1,840 matches
-
pentru că este fiul unui fost pușcăriaș politic, victimă a schimbărilor de regim politic, ceea ce, de altfel, face posibilă publicarea în anii ’70 a unui astfel de roman, ce pare a indica tarele regimului politic anterior, și nu pe cele ale orânduirii ceaușiste. Miza rezidă în căutarea adevărului personal și istoric, în descoperirea vinovăției nevinovate a personajului, prin care se relevă o întreagă lume. Istoria familiei Arghir, cu secretele și dramele ei, reface un traseu al decadenței, după cum povestea care se desfășoară
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
Premiul Academiei RPR), Între Riga și Irkutsk. 30 000 de kilometri prin Uniunea Sovietică (1964), reporterul va încerca să confere o dimensiune grandioasă relatărilor, pornind de la premisa, curentă în epocă, privitoare la datoria de a înnobila prin literaturizare „împlinirile” noii orânduiri, atât de la noi, cât și din „marea țară prietenă”. Scoaterea reportajului din domeniul gazetăriei e însă o falsă țintă, pentru că totul servește scopurilor propagandistice ale momentului. Mai mult, în articolul Pasiunea de a descoperi. Unele probleme actuale ale reportajului (1960
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
și cu o culegere de povestiri aliniate cerințelor ideologizante ale vremii, Ion poartă pacea-n desagă. În următorii ani îi apar alte volume de proză asemănătoare, semnalate foarte favorabil în cronici, care îl recomandau ca exemplu de scriitor necesar noii orânduiri: Ce șurubărea Manolache (1948), Moș Simion dă binețe tractoarelor (1948), Ciotul (1950). Comedia într-un act Îngerul din butoi și reconstituirea istorică într-un act Moș Ion Roată (1948) sunt tentative derizorii de pătrundere între autorii care asigurau dramaturgia „originală
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
1942), trece prin experiența frontului și a prizonieratului. Întors acasă, frecventeză cursurile Academiei de Înalte Studii Comerciale (1945-1948), pe care le va încheia abia în 1974 la Institutul de Studii Economice, fiindcă fusese arestat în timpul studenției, ca „dușman al noii orânduiri”, și încarcerat la Jilava, Poarta Albă, Aiud ș.a. Acum, între 1948 și 1953 și din 1958 până în 1964, face cunoștință cu mai toate închisorile comuniste. Eliberat, lucrează ca expert contabil în mai multe instituții din București. În 1976 se expatriază
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
îl ajute să învețe la București, la facultate. Proaspăt absolvent, este numit de secretarul de partid al județului director al școlii din Turris și, puțin după aceea, inspector-șef al inspectoratului de învățământ. Previzibil, apologia comunismului, considerat cea mai dreaptă orânduire, nu întârzie să apară: „... peste tot e nevoie de oameni buni, bine pregătiți, și mai presus de toate, comuniști!”. P. a mai tipărit un volum de însemnări, Omul de la catedră (1974), privind educația, școala, procesul de învățământ. SCRIERI: Pământ sălbatic
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
, baladă populară. S-au făcut diverse supoziții în legătură cu timpul în care Miorița a fost creată. În general, se admite că motivul mioritic își are originea în relațiile păstorești de transhumanță, fenomen caracteristic începuturilor orânduirii feudale. Unii cercetători consideră că nucleul a fost conceput în secolul al XVI-lea, alții indică o dată mai recentă, cu aproximație începutul secolului al XVIII-lea. Un indiciu asupra primei versiuni este dat de episodul judecării ciobanului, episod ce ar
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
profesori ratați, dar fericiți să urgisească orice „vlăstar” tânjind după oxigen moral. Etica resentimentului și a prostiei galopante se năpustea asupra oricărui ins mai răsărit, care avea - auzi tu? - îndrăzneala dubitației. Filozofic, asta se taxa drept idealism subversiv la adresa bunei orânduiri socialiste; politic, chestia te-ar fi putut costa cel puțin câteva anotimpuri pe marile șantiere de lucru ale patriei. Cei cu mari ambiții profesionale în facultăți știau că, dacă, la o adică, nu-ți turnai prietenii, riscai să torni singur
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
