895 matches
-
special amenajat, la sediul primăriei unde urmează să se încheie căsătoria". Alin. 2 al art. 131 C.fam. dispune obligativitatea ca acest extras să cuprindă: > data afișării; > datele de stare civilă ale viitorilor soți; > înștiințarea că orice persoană poate face opunere la căsătorie (dacă cunoaște piedici legale), în termen de 10 zile de la momentul afișării. Ne aflăm în prezența unei cauze de nulitate a căsătoriei recent reglementată prin disp. art. 131 C. fam., introdus prin Legea nr. 23 din 26 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
vor putea fi valorificate și în cadrul altui proces în care să figureze pretinși debitori. Suma împrumutată din bunurile comune de un soț, nerestituită încă, deci creanța privind această sumă, face parte din masa de împărțit. În cazul înzestrării copilului, fără opunerea celuilalt soț, bunurile respective au ieșit din patrimoniul comun al soților. Când soțul contribuie numai cu o parte din veniturile sale din muncă la dobândirea bunurilor comune, cota lui la aceste bunuri se determină potrivit acestei contribuții, fără a se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prin afișare în extras într-un loc special amenajat la sediul primăriei unde urmează să se încheie căsătoria. Extrasul din declarația de căsătorie va cuprinde data afișării, datele de stare civilă ale soților precum și înștiințarea că orice persoană poate face opunere la căsătorie, în termen de la 10 zile de la data afișării'. 32 În practica Trib.Sup. s-a decis că nu este valabilă căsătoria încheiată de o altă persoană în numele soțului (Trib.Sup., S.civ., dec.nr.473/07.03.1985
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
absolutismului este o politică agresivă în afară“43. Pentru toți românii, obiectivul fundamental îl reprezintă realizarea idealului național, în întregimea lui: „Nu pot admite însăși concepția problemei naționale, care se afirmă tot mai mult în opinia publică: nu pot admite opunerea Ardealului Basarabiei, nici trocul unei provincii românești pentru alta - acest dezgustător negoț al sufletelor românești. • A. Corteanu, Psihologia politicii neutrale române, evoluția opiniei publice și eventualitățile intrării în acțiune, în „Viața Românească“, vol. XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 88. Redacția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asemănări sau a unor trăsături incomparabile care ne-ar conduce spre problematizarea incomensurablitității regimurilor (capitalist și socialist de tip sovietic), o direcție deloc lipsită de interes și consecințe epistemologice și morale. Pe de altă parte, developarea contrastelor poate crea iluzia opunerii totale a celor două regimuri, viziune proliferată intens în timpul „războiului rece”, dar care nu-și găsește locul, decât dacă aducem argumente solide într-o cercetare științifică. Aceeași simetrie construită ideologic este vinovată și pentru așteptările majorității cetățenilor ca după căderea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cărturari încearcă răsturnarea domnului prin falsificarea banilor destinați tributului către Poartă - sau prin psihologia personajelor, înfățișate de altfel cu o admirabilă știință de portretist. Livresc fără a fi manierist, el folosește tehnica naivă a primelor romane românești - ce operează prin opunerea maniheistă a personajelor sau prin exhibarea unei morale evidente - și, totodată, reconstituie o savuroasă și plauzibilă limbă arhaizantă. Parodiind romanul picaresc și comic prin afișarea ironică a convențiilor, Calpuzanii poate fi citit și ca un roman cu cifru, o sugestie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
dăm ce putem da. Hic Rhodos, hic salta! DESPRE SIMȚUL PRACTIC Suntem obișnuiți să considerăm că simțul practic e contrariul idealității. Tot ce ține de speculația teoretică sau de domeniul imaginarului, adică filozofia, poezia, arta, ar fi nu numai în opunere, dar chiar incompatibil cu simțul practic. De aici contrastul și de cele mai multe ori un mutual dispreț între cele două tipuri umane: cei „cu picioarele pe pământ” și cei „cu capul în nori”. Cei „cu picioarele pe pământ” își atribuie bun-simț
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ca simplu agregat de particule atomistice. Aici nu pot să nu remarc că preopinentul meu nu face deosebire între atomism ca ipoteză științifică, datând din secolul al XIX-lea, și atomismul cosmogonic al Antichității. El vorbește de „atomismul postrenascentist” în opunere cu „intuiția cosmosului ieșit din haos” așa cum o concepeau vechii greci. Dar această intuiție cosmogonică a fost la ei, cu Democrit, Epicur, Leucip, una atomistică; la ea se poate adăuga și teoria „homeomeriilor” a lui Anaxagora. Atomismul acesta însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
