122,933 matches
-
-și bată joc de aceste idealuri trădate. Nu găsesc deloc nostim" spune ea cu răceală și doar statutul nostru de persecutați ne ferește de o ruptură. Aș putea să povestesc o serie de istorii de acest fel! Aceste schimbări de opinie nu privesc doar politica, ci și moravurile în general, feminismul mai întâi ascendent, apoi descendent, admirația urmată de dispreț pentru "noul roman", puritanismul revoluționar șters de pornografia libertină, ideea Europei denigrată ca reacționară și neocolonialistă de către cei care apoi au
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
desfășurat-o ca pe un drapel al Progresului etc. Și mă întreb: își aduc sau nu aminte de atitudinile lor trecute? Păstrează oare în memorie istoria acestor schimbări? Nu pentru faptul că m-aș indigna să văd oamenii schimbându-și opinia. Bezuhov, fostul admirator al lui Napolen, devenise asasinul lui virtual, dar îmi este simpatic și într-un caz și într-altul. O femeie care l-a venerat pe Lenin în o mie nouă sute șaptezeci și unu n-are dreptul să
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
volant, scripta manent (la Alexandru Călinescu, Scripta manent, verba volant). Potrivit unei explicații din Le Petit Larousse, reproduse chiar de autorul român, "acest proverb latin recomandă circumspecția în împrejurările în care ar fi imprudent să lași dovezi materiale ale unei opinii, ale unui fapt etc". Pe de altă parte, în timp, s-a generalizat utilizarea acestui dicton ca argument al superiorității scrisului (care rămîne, nu-i așa?), asupra perisabilității inevitabile a ideilor transmise doar pe cale orală. Dar, observă cu justețe eseistul
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
Congresului parizian. Unul dintre acestea era mult vehiculatul determinism al vieții spirituale de către factorul economic sau - cum se va repeta mereu în comentariile la marxism - a suprastructurii de către baza economică. Ceea ce îl deranjează pe autorul "discursului nerostit" este mai ales "opinia simplificatoare a lui Marx că nu există activitate revoluționară decât pe plan economic și că revoltele spiritului, manifestările libertății sociale, nu sunt decât o răsfrângere a tendințelor de clasă" (L'écrivain..., p. 76) și, cum spune mai departe, faptul că
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
încântare constatând timorarea supușilor, pe de alta, ei nu mai controlează dimensiunea reală a sentimentor acestora. Orbiți de putere, iau de bun tot ceea ce le spun sondajele. Or, trebuie spus, acestea sunt falsificate încă din start. Adică din momentul recoltării opiniilor. Nu e nevoie ca operatorii din teren sau cei care prelucrează datele să măsluiască procentele. Românii au reînvățat limbajul dublu: una spun, alta gândesc. Îngroziți de consecințele pierderii puterii, pesedeii au alungat lecția alegerilor din iunie ca pe un vis
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
datele să măsluiască procentele. Românii au reînvățat limbajul dublu: una spun, alta gândesc. Îngroziți de consecințele pierderii puterii, pesedeii au alungat lecția alegerilor din iunie ca pe un vis urât. Ei uită că și atunci diversele institute de sondare a opiniei publice îi dădeau drept câștigători en fanfare. Realitatea a fost cu totul alta. Un vecin, vechi adversar al iliescianismului, mi-a spus, zilele trecute, c-a fost și el chestionat în legătură cu intențiile de vot. "Și ce-ați declarat?", am încercat
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
România. Bogățiile nemăsurate acumulate în ultimii patru ani exercită asupra lor o presiune care-i împinge la acțiuni iraționale. Vulgaritatea limbajului întrebuințat de Năstase, presiunea draconică asupra televiziunilor, activarea la comandă a jurnaliștilor-măciucari, manevrele grosolane prin institutele de sondare a opiniei reprezintă ultima speranță a găștii cleptocratice girate de "săracul și cinstitul" Iliescu de a rămâne stăpânii feliei de cașcaval. Ei bine, nu vor rămâne!