plastice și muzicale. Aceste propuneri vin să cuprindă la vreme, prin grija Partidului, În cadre materiale solide, frământările și râvna creatorilor noștri, din ce În ce mai rodnică și mai lămurită. O comparație cu realitățile din trecut, cu regimul oamenilor artei și culturii În orânduirea burgheză e izbitoare. Grija statului pentru ei era inexistentă, În viața culturală domnea cea mai deplină anarhie, „arta” aservită, Înfeudată, umilită, „cultura” oamenilor de casă, a lacheilor, „literatura” osanalelor fascisto-monarhice, erau singurele posibile, În timp ce scriitorul sau artistul care refuza situația
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
osanalelor fascisto-monarhice, erau singurele posibile, În timp ce scriitorul sau artistul care refuza situația de sclav era condamnat la foame și mizerie. Astăzi, dimpotrivă, creatorul de artă și cultură este considerat un factor activ În viața țării, În drumul ei către o orânduire superioară. Astăzi munca și viața scriitorului și artistului constituie o preocupare obștească, o problemă de Partid și de Stat. Prin recenta sa Hotărâre, Partidul Muncitoresc Român deschide perspectivele cele mai largi și mai sigure dezvoltării revoluției noastre culturale, Înflorii culturii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
chemarea cu care se Încheie Hotărârea, invitația către oamenii științei, literaturii și artei «de a-și pune tot talentul și puterea lor de muncă pentru a asigura Înflorirea culturii În țara noastră și a contribui În mod activ la construirea orânduirii socialiste» constituie de fapt un mare angajament și o sarcină de căpetenie pentru creatorii noștri, constituie de fapt o obligație de conștiință pentru fiecare scriitor, pictor, compozitor etc. față de drumurile culturii și artei românești, față de Însuși drumul de construcție și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din vreme doar spre „răsărit”, proslăvind ia modul deșănțat regimul „tuturor libertăților”, recomandându-l tinerilor, decapitându-i dacă nu-l servesc cu talent și devoțiune, acești inși, așadar, mai degrabă sau mai târziu, se retrag la sânul „putredei și retrogradei” orânduiri capitaliste; sunt mulți danpetrașinci care prin zelul lor propagandistic au deformat și deturnat spre tipare monstruoase, inadecvate, inefabilul creator și specificul românesc; Între Virgil Ierunca și Petru Dumitriu, Între aceste extreme, deci, și Dan Petrașincu. Căci după această dată, i-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dă Partidul muncitorilor și «brațul de tovarăș grabnic» din Răsărit, adevărurile ce se slovenesc acum din cartea proaspăt Învățată: «A.B.C.D.E. - până-n hău, departe, silabisea satul buchiile din carte, inima chirilică În roșu-i chenar prindea să Învețe nou abecedar». Orânduirea nouă - a muncitorilor, În care stau scrise drepturile celor ce muncesc - aceasta este pecetea primăverii neamului nostru. Dan Deșliu o definește clar: În primăvara asta, cea dintâi, puserăm beznelor tuturor căpătâi și rânduirăm pravilă și lege că numai cine seamănă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din sat «a scăpat și de jât și de viață», nici pe Ion Vlad al lui Badea Todirișcă, nici pe «Maria, mezina lui Ion Haramă - ce și-a scuturat plămânii În năframă», și ceilalți oropsiți de mizerie și boli. Iar orânduirea cea nouă vine și ea cu semne vizibile, concrete, cu atât mai convingătoare («În țăruș, traverse, stâlpi, piloni, pentru noi - se’ntoarce pădurea astăzi Înapoi»). Țăranii din Prisaca o vor slăvi pe drept cuvânt pentru că ea le-a adus bucate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tata de Lenin mi-a vorbit; Când s-a Întors de pe locomotivă ostenit Mi-a spus că n-a fost rege și nici voievod Ci un tătuc al oropsitului norod Ce-a prins viața puternic În mâini De-a răsturnat orânduirea celor hapsâni. De undeva din zăpadă Ca un sloi Ce-și topea luminile-n noi Vorbea cineva cu glas de baladă - Tovarăși, e-n cinci decembrie Ziua când Stalin ne-a dat Cartea cea Mare să-nsemne Steaua polarăă». (Nicolae
