772 matches
-
vor voi, sau nu vor putea să iscălească, se va face vorbire în procesul-verbal. Originalul acestui proces-verbal se va depune la judecătoria prin care s-a încuviințat executarea și care va trebui de îndată la primirea procesului-verbal să îndeplinească cele orânduite de art. 403 din acest cod. Art. 580. Toate cheltuielile de executare arătate în acest titlu vor fi în sarcina deposedatului." Cartea a VI - a Proceduri speciale*) -------- *) Denumirea Cărții VI este reprodusă astfel cum a fost modificată prin art. 1
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
către proprietarul lor se va face prin puterea și autoritatea publică. Art. 573. Se vor observa pentru predarea silită a acestor obiecte formalitățile prescrise pentru urmărirea mișcătoarelor de la art. 411 până la art. 430 din acest cod, afară de cele ce se orânduiește de aceste articole în privința custodelui sau punerii peceților. Art. 574. Pe lîngă procesul-verbal ce executorul judecătoresc va încheia pentru luarea obiectului din mână datornicului, el va face un alt proces-verbal care va constata că ele s-au predat proprietarului. Acesta
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248636_a_249965]
-
vor voi, sau nu vor putea să iscălească, se va face vorbire în procesul-verbal. Originalul acestui proces-verbal se va depune la judecătoria prin care s-a încuviințat executarea și care va trebui de îndată la primirea procesului-verbal să îndeplinească cele orânduite de art. 403 din acest cod. Art. 580. Toate cheltuielile de executare arătate în acest titlu vor fi în sarcina deposedatului." Cartea a VI - a Proceduri speciale*) -------- *) Denumirea Cărții VI este reprodusa astfel cum a fost modificată prin art. 1
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248636_a_249965]
-
interceptării și nu-i impune să verifice dacă prevederile legislative au fost respectate (paragraful 47). Alt punct de vedere necesar a fi menționat în acest sens este lipsa aparentă a reglementărilor cu un înalt grad de precizie și care ar orândui maniera în care se face filtrarea datelor secrete obținute prin aceste măsuri operative de investigații sau procedurile prin care s-ar păstra integritatea și confidențialitatea acestora, fie reguli de distrugere a acestora (paragraful 48). În concluzie, reținând încălcarea în cauză
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
soldați calări, care au intrat în curtea închisorii. [...] Și [căpitanul] Valută pronunța cuvintele: . Adică: <Atenție! O să muriți acuma, băieți, dar fără durere>. Și când domnul plutonier ordona să ne așezăm cu capul la perete în genunchi, noi ne orânduim, ne așezăm lângă perete în genunchi în două rânduri. Cameră era îngustă. Patru oameni în față. Eu sunt ultimul care mă așez. Atunci, dacă mă întrebați ce gânduri am avut, primul a fost să cer iertare părinților, pentru tot ceea ce
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
trei abside la răsărit. Pronaosul impozantei clădiri rămâne îngust și este boltit în semicilindru transversal, având în mijloc o cupolă elipsoidală. Naosul pătrat este în schimb foarte mare și are un sistem de boltire în care patru semicilindri axiali sunt orânduiți sub forma unei cruci "grecești" cu brațe egale. Boltirea este susținută de patru stâlpi de secțiune pătrată din mijlocul naosului, peste care se înalță o turlă monumentală. Pictura murală a bisericii datează în mare parte din vremea lui Vlaicu Vodă
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
moment poate fi satul răsfirat în care factorul genealigic, deși preponderent, încetează de a mai fi exclusiv, întrucât apar elementele unei colectivități locale în plin proces de specializare sub presiunea satisfacerii unor trebuințe în permanență diversificare. Criteriul rudeniei, opinează specialiștii, orânduiește indivizii devălmași (composesori) înlănțuindu-i biologic, alcătuind spițe de neam în interiorul unităților sociale ce le-au adoptat, formă ce va supraviețui peste veacuri. Și la noi, deci, proprietatea comună asupra pământului în comunitățile gentilice și în obștile sătești formează, în
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
de măritat, după care începe colindatul fiecărei gospodării. Pe drum de la o casă la alta, ceața merge manifestandu-se zgomotos. La intrarea în casă, colindătorii dau binețe în formule simple și adecvate momentului - "Bună seară lui Ajun" - apoi ceață se orânduiește pentru colindat stând pe scaune în jurul mesei, dar și în picioare, pe masa aflându-se darurile pregătite. În casa se cântă 1 - 3 colinde, după natură repertoriului și starea celor din casă, la cererea gazdei sau la inițiativa șefului. După ce
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
