1,583 matches
-
cu valul de „ego.proză” ieșit la suprafață în aceiași ani; refundamentarea unei poezii existențiale, grave și înalte, în opoziție cu minimalismul/mizerabilismul tot mai agresiv al fracturiștilor. În acest context, „neoexpresionismul” lansat și girat de Al. Cistelecan însuși (critic optzecist lipsit de parti-prisuri generaționiste), cu cele două vârfuri de lance Claudiu Komartin și Dan Coman, a devenit o marcă demnă de luat în serios. Poezia ultimului îmi apare azi manierizată prematur. Faptul se vede numaidecât din lipsa stratificării experienței poetice
Calofilia suferinței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4117_a_5442]
-
pildă, la noi, în poezia lui Ion Mureșan. Din păcate, însă, scrisul lui Dan Coman își pierde efectul prin pastișarea celorlalți, ba chiar a lui însuși. Obsesia pentru „galbenul” asociat trupului se trage din „carnea galbenă” devenită simbol la poetul optzecist. Angoasa exprimată ca expectorare convulsivă a unui animal interior vine și ea tot de la Ion Mureșan. Versuri precum „prietenii mei speriați urlă printr-o gură de bivol în gura mea/ și gura mi se umflă ca o măciucă./ de-aș
Calofilia suferinței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4117_a_5442]
-
Ne aflăm în secolul XXI de doisprezece ani. Cititorul român poate observa ușor că, în literatura română la fel ca în cea franceză, generația optzecistă este de fapt cea care face puntea între secole. Numai că, dacă literatura anilor 1980 în Franța și în România împărtășește cîte ceva din dezabuzarea unui ev în care, de fapt, nu se întîmplă nimic, în care încrederea în discurs
Viețile paralele ale literaturilor contemporane () [Corola-journal/Journalistic/4125_a_5450]
-
cu un termen al lui Cărtărescu, o texistență (s.a.). Această lărgire a spațiului textului este una necesară, deoarece trebuie să găzduiască, pe lângă suita de personaje ficționale, noi personaje principale: autorul însuși și cititorul” („texistență” este, cred, un termen folosit de optzeciști în general, nu numai de Cărtărescu). Spațiul textual este determinat de mișcare, dar și de personajele puse în joc; în privința celor din urmă, el se află în strânsă relație cu „felul de organizare a comunității respective, cât și cu sentimentul
Proză și spațialitate by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4161_a_5486]
-
ei, s-a întâmplat că nu i-a mai văzut deloc de la o vreme încolo”. Blestemul singurătății nu devine pentru Robert o conștiință a însingurării, așa cum se întâmplă cu Laurian, devastat „de războiul oamenilor împotriva semenilor”. Nu întâmplător ziaristul, poet optzecist, autodidact la bază, are ceea ce se numește viziune. Numai că eșecul familiei, etica compromisă și pesimismul funciar îl uniformizează. Resemnat, va comanda execuția nevestei infidele, semn că nu își poate nega, nici el, condiția umană precară. Nu s-a remarcat
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
antreneze în jocul prozei și doi respectabili viitori critici ai generației ’80. Ce este, însă, surprinzător la lectură e diferența de ecou a amintirilor din tinerețea lui Crohmălniceanu și sfârșitul ultimelor prelungiri ale interbelicului și a celor de la bătrânețe, cu optzeciști tineri. Deși ultimele ne sunt mai accesibile, și au atingere cu alte amintiri, ale contemporanilor transformați în personaje, parca aș zice că mai mult tentează tablourile sepia cu clasicii umanizați. Și e firesc să fie așa. Ne întoarcem, cu delicii
Și scriitorii sunt oameni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4204_a_5529]
-
cu grafia franceză), Radu Tudoran. Cât privește literatura contemporană, selecția merge pe linia popularității și a listei școlare cu Marin Preda, Sorescu, Nichita Stănescu, Ileana Mălăncioiu, Gellu Naum, Mircea Horia Simionescu, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Dinescu, Radu Cosașu, Mircea Eliade, optzeciștii, nouăzeciștii, istorici precum Lucian Boia, Florin Constantiniu, Neagu Djuvara și încheie cu Capcanele istoriei de Lucian Boia. La final, fiecărui autor îi este dedicat câte un fragment biografic, în capitolul „Viețile autorilor”, pentru o mai bună orientare a cititorului profan
Un spectacol comic by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3941_a_5266]
-
vizată de șaizeciști - însă ajustată, din cauza contextului, la dogma „autonomiei esteticului” - își găsește, peste ani, complinirea. De altfel, nu-i greu de observat că (sigur, cu diferențele de rigoare) acești critici reînnoadă mai degrabă cu „bunicii” șaizeciști decât cu „părinții” optzeciști, mai aplecați spre fragmentarism și spre reabilitarea marginalului. Tinerii au în comun cu generația critică a anilor șaizeci ambiția de a reconstrui, după un cataclism social-politic considerabil, istoria literaturii române din rădăcini. După cum generația lui Manolescu- Simion simțea că poate
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