așa, faimoasa „ceartă a universaliilor” din filozofia medievală (care nu a fost numai o dispută teologică) sau „la querelle des Anciens et des Modernes”. Acum câțiva ani, disputa dintre „călinescieni” și „anticălinescieni”, deși plecând de la poziții ce nu reprezentau adevărate opuneri teoretice, ar fi putut deveni interesantă dacă ar fi fost mai serioasă; s-ar fi putut opune nu principii (nu prea existau), ci temperamente, ceea ce nu e deloc ilegitim, dar nici acestea nu s-au prea înfruntat în mod real
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
sunt deci educați prin comunitate, aceasta oferă scopuri educative și pune la dispoziție mijloacele pentru a le atinge. Conștiința de sine a omului se trezește și se dezvoltă numai prin acțiunea reciprocă a indivizilor sociali (de la conștiință la conștiință), prin opunerea și compararea cu alte conștiințe de sine. Între noțiunea de comunitate și cea de educație nu există deci numai un raport exterior; educația nu poate avea loc decât în comunitate (chiar dacă se reduce la „comunitatea” educatului și a educatorului). Individul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dacă e stăpân/ Pe soața lui”793. Relațiile în cadrul căsătoriei nu cunosc egalitatea, nici echitatea, femeia se simte în posesia celui care i-a oferit, prin mariaj, onoare, dar a privat-o și de orice drept la replică sau la opunere: „Stăpâne-al meu, la buna ta voință/ și eu și prunca stăm cu umilință,/ Căci amândouă suntem ale tale.../ Ci fă cu lucrul tău cum crezi cu cale.”794 Personajul feminin în epoca medievală era conștient că nu reprezintă decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rațiunii carteziene a avut contribuția sa particulară în constituirea doctrinei clasice propriu-zise, însă Fontenelle îl reia în scop polemic pentru a ataca ideea autorității absolute: "autoritatea a încetat să mai aibă mai multă greutate decât rațiunea ceea ce fusese primit fără opunere, deoarece stătea sub semnul vechimii, este acum examinat și adesea respins."69 Rațiunea este asociată spiritului critic ce devine un filtru mult mai puternic al valorii decât criteriul timpului. Se conturează, așadar, și prin ideile enunțate de Fontenelle dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
alta rezultă din solidaritatea manifestată de corpurile ce deliberează, în legătură cu pericolele și amenințarea externă. În aceste situații elementele de opoziție sunt înnăbușite. Re-gula majorității se impune și în relație cu intenția monarhului de a atenta la libertatea stărilor, chiar prin opunerea unora dintre acestea celorlalte. Absorbirea hotărârilor individuale de către cele colective rezidă în hotărârea cristalizată la un moment dat și care obligă în aceeași măsură pe cei prezenți și pe cei neprezenți (fiind vorba nu de cei absenți datorită unor diverse
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sub aspect social; Hans von Hentig elaborează următoarea clasificare pornind de la rolul unor elemente situaționale specifice victimelor în comportamentul lor: victime nevârstnice, psihologia acestora fiind afectată de lipsa de experiență socială și de lipsa forței fizico-morale care să le permită opunerea de rezistență agresorului; victime femei, care devin cu precădere subiectul pasiv al infracțiunilor sexuale dacă sunt tinere sau al infracțiunilor motivate material dacă sunt mai în vârstă; victime vârstnice, care depind de sănătatea mentală, de modul de implicare în realitatea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
fost adesea imperativul kantian de a acționa întotdeauna nu doar în acord cu datoria, ci din datorie, conduși adică de intenția pură de a urma legea morală. Distincția formulată în prima secțiune a Imm, a fost percepută adesea drept o opunere frontală a imperativelor rațiunii tuturor înclinațiilor omului, ca ființă sensibilă. Nu puțini au înțeles gândul lui Kant așa cum l-a înțeles contemporanul său Friedrich Schiller, de sub a cărui pană a ieșit această strofă ironică: Gerne diene ich den Freuden Doch
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat jalobă târgoveții de Vaslui pentru slugile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
conduce la apariția unor forme specifice de tulburări care pot afecta ordinea publică. Drepturile fundamentale ale omului proclamate în Declarația Universală sunt drepturi civile, drepturi politice, drepturi economice, sociale și culturale. Drepturile politice care oferă posibilitatea de apărare sau de opunere față de eventualele abuzuri ale autorităților statului exprimate în dreptul de a participa la exercitarea puterii executive, dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie, dreptul la întruniri politice, libertatea de expresie și opinie în consonanță cu drepturile civile care includ dreptul
