agostino, Actele primului și ale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
poeme anonime De Sodoma și De Iona în CSEL 3, 1871 (G. Hartel) și CSEL 23, 1881 (R. Peiper); Carmen de Sodoma, Introd., trad., note de L. Morisi, Patron, Bologna, 1993. Studii: J.H. Waszink, Musae Luciferae, în Forma Futuri, volum omagial închinat cardinalului Michele Pellegrino, Bottega d’Erasmo, Torino, 1975, pp. 683-692. III. Galia în secolul al cincilea Hoardele de barbari care au năvălit în Galia în primul deceniu al secolului al cincilea și care au format ulterior regatele romano-barbare, fără
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
notat colaborarea, tot cu proză, a viitorului istoric literar Al. Piru (Nopți și zile). Mai puțin abundentă și consistentă este publicistica literară, aceasta reducându-se la câteva recenzii, la însemnările cuprinse în rubrica intitulată „Cărți și reviste”, la câteva articole omagiale sau comemorative (despre Liviu Rebreanu și B. P. Hasdeu) și la un text foarte critic la adresa lui Mihail Sadoveanu, scriitor pe care C. Varteniuc îl consideră în declin, acuzându-l că nu mai este „simpaticul povestitor al trecutului” și că s-
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
unor haijini niponi clasici, cum sunt Issa, Shado, Yaka, Yosa Buson, Baishitsu, Taigi, Mokudô, Obsuÿ, Takahama, Sokan și Matsuo Bashô. Ultimului, care este și marele maestru al genului, i se acordă un spațiu privilegiat și i se consacră un număr omagial (9-10/1994), unde, între altele, poate fi citit un amplu și documentat eseu al lui René Étiemble, interpretul său francez. Se publică, de asemenea, micropoeme ale unor importanți poeți contemporani: Giuseppe Ungaretti, Ghiorghios Seferis, Octavio Paz, Don Eulert și se
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
influențe maghiare și săsești. Versificația savantă, în metru cantitativ, preia hexametrul și pentametrul antic, voind a demonstra, comparativ, virtuțile prozodice ale limbii române. Oda, împreună cu alte poezii gratulatorii în limbi străine, este tipărită în 1674 la Basel, într-un volum omagial, Vota solennia, dedicat lui Francisc Páriz Pápai. Lăudându-și prietenul, H. afirmă și latinitatea neamului său, conștiința originii nobile, romane. Pentru semnificația ei documentar-lingvistică, oda a fost reprodusă de numeroși istorici, filologi și literați, de la Aron Pumnul la G. Călinescu
HALICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287400_a_288729]
-
patriei, dând expresie mândriei de a fi dobândit în sfârșit un stăpân din neamul românesc. În Înștiințare..., L. cheamă pe toți la „izvorul tămăduirii”, în noua școală românească. Două plachete tipărite la Viena în 1808 și 1810 conțin încercări poetice omagiale, ocazionate de „logodirea” împăratului Austriei, Francisc I și de aceea a lui Napoleon. Printre lucrările teologice și moral-educative traduse de L. din germană în perioada vieneză, astăzi pierdute, s-au aflat Învățătura ortodoxă a arhiepiscopului Platon Levșin din Tver, lucrarea
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
literatură cuminte și mai ales sinceră”. Angajamentele sunt modestia, idealismul și atitudinea combativă față de estetism și față de „vârtejul nebun de vorbe” de pe piața literară, calificată ca „un pustiu de întuneric”. Sunt tipărite cu precădere producțiile Cercului, ale cărui întruniri, consacrate omagial lui Al. Vlahuță sau lui I. Popovici-Bănățeanul, sunt relatate pe larg. Un spirit tutelar e Duiliu Zamfirescu, din scrierile căruia se reproduc versuri și proză, evocat (sub semnătura Nylen) în ipostaza de ministru al afacerilor străine și comemorat la un