Lucia Simona Dinescu Acum 10 ani, Ion Manolescu publica Un manifest postmodernist în România literară, numărul 5/1996. Manifestul disocia între textualismul scriptic (optzecist) și postmodernismul mediatic (cu nume, precum Mircea Cărtărescu și Sebastian A. Corn), dorind în același timp a provoca o parte a criticii literare, nesincrone cu mijloacele multimedia și cu influența acestora în scrierile anilor 1990. între timp, alte nume s-
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
brut mod cu putință: de la Adrian Oțoiu la Alina Nelega, Doina Ruști și Florina Ilis, pentru a ne opri doar asupra prozei. Astfel, prin literatura virtualității se pot transgresa discuții vicioase despre "generațiile" de scriitori și despre improductiva dispută dintre "optzeciști", "nouăzeciști" și "douămiiști", în maniera unei metode culturale de tipul "încrucișării fertile" (cross-breeding) dintre generațiile de scriitori. Virtualismul sau ficționarismul mediatic poate lega un optzecist de un nouăzecist și de un douămiist, fără ca posibilele diferențe de ideologii să construiască bariere
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
virtualității se pot transgresa discuții vicioase despre "generațiile" de scriitori și despre improductiva dispută dintre "optzeciști", "nouăzeciști" și "douămiiști", în maniera unei metode culturale de tipul "încrucișării fertile" (cross-breeding) dintre generațiile de scriitori. Virtualismul sau ficționarismul mediatic poate lega un optzecist de un nouăzecist și de un douămiist, fără ca posibilele diferențe de ideologii să construiască bariere între ei. Mai poate însă astăzi un manifest să închege o întreagă ideologie, cum a reușit "introducția" "Daciei literare" sau, dimpotrivă, să fie emblema culturală
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
Bunaru a debutat, în 1981, cu volumul de poezie Alegerea surâsului , (Ed. Litera). Versurile sale de început, cum au observat imediat comentatorii, semnalează un autor bine instalat în discursul nonconvențional și în “mitologia” modernă a cotidianului (V. Marineasa, 1981), un optzecist decis, ce-și asumă, conștient, alegerea. De altfel, poetul își încercase condeiul, cu ani înainte, în confruntările Cenaclului studențesc “Pavel Dan” ori în paginile unor reviste la care colabora curent. Apropiat de grupul tinerilor ce practicau o anumită frondă literară
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
Bunaru a debutat, în 1981, cu volumul de poezie Alegerea surâsului , (Ed. Litera). Versurile sale de început, cum au observat imediat comentatorii, semnalează un autor bine instalat în discursul nonconvențional și în “mitologia” modernă a cotidianului (V. Marineasa, 1981), un optzecist decis, ce-și asumă, conștient, alegerea. De altfel, poetul își încercase condeiul, cu ani înainte, în confruntările Cenaclului studențesc “Pavel Dan” ori în paginile unor reviste la care colabora curent. Apropiat de grupul tinerilor ce practicau o anumită frondă literară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
Bunaru a debutat, în 1981, cu volumul de poezie Alegerea surâsului , (Ed. Litera). Versurile sale de început, cum au observat imediat comentatorii, semnalează un autor bine instalat în discursul nonconvențional și în “mitologia” modernă a cotidianului (V. Marineasa, 1981), un optzecist decis, ce-și asumă, conștient, alegerea.De altfel, poetul își încercase condeiul, cu ani înainte, în confruntările Cenaclului studențesc “Pavel Dan” ori în paginile unor reviste la care colabora curent. Apropiat de grupul tinerilor ce practicau o anumită frondă literară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
iconoclast, într-o «lume în care valorile tradiționale sînt degradate cu voioșie», unde «nimic nu mai e sfînt» și «minunea cade în bufonerie»”. Cît privește ludicului, relativizantului, „bășcăliosului” Caragiale, acestuia i se dibuie o funcție gravă, de reper al reacției optzeciștilor la dictatura comunistă. Tinerii poeți ar efectua, cu ajutorul lui, o revenire la rațiune într-o atmosferă irațională. Peste tot sînt apreciate formulele de echilibru. Viziunea lui Blaga „dă semne tot mai numeroase de echilibrare a relațiilor dintre eu și univers
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
debut literar, în proză, de-a dreptul șocant. Și neașteptat în contextul literar românesc, debusolat seismic încă de influențe și non-influențe străine, de fapt, creației literare. O derivă păguboasă care transformă literatura în „cărămizi” de zece ani. Infantile, subdezvoltate: „șaptezecistă”, optzecistă” etc., uitîndu-se că singura, literară, în existența istorică a omenirii, are o dovadă „materială” de cinci milenii (precedînd cu două milenii chiar Biblia!): „Epopeea lui Ghilgameș. Literatura nu are vîrstă. Are doar continuitate alternantă, specifică ei. Aceste sumare însemnări îmi
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