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
atîtea asalturi și infiltrări ale inamicului, care nu s-a lăsat nici el, nici o clipă!), revistele noastre literare dinspre sfîrșitul anilor '80 deveniseră structuri rigide, greoaie, care nu făceau decît să perpetueze o formulă uzată, depășită". Vorbe grele, însă, în opinia noastră, relative. După cum vom arăta, relative chiar din punctul de vedere al emitentului lor. Cu alte cuvinte, Ion Bogdan Lefter susține că "instituția" în cauză, cronica literară, n-ar mai fi putut face față așa-zisului val postmodernist, dovedindu-se
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
lumii în care a trăit și, în consecință, un extraordinar de ambițios proiect intelectual de reorientare a destinului unei întregi structuri". Inclusiv de pe această poziție apropiat-detașată, admirativ-critică, mentorul Sburătorului se descoperă drept "un model fascinant". Pe deasupra acceptării sau a neacceptării opiniilor sale în parte, se impune o apreciere asupra totalității activității sale care articulează o viziune asupra întregii noastre vieți spirituale, cu valențe multiple: "Actualitatea acestui Lovinescu, profund și vizionar, e pentru mine de maximă importanță", ne asigură exegetul. Să relevăm
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă într-un spațiu al fetișizării fariseice sau numai opace, ca și al amestecului viclean cu valori modeste ori expirate, ambele operații practicate de "paznicii templului". Opinia lui Ion Bogdan Lefter este, spre onoarea d-sale, tranșantă: " Fie că își dau ori nu seama, cei care se revoltă astăzi împotriva dezbaterilor asupra lui G. Călinescu - sau asupra lui Arghezi, a lui Marin Preda ori a mai-știu-eu-cui - fac
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
sunt entități diametral opuse în fața unei judecăți morale, semnificația Inchiziției, ca și cea a Occidentului, diferă de unghiul din care este abordată problema, distanța dintre Madeleine Albright și Joerg Haider, în planul democrației nu este atât de mare cum crede opinia publică sub influența mass-media, între templieri și bolșevici există "scutecele roșii". Mesajul acestei cărți este unul mai degrabă implicit. Cel mult, uneori, autorul încearcă să sugereze cititorului un unghi nou de abordare a realității. De cele mai multe ori însă el prezintă
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
puteau să-i trimită pe jurnaliști la adunat știuleți? Legea 544 e de-o claritate perfectă: acreditarea se ridică unui ziarist, nu unei publicații. Și nu pentru punctele de vedere exprimate, ci pentru eventualele încălcări ale ordinii publice. A sancționa opinia, a pune călușul în gura celor care nu gândesc la unison cu puterea înseamnă o crasă și arogantă disprețuire a legilor votate și de cei care acum o calcă în picioare. Ce să mai înțelegi?! Așadar, nici pe baricada anti-pesedistă
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
mon semblable" și chiar "mon frčre", humuleșteanul nu e dispus a vedea în cititor o ființă atît de apropiată. Empatia nu-l interesează. Ironia și autoironia prefeței menționate îi dau în vileag resortul pragmatic. "Cetitoriului" nu i se pretinde o opinie asupra creației, emiterea unei judecăți de valoare, ci simpla prezență, precum un certificat al condiției auctoriale. Existența "autoriului" e în funcție de existența "cetitoriului": "Cititorului i se cere înainte de orice nu atît aprecierea operei, cît să declanșeze pur și simplu mecanismul lecturii
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
li se termină argumentele. Tinere doamne care își fac confesiuni în timp ce-și plimbă copiii în parc, cu landoul, se plîng de aventurile soților lor într-un limbaj mai deocheat decît cel la profesionistelor de pe "centura" Bucureștiului. Cum reacționează opinia publică atunci cînd aude așa ceva? Cel mai adesea opinia publică se amuză. Se mai crispează cîte o doamnă din alte vremuri sau vreun bătrîn care își plimbă senin sărăcia și, eventual, insigna de veteran de război. Persoane cărora nici pușcăria
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
confesiuni în timp ce-și plimbă copiii în parc, cu landoul, se plîng de aventurile soților lor într-un limbaj mai deocheat decît cel la profesionistelor de pe "centura" Bucureștiului. Cum reacționează opinia publică atunci cînd aude așa ceva? Cel mai adesea opinia publică se amuză. Se mai crispează cîte o doamnă din alte vremuri sau vreun bătrîn care își plimbă senin sărăcia și, eventual, insigna de veteran de război. Persoane cărora nici pușcăria politică de ieri, nici lipsurile umilitoare de azi nu
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
sau vreun bătrîn care își plimbă senin sărăcia și, eventual, insigna de veteran de război. Persoane cărora nici pușcăria politică de ieri, nici lipsurile umilitoare de azi nu le-au tăiat obișnuința de a spune ce cred, în public. Aceeași opinie publică amuzată în autobuz de exprimările pe care le aude devine combativă în grupuri mici, după ce se întoarce cu picioarele pe trotuar. Și cum își exprimă ea revolta față de expresiile porcoase de care a făcut haz ? Din cîte aud, cetățeanul