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
lingviști și filologi (Iorgu Iordan, Gh. Bulgăr ș.a.), cu scriitorii și critici literari (Mihail Steriade, Marin Preda, Șerban Cioculescu, Al. Piru ș.a.). La numărul special din octombrie-decembrie 1982, marcând șapte decenii de la apariția revistei, semnează versuri Al. Raicu, iar articole omagiale - Al. Piru, Petrache Dima, C. Parfene, Tudor Opriș, Octav Păun, Al. Hanță, Pompiliu Marcea, Constantin Ciopraga, Liviu Leonte, Florentin Popescu. Al. Săndulescu editează scrisori inedite ale lui Duiliu Zamfirescu către fiul său Alexandru Duiliu Zamfirescu, iar Al. Raicu scrie comentariul
REVISTA NOASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289235_a_290564]
-
Cântece ale slavului din sud și prozele După perdele, Pe drum de poștă, Între cotețe, aparținând lui Al. Macedonski. După retragerea acestuia de la conducere, R.l. va proclama drept „fruntaș” al „adevăratei direcțiuni noi” pe Eminescu. La moartea poetului, publică versuri omagiale și un entuziast studiu al lui Corneliu V. Botez, Poeziile de dragoste ale lui Eminescu. Filosofia lui. Limba, forma și gramatica lui Eminescu. S.C.
ROMANIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289319_a_290648]
-
și al dictatorului care o întruchipa. Este intervalul în care se face loc unor poezii pseudopatriotice (paginile intitulate „Poeții cântă patria”), unor editoriale propagandistice, pagini și numere întregi fiind dedicate diverselor sărbători național- comuniste și congreselor PCR, precum și unor articole omagiale, reportaje realist-socialiste, eseuri marxizante, dezbateri despre „spiritul militant în literatură și artă”, despre „personajul literar și trăsăturile omului contemporan”, despre „educație, tineret, literatură” etc. La toate acestea s-au implicat adesea nu numai condeierii de serviciu ai regimului, ci și
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Delia Verdeș, are în prim-plan Exercițiu de admirație, filmul de televiziune al lui Constantin Chelba și Gabriel Liiceanu (1992). În secțiunea rezervată culturii se tipăresc și materialele unor universitari, precum Mioara Avram, Cezar Tabarcea, Constantin Iurașcu, Andrei Marga. Numere omagiale sunt dedicate lui Mihai Eminescu (în special 314/1991, cu articole de Doina Uricariu, George Muntean, Florin Manolescu și cu preluarea unor poeme de Nicolae Dabija și Grigore Vieru), multe alte personalități bucurându-se de atenția redacției (Vintilă Horia, Nicolaus
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
luându-și licența în 1964. Doi ani lucrează ca funcționar al Uniunii Scriitorilor, după care devine redactor, cronicar literar la „Luceafărul” (1966-1968), „Viața studențească” și la „Amfiteatru” (1968-1983), unde va conduce și cenaclul literar al revistei. Refuzând să scrie articole „omagiale”, va fi dat afară din presă. Colaborează, intermitent, cu articole de istorie literară la „Săptămâna”. Mulți ani se va dedica ziaristicii la „Informația Bucureștiului”, fără să își uite preocupările critice. După 1989 pleacă în Statele Unite ale Americii, unde fondează, la
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
