1,074 matches
-
lucrează cu materii prime din resurse locale și deșeuri și care se ocupă cu producția de: văr, țigla, olane, olărie, teracota (plăci și sobe), produse de rotărie, stupi, uluca, sita, obiecte mărunte din lemn pentru uz casnic, mangăl, acid tartric, opinci din piele sau din anvelope de cauciuc uzate, confecții din paie, foi de porumb, trestie, papura, rachița, iasca, talaș, pir și sorg, articole din oase, coarne și copite de animale, pene și scoici, se scutesc de plata impozitului pe circulația
HOTĂRÂRE nr. 1.021 din 7 iulie 1954 pentru dezvoltarea producţiei mărfurilor de larg consum obţinute din materii prime din resurse locale şi din deşeuri, de către întreprinderile industriei locale şi cooperatiste şi stimularea îndeplinirii şi depăşirii planurilor de colectari a produselor agroalimentare de către întreprinderile şi organizaţiile de stat şi cooperatiste*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127464_a_128793]
-
muzică” cântă cu multă pasiune, instrumentul și vocea sa vibrând pe aceeași lungime de undă cu bucuria sau tristețea celui care-l ascultă. Amintesc doar câteva dintre versurile grăitoare despre lăutari: „Cântă-mi lăutare de jale și de dor”; „Cu opinca de mai vreu / cu tilinca tot mă ieu”; „Ceteraș cu struna ta/ mi-ai alinat inima...” 5.5. Rudarii. Sunt recunoscuți ca adevărați maeștrii ai căutării și prelucrării primare a aurului, a prelucrării lemnului moale precum și a culesului fructelor de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aprinde focul din altare. În clopotele noastre e o lume mai presus de-aceasta, în care fericirea e stăpână. Urcăm, dar toți venim din clopotul nefericirii, aici, prin porul de fântână. Uite profetul cum trece cu veșmintele-nflorite pe el. Opincile-i dau muguri cămașa-mbobocește Coroana-i înstelată de iriși și de crini. El însuși o grădină-n întuneric năvălit de dor și de aripi așează pietrele cioplite pe zidul templului din neuroni, iluminarea înfloririi care pe stradă trece e
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se poate, că și la el e legate! Tot cam atunci și sub aceleași vremuri s-a petrecut un fapt crucial: au apărut tenișii, încălțăminte ușoară, elegantă chiar; ce mai, o adevărată revoluție, cauzată de efortul suprem de lepădare a opincii. Nimeni, nici de la oraș, nici de la sat, nu era dispus să observe că tenișii erau niște gume puturoase, cu niște pânză, acoperind lipsa de încălțăminte din piele, care se dădea la export. Fiind atât de căutați, râvniți, doriți cu înfrigurare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spune, ca și acum, de cei morți pe altarul capitalismului. 22 martie 2010 Cei 300 ai lui Marko Bela Motto: „Qualis vir, talis oratio” (lat. Așa om, așa vorbă) Nu aveți decât, voi, care pe unde sunteți, de la vlădică până la opincă, să credeți că numărul 300 a fost ales la întâmplare, fiindcă, atunci, ar fi putut fi 302 sau 322. Ei, bine, nu, taman 300, tot atât cât se preconizează să cuprindă parlamentul unicameral al României, după trâmbițata reformare a statului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lehamite și un dor de ducă, că degeaba faci tu și te frămânți în fel și chip, dacă vecinul râde de tine, te crede prost că faci. Ca să ilustrăm firea cea nepăsătoare, întinsă pe toată scara socială, de la vlădică până la opincă, vom spune că o clădire impozantă din București, construită în perioada interbelică, fosta Școală Militară de Război, Academia Militară de mai târziu, s-a fisurat la cutremurul din 1940. La cutremurul din martie 1977, vechile fisuri au scos la iveală
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care i-au trimis corespondență în străinătate, care l-au ajutat într-un fel sau altul, noi - care l-am găzduit, care i-au împrumutat haine... De exemplu, ca să meargă din Arad până la Vața i-au adus haine țărănești și opinci. Și chiar i-am atras atenția să nu scoată din cioareci mâinile, că se vede că nu-i țăran... Cum a decurs procesul? Sentințele era’ deja stabilite... Noi am fost ca niște manechini. La sfârșit mama m-a îndemnat să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