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
pe cine își putea vărsa mai bine oful omul de rînd dacă nu tot asupra omului de rînd ? Mai ales că era și întărîtat politic să facă asta. Să mai amintesc de uriașul impact pe care l-au avut asupra opiniei publice așa-zisele pamflete din săptămînalul România mare, începînd de la amenințările cu moartea și încheind cu vorbele jegoase, de chivuță beată, cu care Alcibiade, dovedit apoi a fi Corneliu Vadim Tudor, își taxa adversarii de tot felul ? Să mai amintesc
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
pe cultul valorii, impregnat de cultura artistică și de imperativul estetic". Mai mult, "un climat persistent și autogenerator", în sensul că a modelat și personalitățile unor autori veniți ulterior. Oarecum neașteptată ni se pare însă aserțiunea, înscrisă în baza unei opinii a lui Marian Papahagi, cum că Echinoxul s-a ivit ca o reacție împotriva "mentalității culturale de tip sămănătorist", a "tendințelor neotradiționaliste, foarte ispititoare în epocă". Așadar în momentul 1968, cînd a apărut primul număr al revistei! Să fi avut
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
bunăoară, Iașul cultural (de la Mihai Ursachi și Luca Pițu la Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Liviu Antonesei ș.a.), rămînînd circumscris unui culturalism în sine, tinzînd spre intemporalitate. Ba chiar a manifestat o reținere igienică față de disidență, o dovadă fiind, de exemplu, opiniile lui Marian Papahagi, împărtășite, către finalul "epocii de aur", unuia dintre studenții săi, cum că Paul Goma "este un individ total lipsit de talent și care face gălăgie ca să se afle în treabă și să atragă atenția asupra lui însuși
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
că nu prea știu despre ce ar fi să fie vorba, dacă ar vorbi, își dau aere de pricepuți prin cuvinte mai "intelectuale". Anonimul îngrijitor nu scrie simplu, cum s-ar cuveni: " Pentru alcătuirea acestei cărți am ținut seama de opiniile celor mai importanți critici ai versurilor lui Tudor Arghezi", ci se fandosește academic: "în realizarea acestei ediții am folosit reputate referințe în cuprinderea operei argheziene". Ce va fi însemnând "reputate referințe în cuprinderea operei argheziene", nu se prea înțelege, dar
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
se pare cu atît mai greu de înțeles cu cît, în vreme ce majoritatea revistelor de cultură din țară au elogiat Cultura în ultima vreme, un coleg de la România literară a găsit de cuviință să o mărunțească. Nu contest, Doamne ferește, dreptul la opinie al nimănui, dar nu pot să nu mă declar nemulțumit de tratamentul care mi se aplică aici. Chiar dacă nu sînt decît redactor asociat al revistei, nu cred că era cazul să fiu lovit astfel de unul dintre colegii mei. Iar
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
pentru prezentarea cărților de poezie și eseuri (pînă acum precumpăneau romanele, biografiile, memorialistica). Au sugerat introducerea și a altor forme de jurnalism literar, mai vioaie: pornind de la o carte lansată de curînd - dezbaterea unei teme, din diferite unghiuri și cu opinii diverse. Sau o anchetă în jurul unui autor mai puțin cunoscut. Au vrut mai mult spirit critic și mai puțină complezență în cronici și recenzii. Au cerut pagini de dialog cu ei, un loc unde să-și spună părerea despre cele
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
Foucault era în viață și în culmea gloriei), în nr. 207/1984 (cînd era pe moarte) și în nr. 325/1994, la un deceniu de la dispariția sa. Dosarele nu se repetă, ci se completează cu noi interpretări datorate unor specialiști, opinii despre postumele apărute între timp, despre bibliografia critică mereu sporită. Ancheta cu titlul Enigmaticul domn Schulz e prilejuită de reeditarea la Ed. Denoel a operelor complete ale lui Bruno Schulz și de expozițiile pariziene cu grafica lui. Despre miticul scriitor
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
asistent la California State University, este îndrăgostit iremediabil de literatură, devenită, practic, o a doua specializare. Spun specializare nu neapărat pentru că este extrem de activ în zona literaturii - prezent în periodice culturale și pe site-uri literare sau în publicistica de opinie - dar și pentru că a scris deja câteva cărți de proză (printre altele, Imperiul generalilor târzii, Dacia, 2002, și Bunicul s-a întors la franceză, Timpul, 2003), ba chiar și un volum de poeme (Legende și eresuri, Magic Art Design, 1995
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
magnanime ale pornirii erotice precum delicatețea, atenția, spiritul de sacrificiu, loialitatea (care este, în fond "dorința de identitate cu sine însuși") nu reprezintă, conform lui Camil Petrescu, decît "forme născocite ale cruzimii și egoismului". Socotim nimerit a menționa și o opinie a lui Maurice Blanchot, din Lautréamont et Sade (Éd. de Minuit, 1949). Morala lui Sade, a scris acesta, "se întemeiază pe faptul prim al singurătății absolute. Sade a spus-o și a repetat-o sub toate formele; natura ne face
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]