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
i-au marcat definitiv destinul tragic: 1. - 15 ianuarie 1945, când cu ocazia deschiderii anului univesrsitar, În prezența regelui Mihai, În Aula Facultății de Drept susține prelegerea “Substratul biologic al progresului”, In care argumentează științific că “evoluția stă În directă opunere cu revoluția”, că rasismul (ca și războiul) este “cea mai nenorocită perversiune a spiritului care a Îndrăznit să se Îndepărteze de rațiune” și că “spiritul nu trebuie să renunțe la supremația adevărului căruia nici rasa, nici clasa socială și nici
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ales calea rupturii: s-au constituit în partide politice, revendicând puterea politică nu pe baza unui program clar de schimbare și a unei competențe de realizare a lui, ci pe o legitimitate abstractă. Respingerea tehnocrației nu s-a făcut prin opunerea unor soluții de schimbare suficient de elaborate, ci prin acuzarea în bloc a acesteia de a avea o mentalitate comunistă. Acest context a fost generatorul pozițiilor ireconciliabile ale forțelor politice din prima fază a tranziției: dacă tehnocrația promova principiul consensului
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
opun unei forțe externe, reprezentată prin gravitate sau printr-una din componentele sale și o echilibrează. În cântatul la vioară, activitatea statică este întâlnită în menținerea atitudinii unui segment sau a atitudinii generale a corpului în ansamblul său, sau ca opunere la o forță externă, care caută să-1 deplaseze din poziția sa. Activitatea statică vine să fixeze centrul de greutate al corpului într-o poziție convenabilă execuției instrumentale în raport cu baza de susținere. La om, poziția stând necesită, intervenția unor grupe musculare
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
membrii grupului ar putea constitui o „structură ideală”. Cea de-a doua relație - necoincidența neconflictuală - infirmă o concluzie a psihologiei sociale care susține că liderul informal este o contraimagine a liderului formal. În acest caz nu este însă vorba de opunerea unui lider altuia, ci, dimpotrivă, de întrajutorarea lor, de stima pe care și-o poartă, de recunoașterea lor reciprocă, dar și de către ceilalți, în fine, de ascendența unuia sau altuia în structurile grupului, fără ca acest fapt să ducă la conflicte
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
două realități. Este și cazul limbii române, unde leadership‑ul și managementul au fost traduși prin termenul de conducere. A doua situație tipică se află la polul opus celei dinainte, ea constând în diferențierea categorică a celor două noțiuni, în opunerea lor una alteia. Iată și câteva concepții cu privire la distincția dintre leadership și management, lideri și manageri. A. Zaleznik (1977) se pare că este primul autor care a trasat o linie de demarcație expresă între lideri și manageri. Într‑un articol
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și activitățile și abilitățile presupuse de fiecare - demonstrează existența unor diferențieri. Apoi, dacă cele două fenomene sunt unul și același lucru, nu s‑ar justifica existența a două noțiuni în limbă pentru a le denumi. Cea de‑a doua situație (opunerea noțiunilor respective) creează diferențe artificiale, „forțează” realitatea să se încadreze într‑o serie de scheme logice prestabilite. A afirma, așa cum face Zaleznik, că liderii manifestă atitudini active față de scopuri, iar managerii atitudini pasive, că unii sunt empatici, iar alții nu
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Zaleznik, că liderii manifestă atitudini active față de scopuri, iar managerii atitudini pasive, că unii sunt empatici, iar alții nu, aceasta înseamnă a truca realitatea de dragul argumentelor logice, a o forța să se încadreze în șirul raționamentelor prin opoziție. Diferențierea și opunerea celor două noțiuni ar putea prezenta cel mult un interes academic, teoretic, orice diferențiere contribuind la surprinderea specificului fenomenelor analizate, cu condiția ca aceste diferențieri să nu fie absolute și să nu antreneze după ele moduri de gândire fixiste și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
două noțiuni ar putea prezenta cel mult un interes academic, teoretic, orice diferențiere contribuind la surprinderea specificului fenomenelor analizate, cu condiția ca aceste diferențieri să nu fie absolute și să nu antreneze după ele moduri de gândire fixiste și reducționiste. Opunerea noțiunilor de leadership și management nu rezistă din punct de vedere pragmatic. A treia situație, oarecum de compromis (relația de la parte la întreg), deși la prima vedere pare a fi mai acceptabilă este, în esență, la fel de neconcludentă. Ea presupune, în
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]