loc din satul Ștefești "vătafului Iane oz Izvora za plaiu" la 5 mai 1734 . Din același veac este și documentul încheiat la 18 febr. 1756, care marchează ieșirea din indiviziune "a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești" hotărâtă de "megieșii orânduiți din poruncă domnească prin porunca dumnealui Petre vel Stolnic, ispravnic ot sud Saac" . În acest secol, Ștefeștii sunt consemnați și în „memoriile” (1788) generalului Bauer. Mai spre sfârșitul secolului, la 5 febr. 1799, apare o foaie de zestre a „Joiței
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
conform căreia rațiunea divină este principiu universal (providența). Acest principiu organizează universul sub forma unei ordini fenomenale, caracterizată de temporalitate, spațiu, configurații (destinul). În termenii lui Boethius, „Providența ("prouidentia") este însăși acea rațiune divină care, ca principiu suprem și universal, orânduiește totul, pe când destinul este ordinea (dispositio) care tronează în fenomene (rebus mobilibus), cu ajutorul căreia providența le înlănțuie, dându-le la fiecare un loc anumit. Providența îmbrățișează deopotrivă pe toate, oricât de deosebite și oricât de nesfârșite, pe când destinul (fatum) pune
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
prin abolirea interesului capitalist, între muncitor și întreprinzător, între țăran și moșier. Prin reciprocitatea obligațiunilor faceți să dispară acest de pe urmă vestigiu al sclăviei antice, și atunci cetățenii și comunele nu vor avea nevoie ca statul să intervină ca să le orînduiască bunurile, să le administreze proprietățile, să le zidească porturile, malurile, canalele, drumurile; nici ca să tocmească târgurile, să facă judecată, să școlarizeze, că conducă, să controleze, să le cenzureze oamenii, să supravegheze, să apere și să facă ordine, ci oamenii vor
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
tuturor”, despre care vorbește Hobbes cu referire la starea naturală, caracterizează, dimpotrivă, după Rouseau, societatea în sânul căreia s-a născut proprietatea privată. Proprietății private i s-a adăugat dominația politică, și astfel, un sistem artificial de inegalități i-a orânduit pe oameni într-un raport de dependență reciprocă. Natura umană este reprimată, iar rațiunea determină individul să acționeze contrar pornirilor sale naturale. Pentru a-și apăra avuția, cei bogați propun tuturor întemeierea statului, care ia naștere printr-un contract încheiat
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
cca. 8200 p., din care: textul poetului este de 6360 p., iar aparatul critic (prefață, cronologie, note, comentarii, variante, repere critice, iconografie, indici etc.), de peste 1800 p., în care a fost conservată in nuce structura/arhitectura de autor, în ceea ce privește creația orânduită de N.S. în cele peste douăzeci de volume/ediții de sine stătătoare (versuri și proză între 1960-1982) alcătuite de el, a care se alătură prin completitudine propriile selecții/antologii (Alfa, 1967; Poezii, 1970; Clar de inimă, 1973; Starea poeziei, 1975
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
vitrina unei cârnățării este cu siguranță un copil al orașului care caută de lucru. Lucrarea are în sine, o realizare remarcabilă în stilul realismului critic, având un spirit combativ de înaltă semnificație, o cromatică atent aleasă și așezată pe tușe orânduite pe netezimi sclipitoare, limpezi și precise, totul aducând cu măestria relevată de pictura "Muncitorul". Un pas înainte în pictura lui Octav Băncilă, o reprezintă tonalitățile lipsite de stridență, ele fiind vii și clare. Artistul a folosit în această compoziție o
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Iași, episcopul Durcovici a desfășurat o activitate pastorală istovitoare, vizitând parohiile din Moldova și îndemnându-i pe credincioși să-și păstreze credința. Astfel, gândindu-se la timpurile care aveau să vină când mulți dintre credincioși vor rămâne fără preoți, el orânduiește ca în fiecare seară în toate bisericile să se repete două-trei întrebări din catehism cu tot poporul. Din cauza întreruperii relațiilor diplomatice dintre Guvernul României și Sfântul Scaun, prin denunțarea Concordatului din anul 1929, episcopul Durcovici a avut multe de îndurat
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
cu satul vecin, Valea Mare. Satul Valea Mare, menționat în documente la 1747, se află situat pe panoul format între două vâlcele. La șosea, pe muchia nu prea înaltă a dealului dintre cele două vâlcele, străjuiește biserică în spatele căreia se orânduiesc casele pe ulițe strâmte. Satul este așezat pe curătura, iar în partea de est este aparat de pădurea Girdocea. Inconvenientul îl constituie lipsa izvoarelor. Apă se gaseste la mare adâncime și pentru a o aduce la suprafață, oamenii au săpat
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