BOR, 1898-1899, 4, 6, 7, 9, 10, 1899-1900, 9, 1900-1901, 6, 1901-1902, 8, 10; A. Ghiga, Viața și activitatea arhiepiscopului și mitropolitului Andrei baron de Șaguna, București, 1899; Iorga, Ist. Bis., II, 290-296; [Andrei Șaguna], „Neamul românesc”, 1909, 111-112 (număr omagial); Ioan Lupaș, Mitropolitul Andrei Șaguna, Sibiu, 1909; Nicolae Dobrescu, Mitropolitul Andrei Șaguna, București, 1909; Ioan Lupaș, Viața și faptele lui Andrei Șaguna, București, 1926; Const. P. Secelea, Dreptul canonic în literatura românească. Opera lui Andrei baron de Șaguna, Iași, 1927
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
Momente, 199-201; Valentin Silvestru, Clio și Melpomene, București, 1977, 143-146; Massoff, Teatr. rom., VII, 85, 96, 136, 301, 419; Carol Isac, Permanențe în dramaturgie, Iași, 1982, 9-85; Brădățeanu, Istoria, III, 173-177; Stanca, Fragmentarium, 211-212; [Ion Luca], ATN, 1994, 11 (număr omagial); Valeriu Anania, „... Mistuiam dramele lui Luca...”, TR, 1994, 51; Iordan Datcu, Centenar Ion Luca, ALA, 1994, 246; Ion Luca, DRI, III, 208-222; Nicolae Cârlan, Dramaturgul Ion Luca între alb și negru, CL, 1998, 4; Dicț. esențial, 466-467; Ghițulescu, Istoria, 82
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
fi poziția scaunelor audienței spre exemplu. Tipul ocaziei și mărimea audienței stabilesc modul în care ne vom structura discursul: astfel, dacă trebuie să facem o prezentare la o aniversare a unei instituții, acest discurs va fi mai degrabă scurt și omagial decât plin de informații și specializat. ¬ Faza a II-a: identificarea materialelor suport. În momentul încheierii etapei de pregătire, avem la dispoziție aria de dezvoltare a subiectului pe care intenționăm să-l urmărim în prezentare, precum și scopul pentru care desfășurăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Soviany, „Progresul hristologic” al „Filocaliei”, CNT, 1993, 9; Alexander Baumgartner, Preot prof. dr. Dumitru Stăniloae, APF, 1993, 3-4; Sandu Frunză, Comprehensiunea mistică, ST, 1993, 8-9; Dan Ciachir, Un mare teolog român, ST, 1993, 11; [Dumitru Stăniloae], „Ortodoxia”,1993, 3-4 (număr omagial); Gheorghe Anghelescu, Bibliografia părintelui academician profesor dr. Dumitru Stăniloae, București, 1993; Persoană și comuniune. Prinos de cinstire preotului profesor academician Dumitru Stăniloae (1903-1993), Sibiu, 1993; Sandu Frunză, O izbândă a discursului pastoral, TR, 1995, 4; Ierunca, Semnul, 43-52; Păcurariu, Dicț
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
de chronologie augustinienne, Et. Augustiniennes, Paris, 1965; H. Hagendahl, Augustin and the Latin Classics, Studia Graeca et Latina Gothoburgensia, Göteborg, 1966; J. Oroz, San Augustín. Cultura Clásica y Cristianismo, Universidad Pontificia de Salamanca, Salamanca, 1988. Actele unor congrese, Miscellanea, Studii omagiale. Congresso internazionale su S. Agostino nel XVI centenario della conversione, 3 vo., Augustinianum, Roma, 1987; Signum pietatis, Festgabe für C.P. Meyer... hrgg. von A. Zumkeller, Augustinus Verlag, Würzburg, 1989; Interiorità e intenzionalità in S. Agostino, Actele primului și ale celui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
două poeme anonime De Sodoma și De Iona în CSEL 3, 1871 (G. Hartel) și CSEL 23, 1881 (R. Peiper); Carmen de Sodoma, intr., trad., note L. Morisi, Patron, Bologna, 1993. Studii: J.H. Waszink, „Musae Luciferae”, în Forma Futuri, volum omagial închinat cardinalului Michele Pellegrino, Bottega d’Erasmo, Torino, 1975, pp. 683-692. III. GALLIA îN SECOLUL AL V-LEA Hoardele de barbari care au năvălit în Gallia în primul deceniu al secolului al V-lea și care au format ulterior regatele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]