2,747 matches
-
activității societății comerciale. Există autori care susțin că aprecierea parametrilor de performanță și a cauzelor care au avut o pondere însemnată în geneza și evoluția rezultatelor societății comerciale este considerabil facilitată, dacă se ține seama de vocația societății comerciale, de optica în care se face analiza (financiară sau contabilă), de starea de funcționare sau lichidare. Scopurile financiare ale întreprinderii pot fi abordate din diferite puncte de vedere. O primă abordare vizează maximizarea profitului prin raționalizarea deciziilor financiare, care se concretizează în
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
analiza (financiară sau contabilă), de starea de funcționare sau lichidare. Scopurile financiare ale întreprinderii pot fi abordate din diferite puncte de vedere. O primă abordare vizează maximizarea profitului prin raționalizarea deciziilor financiare, care se concretizează în creșterea bogăției întreprinderii. Din optica managerială aceste scopuri vizează, în principal, realizarea creșterii economice, a echilibrului financiar și a lichidității financiare. Informațiile asupra performanței unei întreprinderi, inclusiv asupra rentabilității acesteia, sunt necesare pentru o corectă apreciere și evaluare a eventualelor modificări privind resursele economice pe
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
orizont de creație, altă traiectorie profesională. Tensiunea dintre vocație, adică ceea ce ține de structură, și aspirație, ca proiect voluntar de ascensiune profesională, este utilizată ca ax al personalității lui Marin Preda. Studiul s-a bucurat de un ecou favorabil, nuanțând optica asupra romancierului. Ediția a doua a monografiei (2002) dezvoltă această optică la proporțiile întregii literaturi a lui Preda. Pădurea de simboluri (1973) pornește de la o sugestie baudelairiană pentru a vorbi despre „cifrul” literaturii. Cartea propune o lectură nouă a unor
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
ține de structură, și aspirație, ca proiect voluntar de ascensiune profesională, este utilizată ca ax al personalității lui Marin Preda. Studiul s-a bucurat de un ecou favorabil, nuanțând optica asupra romancierului. Ediția a doua a monografiei (2002) dezvoltă această optică la proporțiile întregii literaturi a lui Preda. Pădurea de simboluri (1973) pornește de la o sugestie baudelairiană pentru a vorbi despre „cifrul” literaturii. Cartea propune o lectură nouă a unor critici și istorici literari de altădată, fără restricții ideologico-politice: N. Iorga
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
Considerând că „geneza lumii-ncape în comunistul verb”, poetul evocă patetic ziua de 23 august, văzută prin apologetica de partid, slăvește „congresele lumii comuniste”, cu specială subliniere a însemnătății celui de-al IX-lea, citește și recitește istoria națională cu optica „omului nou”: „Istoria română o recitesc, să știu / De unde vin și unde voi curge mai departe, / Să înțeleg partidul scriind a vieții carte, / Mereu pe soclul clipei în cartea lui să fiu”. Când nu e direct „militantă”, producția versificată a
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
al reportajului gazetăresc. Personajele trăiesc exclusiv în umbra manifestărilor exterioare, într-o lume a conveniențelor, a imaginii celorlalți, iar analiza comportamentistă nu reușește să creioneze psihologii viabile. Poate singura izbândă este atmosfera specifică mediului profesional al medicilor, restituită într-o optică pesimist-caricaturală, amintind de invidia și ura care macină lumea lui L.-F. Céline, departe însă de umorul negru al scriitorului francez și într-un registru stilistic neutru, prea puțin expresiv. SCRIERI: Viața de student, București, 1923; Femeia isterică, București, 1925
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
în același an i se tipărise în „Năzuința” drama într-un act, inspirată din nuvela Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi, Cuminecătura, dovedind deja forță expresivă și meșteșug în plăsmuirea intrigii, în construirea personajelor. Domnitorul, mai ales, prezintă trăsături inedite în raport cu optica tradițională integral negativă - bunăoară, atitudinea lui față de boieri e justificată prin versatilitatea acestora -, atribuindu-i-se calități de abil diplomat, ce îl apropie de Vlaicu Vodă, personajul lui Al. Davila. Z. mai încearcă teatrul istoric, experimentând soluții expresioniste în piesa
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
obținute la învățătură sau să citească doar notele obținute de fiecare elev. Asta ar ajuta doar pentru ca părinții să-și facă o idee asupra nivelului general al clasei, dar care sunt liniile generale, care este problema instructiv-educativă ca atare? Greșită optică în realizarea unei ședințe de acest gen. În concluzie, orice ședință trebuie organizată cu multă atenție precizând obiective ce izvorăsc din necesități imediate și scopuri pe termen scurt ce pot fi urmărite step by step a căror reușită să fie
CARACTERUL CONTINUU ŞI UNITAR AL COLABORĂRII ŞCOLII CU FAMILIA. In: Arta de a fi părinte by Magda Paşca, Ligia Simina Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1417]
-