Autorul mi-a dăruit, recent, un alt volum, gata de tipar și despre care nu aș fi putut notifica ceva, pe înțeles, decât raportându-mă la volumul I al cărții de referință: „Din Văianu la Toronto”. Cartea de debut „șaptezecist/optzecist” (cu privire la vîrsta autorului) ori „2011-unșpist”, ținând cont de anul în care va apărea volumul „Cireșe amare”. Patru povestiri memorabile. Deși grupate sub titlu ultimei, nu sînt „rude streine”, tematic ori stilistic volumului de debut. Nici puternic „înrudite” n-aș susține
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
o evoluție/ involuție a poeziei, prin apariția unui nou curent literar, pe care l-am denumit pro-globmodernul și despre care am scris în presa literară a anilor 2000. Este o întoarcere, pe jumătate, la clasicism, încercând să înlăture mâzga postmodernismului optzecist a cărui poezie nu transmitea nimic, aducând un deserviciu limbii literare. Pentru a face, succint, o analiză a poeziei românești la începutul acestui secol, e necesar să privești această panoramă ca printr-un ochean întors, adică de la cel mai tânăr
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
să privești această panoramă ca printr-un ochean întors, adică de la cel mai tânăr autor, Adela Greceanu, la Mircea Ivănescu, care a decedat de curând. Poeții tineri ai acestui început de secol au învățat, practic, de la post-textualiști (nouăzeciști), postmoderniști, textualiști (optzeciștii), manieriști, experimentaliști (șaizeciștii), în frunte cu Anghel Dumbrăveanu, Marin Sorescu etc. O privire de ansamblu asupra influențelor poetice de la sfârșitul veacului trecut și începutul acestui secol este necesară pentru a stabili cele cinci metode de analiză comparativă prin raportarea la
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
SĂ NU RĂTĂCEASCĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE 5-Metafore ce țin de mână ideile să nu rătăcească Erudiția nu înlocuiește talentul. Scriitorii din generația optzecistă susțin inversul acestei idei..dar, a te baza niumai pe erudiție există în mod sigur riscul de a creea cedva insipid,sterp și anost.Talentul împletit cu erudiția și experiența de viață concură la creearea unor opere viabile.Generației optzeciste
5-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361308_a_362637]
-
optzecistă susțin inversul acestei idei..dar, a te baza niumai pe erudiție există în mod sigur riscul de a creea cedva insipid,sterp și anost.Talentul împletit cu erudiția și experiența de viață concură la creearea unor opere viabile.Generației optzeciste, care a publicat până în 1989, le lipsea experiența de viață.Operele lor de atunci sunt insipide, seci și fără suflet.Iar spusele,aparent paradoxale, ale lui Jules Renard, cu cât citești mai mult,cu atât imiți mai puțin,sunt pline
5-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361308_a_362637]
-
în sensul bun,închipuindu-și eul în postura unui arheu melancholic.La judecata vieții,renaște-mă din lut/Și-nalță-mă la Tine, cu cel ce m-a vândut.( Îți cer iertare Doamne). Rostirea are strălucire și densitate echilibrată,spre deosebire de optzeciști care au densitate incoerentă și dezechilibrată.Poetul Gavril Moisa a știut să ridice criza la solemnitate, ceea ce arată nu doar o sensibilitate în expansiune, ci și o conștiință în stare de veghe la hotarele divinității, a iubirii de familie, de
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
sau lipsei de valoare. Oricum, în general, rămân doar operele celor care sunt mai puțin zgomotoși, ale celor care au preferat să se dedice operei, mai puțin treburilor lumești sau orgoliilor personale și intereselor de gașcă. - Cum caracterizați opera scriitorilor optzeciști? Dar poezia românească din perioada ultimilor 20 de ani? - Cu siguranță că va rămâne ceva din ea pentru viitorime. Sunt câteva nume care conving că au talent real, nu doar pentru că sunt asimilabili unei grupări extrem de zgomotoase și vanitoase. Sunt
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
o reacție târzie a ceea ce s-a întîmplat în SUA și Europa Occidentală cu cel puțin 20-30 de ani înainte. Un alt aspect de avut în vedere este lipsa de unitate, dar și de coerență a unor „opere” create de optzeciști. Ca unul care citesc poezie din lumea întreagă, pot, argumentat, susține, cred eu, că poezia scrisă în România și în ultimii 20-30 de ani este una extrem de valoroasă, de nivel european, dar nu numai. Mai mult chiar, spre deosebire de alte popoare
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
Locul sufletului se află acolo unde lumea dinăuntru și lumea din afară se ating.” Nu-i greu să descoperi (dacă ai disponibilitatea și vrei), ceea ce, uneori, logicii i se pare imposibil: că aflarea-de-sine a poetului e în starea creației lui. Optzecist, după vârstă, Theodor Răpan a debutat publicistic în 1970, în ziarul Teleormanul literar, cu poezia „Euforie”, iar editorial, în 1975, cu ciclul de poeme „Hohotul apelor”, în „Caietul debutanților”, Editura „Albatros”. Așa începe să dea lucrului, aparent comun, un sens
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]