părinții nimic de mine. Și după vreo lună de zile a venit pachetul... și mai era și ceva mâncare. În timpul ăsta, eu am luat de la un maramureșan, de la Iusco - Iusco Sută, așa-i ziceam, porecla, că era barosan - am luat opincile lui și cu cârpele făcute din cămașă, din ce-am avut pe la mine ieșeam la lucru dimineață... Asta a fost pân-am primit încălțămintea. Erați la Canal când a fost împușcat doctorul Simionescu. Vă amintiț ce s-a întâmplat atunci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și avea dreptate, și când ridica frunzele știa ce animal a trecut p-acolo. Ei când au intrat, el a văzut urma de bocanc... Și noi înainte aveam bocanci, da’ a trebuit să îi lăsăm și să ne încălțăm cu opinci, pentru că nu lăsa’ urme. Și când au intrat ei în poiană a văzut ăsta urmele și o spus bătrânul: Cred că a fost pădurarul. O’ mers mai departe. Sunt urme proaspete, nu-i bine, n-ar trebui să mergem. Nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fără niciun motiv. Și am amânat pentru a doua zi să plec. M-am întors, m-am urcat în pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată când presimțeam ceva dormeam îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat în culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s înconjurat de Securitate cu câini... Cum m-am trezit, repede m-am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în investigarea, conform tehnicilor clasice de examinare (rinologie, faringolaringologie și otologie). Examenul funcției auditive se face prin: a) acumetrie fonica - cu vocea șoptita (VS), utilizându-se cuvinte cu tonalitate înaltă și joasă: ... - tonalitate înaltă: 5, 7, 35, 55, 75; țuică, opinci, țiței, țigară; - tonalitate joasă: 1, 9, 48, 88; mâna, unt, vagon, tampon, casa, masa. Persoană va fi situată cu urechea de examinat spre medic, la distanțele obligatorii prevăzute. Se va evita posibilitatea citirii pe buzele examinatorului a cuvintelor pronunțate. În
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
Paler, Galilei, 152) sau se asigură obținerea (menținerea) unei însușiri: „În literatură nu sunt decât locuri comune, care devin monumentale prin arta excepțională a cuiva.” (G. Călinescu, C.O., 84), materia din care este confecționat un obiect: „Mi-am făcut opinci din șesuri / Corăbii din talaze / Și aripi din vânturi.” (T. Arghezi, 270) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive (termeni substantivizați): „Dacă nu obțin certitudinea prin senzații o obțin poate prin percepții.” (C. Noica, 20), „Străbat cărarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o circumstanță a desfășurării acțiunii verbului-predicat. Circumstanța poate fi: • cauzală: „Tovarășul meu, recrut în asemenea treburi și crezând că hatârul se măsoară cu paharul, dete rachiul de dușcă până la fund...” (C. Hogaș, 43), „După ce lepădă și a doua pereche de opinci, care se spărsese și acelea, luă legătura cu oscioarele...” (P.Ispirescu, 52); • temporală: „Malca, îmbărbătată de moș Nichifor, se suie în căruță și se culcă.” (I.Creangă, 102); • de condiție: „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are Strofe multe trase încet De-o locomotivă care Se numeste alfabet. Jocul numerelor 1,2,3, îl știți pe moș Andrei? 1,2,3,4, s-a-necat cu lapte acru 1,2...5, și-a turnat și în opinci 1,2,...6, vine babă și-l descoase 1,2,...7, ba se supără și-l bate 1,2,...8, moș Andrei se suie-n pod 1,2,...9, și găsește multe ouă 1,2,...10 babei supărarea-i trece
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Ursu Maria, Apostu Vergina, Grigoriu Maria, Florea Elena, Cojocaru Elena, Pulpan Elena etc. Prelucrarea lemnului se face de către Pintilie Vasile, Condrea Gavril, Brâncă Gheorghe, Jugănaru Ionel, Sănuță Ion, Cucaș Vasile, Florea Neculai, iar Comanduru Vasile încă mai știe să confecționeze opinci. în comuna Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Cîteva cugetări asupra educației publice, influența lui Rousseau se resimte într-un calc după Émile: "Și de unde știu cei acum bogați că peste mai mulți ani fiii lor nu vor ajunge la starea țăranului, pentru că vedem familii de domn cu opinci și trăgînd boii de funie în arșița zilei. Ce asigurare fac dar părinții fiilor și nepoților lor cînd vor ajunge în acea clasă? Asiguranța cea mai mare este să înnobileze, să aducă în starea și preursirea omului și pe cea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
așa, pur și simplu, fără să mi spună nimic, fără să mă întrebe ce vreau sau ce nu vreau. Viața a venit dintr-o dată fără să știu de ce, sau de nuă M-am gândit să-i cer o pereche de opinci cu care să o străbat. M-am gândit să-i cer o pereche de mănuși să știu cum să mă port cu oamenii. I-am cerut mai apoi un chip pe care să-l ador și un umăr pe care
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