dragoste față de domnitor, cu umilință față de boier, cu râvnă față de muncă. Ultima jumătate de secol a modificat radical ideea de educație, atât în familie cât și în societate. Apariția diverselor mijloace de informare și comunicare a dus și la schimbarea opticii. Familia și școala continuă să aibă un rol important în educație, însă educația prin intermediul mijloacelor multimedia câștigă din ce în ce mai mult teren. Se vorbește mult de o școală a părinților. Este adevărat că, mai ales în societatea românească actuală, familia reușește cu
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
onești; consiliere eficientă; de formare continuă (ne referim la educația pentru viața de familie); comunicare sinceră, deschisă; de intervenții repetabile (modele); de cadru de acțiune; de timp pentru a se apleca asupra propriilor nevoi și a se implica în schimbarea opticii asupra vieții din interiorul său; de consecvență în autoformare. Conchidem că suntem în fața unei crize de identitate a familiei, o criză de timp acordat relaționării între adulții din familie și relaționării copiilor cu părinții, o criză de adaptare a familiei
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
V., Fata ursului, Umbra și Pribeaga reflectă climatul rural în care își are sursa lirismul de orientare tradiționalistă. Un climat cu pronunțat specific etnografic și reminiscențe de mentalitate arhaică, îmbibat de superstiții și credințe stranii, punctat și de anomalii sociale. Optica, scenic obiectivată, e demitizantă. În Umbra, venit după cincisprezece ani de absență în locurile de obârșie, un mărunt funcționar, Jorj Iuliski, alias Ghiță Vârzob, flecar și escroc sentimental, găsește un sat de oameni creduli ca niște copii, inclusiv preotul, învățătorul
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
realism necruțător, provenite și din amintirile scriitorului, participant în 1883, ca ziarist, la anchetarea țăranilor dintr-un sat prahovean răsculat. Astfel construit, romanul asociază idilicul, lirismul cu incisivitatea observației, romantismul idealizant cu realismul brutal. Aliajul artistic contrastant include și o optică ideologică disjunctivă, în viziunea romancierului toată vina pentru soarta țăranilor având-o arendașii; în schimb, boierul, demofil prin definiție, îi este țăranului părinte. Proprie literaturii române cu tematică rurală din secolul al XIX-lea, această viziune va orienta la începutul
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Maniera În care marile puteri au ajuns să recunoască unilateral și condiționat independența României a lăsat să se Întrevadă tendințele de reașezare a raportului de forțe pe plan european. Poziția polară În constelația marilor puteri o deținea, desigur, Germania, În optica politicii căreia România, În ciuda „legăturilor dinastice”, părea să nu prezinte prea mult interes, dincolo de condiția unui teren de tatonare a raporturilor ruso-austro-ungare, „arbitrate” de la Berlin. Confruntările marilor puteri În „chestiunea Dunării” vădeau deja resorturile unui atare „arbitraj” ce-și aveau
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
au rămas la fel, cu mici „retușuri/cosmetizări” doar de formă. Totodată, a crescut mult numărul de adopții, în special cele internaționale. Adopțiile naționale au rămas însă la un nivel foarte scăzut. Din 1997 s-a produs o schimbare de optică în sistemul de protecție a copilului, neînsoțită însă de o politică socială coerentă cu efecte pe termen lung. Axul acestei reorientări a constat doar în dezinstituționalizarea copiilor și promovarea formelor alternative la instituții, fără a se lua în calcul și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Domnitorul dorea să Înainteze acelorași suverani, la sfârșitul anului 1870, un Memoriu amplu și extrem de detaliat, În care se sublinia că menținerea stării dependență față de Poartă prezenta pentru ambele părți mai multe inconveniente decât avantaje. Cea mai bună soluție - În optica lui Carol I - era considerată capitalizarea tributului și neutralitatea României, sub egida comună a Puterilor europene <ref id="12">12 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 12/1871, f. 1-36. </ref>. Resorturile intime ale demersului princiar au fost sesizate și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
din urmă era interesat dacă Principele avea intenția de a-și comanda În persoană trupele. La răspunsul afirmativ al lui Carol I, fratele Țarului dezvăluia dificultatea ca Domnitorul să se afle sub comanda unui general rus. Un asemenea lucru - În optica Suveranului României - era un lucru inacceptabil și tocmai de aceea „zece generali ruși ar putea foarte lesne să fie sub ordinele sale”. La puțin timp după acest schimb de replici, Alexandru al II-lea, care asistase la discuție fără a
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