se va îndrepta acum către identificarea esenței sale, acelui ceva care face ca fiindul să fie ceea ce este, în felul în care este. Esența (cviditatea) reprezintă în primul rând ceea ce este „comun tuturor naturilor pe temeiul cărora diversele fiinduri sunt orânduite în diverse genuri și specii”. În acest sens, esența este un altceva decât fiindul. Dacă fiindul este înțeles ca totalitatea determinațiilor unui lucru, inclusiv accidentele sale, esența înseamnă identitatea inteligibilă a fiindului, ceea ce, dincolo de accidente, îi dă un mod specific
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
Maynu (Ahriman), zeul răului. Ahura Mazda este „născut din cea mai pură lumină”, iar Angra Maznu este „născut din tenebre”. Astfel își explică vechii perși apariția binelui și a răului și originea comună a acestora. Tot Plutarh consemnează că este orânduit ca din cei 9.000 de ani câți are lumea, primii 3.000 de ani să conducă Ahriman, următorii 3.000 de ani să conducă Ohrmazd, iar în ultimii 3.000 să aibă loc marea luptă dintre cei doi. Zeul
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
Odin va crea prima pereche umană pornind de la cei doi arbori, Askr și Embla, aflați la țărmul mării. Odin le-a dat viață, Hoenir le-a dăruit minte, iar Lodhur le-a dat formă antropomorfă și simțuri. Oamenii au fost orânduiți să trăiască pe tărâmul Midgard (“lăcașul de mijloc”), tărâm înconjurat de un ocean și apărat de o împrejmuire făcută din genele lui Ymir. Mitologia fino-ugrică vede haosul primordial sub forma unui ocean imens. Num este primul zeu care a apărut
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu veți avea arme, cu furci de fier și lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că se află adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara." "Și ce vă vor povățui mai marii Adunării aceia să urmați și unde vă vor chema ei acolo să mergeți. Că ne ajunge, fraților, atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-
Proclamația de la Padeș () [Corola-website/Science/312048_a_313377]
-
ctitorit de comisul Apostolache, între anii 1645 -1652. O condică din 1700 a lui Constantin Brâncoveanu spunea: Într-un alt document, din 18 februarie 1756, care marchează "ieșirea din indiviziune a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești hotărâtă de megieșii orânduiți din poruncă domnească", se face referire la "porunca dumnealui Petre vel Stolnic, ispravnic ot sud Saac". Prin hrisovul din august 1782 Nicolae Caradja acorda mănăstirii Căldărușani "vinăriciul din sud. Saac, după popoarăle Valea Mieilor, Valea Largă i Valea Negovanilor".. Reședința
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
acestei decizii libere (atunci când statul, sau comunitatea la orice alt nivel, obligă individul). Ca tezele filozofiei liberale a lui Mises să poată fi criticate și altfel decât strict teoretic, ar trebui să existe, sau să fii existat măcar, o societate orânduită pe principiile acestui liberalism pur; însă încă n-a existat și nu există (statul intervine în reglementarea economiei în toate țările cu economie capitalistă și a facut-o tot timpul) un astfel de exemplu, drept pentru care orice critică a
Economie de piață () [Corola-website/Science/305745_a_307074]
-
mănăstirea l-a găzduit pe Vlad Țepeș, și tot aici s-a ascuns Neagoe Basarab de teama lui Mihnea cel Rău. Ulterior a fost distrusă de un incendiu și rezidită în 1542. La 12 mai 1818 Ioan Gheorghe Caragea a orânduit spre paza mănăstirii 26 panduri. Mănăstirea Tismana a fost locul unde Tudor Vladimirescu a organizat revolta sa antifanariotă. Aici, el a lansat Proclamația de la Padeș din 22 ianuarie. Tot Tudor Vladimirescu a întărit garnizoana mănăstirii. La Tismana, picturi murale cu
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
El va spun că destinul este individuare a sufletului prin propria experiență, fiind în acest sens modul specific uman al libertății. d) distincția boetiană între providență și destin („providența este însăși acea rațiune divină care, ca principiu suprem și universal, orânduiește totul, pe când destinul este ordinea care tronează în fenomene, în mișcarea lor, și cu ajutorul căreia providența le înlănțuie, dându-le fiecăreia un loc anumit”). Distincția boetiană îi servește lui Albert drept un punct de echilibru între teoriile cauzelor intermediare de
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
stat național). Aceste decupaje administrative (geografice, etnice, lingvistice, economice etc.) le-au creat viitorilor naționaliști orizonturi geografice, culturale, politice "naturale" deoarece respectivii indivizi au trăit de la bun început cufundați în Weltanschauung-ul croit de colonizatori, în acel fel de a orândui lumea în jurul individului; de remarcat că nu toți pionierii naționalismului dintr-un anumit spațiu cultural au acceptat această moștenire. De exemplu, frontierele actualelor țări hispanofone din America de sud coincid în mare parte cu frontierele administrative trasate de coroana spaniolă
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]