de-a doua a sfârșit prin înfrângerea totală a țărănimii, la Altenesch, în primăvara anului 1234. La sfârșitul secolului al XV-lea, lupta țărănimii se intensifică. Organizarea răscoalelor se prezintă acum la alte dimensiuni, datorită formării uniunilor secrete țărănești, precum "Opinca" în regiunile din sud-vest și sud (Renania, Würtenberg, Baden). Această uniune a condus mișcările țărănești din Badenul de Sus (1443), episcopatul de Salzburg (1458 și 1462) și Hegau (1460). Două răscoale propagă în această perioadă idei care promovau înlocuirea structurilor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
niște vii de la fămeia lui Statie blănariul ce sintu la Buciumi, pre Valea Cozmoaie...” De aici, de pe Drumul florilor, privirea este chemată în lungul văii, spre Poiana Vlădicii. Numele poienii te duce cu gândul la vorba românească „de la vlădică până la opincă”. Despre Poiana Vlădicii, devenită cu timpul Vlădiceni, vorbesc nenumărate documente din vechime. Ca să intrăm în atmosferă și să ajungem la originea numelui, să citim cele scrise în excepționala carte „Iașii vechilor zidiri” de Dan Bădărău și Ioan Caproșu: „Cea dintâi
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de unde scoteam câțiva cartofi fripți pe care-i înfulecam cu nesaț. Tata era și un bun croitor de berneveci, un fel de ițari confecționați din suman de lână, foarte căutați în timp de iarnă la țară, cât și al renumitelor opinci cu nojițe și gurgui țărănești. Eu mă uitam la tata cum lucra plin de respect, de grijă, dar și la ce ieșea din mâinile lui, în curiozitatea vârstei; asistând astfel la miracolul nașterii unor forme de îmbrăcăminte și încălțăminte potrivite
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
scenete - unde ne distram de minune și plăcut cu întregul tineret școlar al satului și din satele vecine. Toate aceste jocuri și baluri de la noi începeau de obicei cu hora mare cu strigături: unde joc Horodnicenii, acolo pământul geme, de opinci și de oghele, ca echivalent spiritual al doinei, ambele produse ale spațiului mioritic. De mic copil am trăit în acest univers, în această tulburătoare și fascinantă lume a țăranului muncitor legat de glia sa, de bucățica lui de pământ, de pe
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
loc („Dormitînd”), Bacovia vorbește și de „pantofi de argint”. Iar mai încoace, în „Divagări utile”, pentru a evidenția contrastul dintre luxul și mizeria epocii în care a debutat, spune: „Am scris poezii cînd pantofii erau de aur și argint, iar opinca din ogheli”. Așadar, nu e vorba de metafore, ci de obiecte reale. Totuși îndoiala nu m-a părăsit. Am presupus mai departe că pantofii numiți „de aur” ar fi pantofi de marochin (piele cunoscută și sub denumirea de saftian sau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sunt oarecum, cu metodă, scandalizat, dar, de regulă, evit să o fac pe inchizitorul. Prefer poziția cetățeanului informat, necruțător, celei de judecător atoateștiutor. Să vedem deci, ce-i cu drogurile legale. Cel mai la îndemână, răspândit epidemic, de la vlădică la opincă, este dependența de alcool. Nu e vorba aici de faptul că orice om educat își însoțește sărbătorile gastronomice cu alese produse euforizante înainte, în timpul și la finele festinului, respectând combinațiile și rafinamentele induse de acea știință miraculoasă a felului superior
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu trage concluziile necesare din această cunoaștere și nu ne informează cum, în ce limbă, s-a înțeles cu călăuza sa, un bărbat tânăr, care purta pe cap o broboadă albă, era încins cu o curea lată și încălțat cu opinci. Locuitorii din jurul muntelui Sinai au fost semnalați la noi de Theodor Burada, „O colonie de vlahi în Arabia” în „Buletinul Societății Regale Române de Geografie”, vol. XXXVI, 1915, 47 fasc. I, p. 100-106, autor care citează un articol de Bogdan
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
te face fericit”, atunci când ea află că Ghiță, ginerele ei, vrea să ia În arendă hanul de la „Moara cu noroc”. Cizmar de meserie, Ghiță se săturase să cârpească cizmele oamenilor, mai ales că aceștia obișnuiau să umble toata săptămâna În opinci, ori desculți, iar când dumineca e noroi, Își duc cizmele În mâna pâna la biserică. Acțiunea se desfășoară Într-o zonă geografică a Ardealului, la hanul Moara cu noroc, aflat Într-o vale dintre dealuri, o răscruce pe unde trec
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]