pragmatice conforme societății industriale. Cel care se formează era conceput exclusiv ca „produs” al procesului curricular apt de „performanțe” realizabile pe baza unor cunoștințe și capacități necesare în activități profesionale eficiente. Teoriile și modelele moderne ale curriculumului au continuat această optică pragmatică, încercând să obțină un plus de eficiență prin întemeierea științifică, pe fenomene naturale ale învățăturii, a procesului curricular ca atare. Curriculumului by objectives i s-a atașat un curriculum centrat pe learner. Împotriva acestor limitări s-au răzvrătit postmoderniștii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pot fi formate prin studiul disciplinelor clasice, precum latina și elina. Raportul Yale promova, într-adevăr, ideea că școlile trebuie să adapteze cursurile și metodele de predare-învățare la necesitățile formării disciplinei mentale, a gândirii și a celorlalte facultăți psihice. Această optică pedagogică, ce muta accentul de pe materiile de studiu pe capacitățile psihice, s-a răspândit rapid în întregul învățământ american. A contribuit la aceasta și faptul că o mare personalitate, Charles W. Eliot (1834-1926), președinte al Harvard University, a aderat la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru abordarea rațională a măsurilor de reforme. D.K. Wheeler a crezut că le poate depăși aplicând, în manieră personală, principiile formulate de Hilda Taba. După acest autor - modern și deci raționalist -, obstacolele nu sunt determinate de opțiuni filosofico-politice și de optici definitiv ireconciliabile, ci rezidă mai degrabă în confuzii semantice și în lipsa unor definiții operaționale ale conceptelor folosite în analiza problemelor de orientare axiologică a curriculumului educațional. În consecință, Wheeler a propus depășirea situației printr-un demers rațional. Acesta presupune, înainte de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deschise, neortodoxe”, Lather pleda pentru ideologizarea investigațiilor pedagogice și curriculare - adică exact cam ce se făcea de mulți ani în „pedagogia marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea cercetării” ea urmărea „democratizarea curriculumului”. Ideea a prins rădăcini. Mai mulți pedagogi au început să agite steagul „democratizării școlii”. Unii au încercat chiar să pună în practică „idealul democratic al școlii” în anii ’90. Așa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și a hermeneuticii în teoria și practica pedagogică este expusă în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. În acest subcapitol menționăm doar câteva repere și exemple pentru a acredita teza conform căreia ne aflăm în fața unei schimbări profunde de optică în legătură cu problematica educației care va marca definitiv destinul disciplinelor pedagogice. Se poate spune că odată cu această înnoire s-a încheiat era superficialității și a mimetismului pedagogic obiectivist și au început explorările „de mare adâncime” ale cercetării educaționale. Este o schimbare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
model educațional, un model capabil să înflorească nu numai sub industrialism, ci și sub postindustrialism, un model care să abordeze formarea umană nu în termeni mecanici, ci în termeni biologici, ai organismului viu, ai individului ce trăiește 172. Schimbarea de optică din 1993 a însemnat pentru Doll o abordare directă a deosebirilor dintre modernism și postmodernism. În A Post-Modern Perspective on Curriculum a urmărit dezvoltarea ideilor postmoderniste în secolul XX în paralel cu evoluția științei. Era ceva nou. Și alți pedagogi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în aprecierea clinică a unui copil cu vârsta mai mică de un an care prezintă retard al dezvoltării se referă la: - istoricul sarcinii și al nașterii; - gradul întârzierii mintale; - convulsiile; - comportamentul anormal; - fluctuațiile simptomelor; - perimetrul cranian; - ochii: mișcări anormale; atrofie optică; anomalii retiniene; - fața: orice formă de hipotonie musculară sau dismorfie facială; - pielea: hiper‑ sau hipopigmentară; aspect anormal generalizat sau localizat; - membrele: hipotonie, hipertonie; distonie, ataxie; laxitate articulară; - anamneza familială: rude afectate, consangvinitate parentală. Dificultățile întâlnite cel mai frecvent la evaluarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
întâmpinarea cerințelor unui număr cât mai mare de elevi, inclusiv pentru elevii excluși în mod curent din școlile obișnuite. De asemenea, educatorii își pot schimba atitudinea față de cerințele impuse de școală pentru diversitate, încurajându‑i să‑și dezvolte o nouă optică asupra activităților didactice care presupun un parteneriat activ între elevii clasei și educator, acceptând în mod conștient noi responsabilități față de toți elevii clasei. Mai mult chiar, colaborarea între elevi și educatori, parteneriatul în învățare și deschiderea școlii față de cerințele tuturor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sistemelor informaționale este o componentă de bază a ecuației succesului firmelor. De multe ori, conducerea se interesează doar de reducerea cheltuielilor generale, neglijând aspectele atât de importante ale protejării averii informaționale. Totuși, în ultimul timp, se constată o schimbare a opticii manageriale. Preocupări deosebite pe linia securității datelor, îndeosebi prelucrate automat, sau a sistemelor electronice de calcul, în toată complexitatea lor, au apărut încă din anii ’60. Între timp, s-au creat organisme naționale și internaționale cu un astfel de obiectiv
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]