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de la Început un personaj cunoscut aievea, dar până la creierea eroinei nuvelei mai e un proces Întreg. «Duduia Eleonora» nu Înseamnă redarea unui tip de moșieroaică bătrână, maniacă, zgripțuroaică. Prin ea prozatorul satirizează o Întreagă clasă și mai mult o Întreagă orânduire. Așa că a construi un astfel de personaj Înseamnă a cunoaște poziția moșierimii, viciile care rod această lume bătrână, amprenta pe care ele o lasă În sufletul omenesc, În atitudinile cele mai neînsemnate ale vieții, ba chiar În decorul camerelor, În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puternic, este cultivată cu prioritate În literatură. Dar va trebui mai Întâi să desprindem caracterul nou al muncii, al cărui conținut poartă pecetea unei noi perioade istorice. Acest conținut se conturează net, atunci când comparăm procesul muncii așa cum se desfășoară În orânduirea capitalistă cu cel propriu societății socialiste. Sistemul capitalist despoaie munca de orice caracter creator, o transformă Într-un mijloc veros de exploatare a maselor muncitoare. Lucrătorului, redus de capitalism la o anexă mecanică a mașinii, Îi este depersonalizată munca. El
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mijloc veros de exploatare a maselor muncitoare. Lucrătorului, redus de capitalism la o anexă mecanică a mașinii, Îi este depersonalizată munca. El este Înstrăinat de muncă, după cum arăta Marx, Împiedecat să-și desvolte liber energia fizică și intelectuală. Dimpotrivă, În cadrul orânduirii socialiste, mijloacele de producție trecând În proprietatea colectivității, a maselor muncitoare, munca obține un sens. Muncitorul este conștient de foloasele personale, pe care le trage nemijlocit din activitatea sa, odată cu aportul pe care Îl aduce prosperării Întregii societăți. Ajutat de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Caragiale, Vlahuță - au trăit și au murit În lipsuri. Traian Demetrescu și Ion Păun Pincio au fost secerați de oftică. Mai recent, talente care ar putea să mai fie astăzi prezente În efortul literaturii noastre, au fost strivite de aceiași orânduire. Ne gândim la Alexandru Sahia, G.M. Zamfirescu, Bogdan Amaru și atâția alții. (Ă). Fondurile Literar, Muzical și Plastic au facilitat creatorilor putința de a călători și de a se documenta. Peste 80 de scriitori s-au deplasat pentru documentare pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
speră) Își pun nădejdea În ațâțătorii la război, speră că toate crimele vor rămâne nepedepsite, pentru că Îi va scăpa Vocea Americii de care ei ascultă. (Ă). Dacă În această nuvelă Petru Dumitriu sublinează mai ales lupta pentru Înlăturarea resturilor vechii orânduiri sociale la sate, - În Să vii să-ți dau pâine, el pune accentul Îndeosebi pe lupta pentru construirea noii orânduiri, fără ca prin aceasta să scape din vedere antagonismul dintre țărănimea muncitoare și chiaburi. Nuvela Însăși are o temă luată dintr-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Americii de care ei ascultă. (Ă). Dacă În această nuvelă Petru Dumitriu sublinează mai ales lupta pentru Înlăturarea resturilor vechii orânduiri sociale la sate, - În Să vii să-ți dau pâine, el pune accentul Îndeosebi pe lupta pentru construirea noii orânduiri, fără ca prin aceasta să scape din vedere antagonismul dintre țărănimea muncitoare și chiaburi. Nuvela Însăși are o temă luată dintr-un moment cu un conținut pozitiv mai bogat, acela al Întovărășirii țăranilor muncitori pentru a folosi tractoarele. Autorul urmărește Însă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
uimit», cum just observă scriitorul, la o izbucnire a Anei. Insistând astfel asupra cazului mai puțin obișnuit pe care-l constituie eroina sa, scriitorul a vrut să sublinieze cu mai multă vigoare influența În bine exercitată asupra ei de noua orânduire socială din țara noastră. Din acel moment de criză, când Ana cere ajutor partidului soarta ei Înregistrează o cotitură hotărâtoare. (Ă). Pentru a putea zugrăvi lupta dintre vechi și nou din sufletul Anei Roșculeț, Marin Preda a trebuit să ducă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
autorul a reușit să zugrăvească un om viu, Înzestrat În parte cu simțămintele și năzuințele caracteristice muncitorilor de la noi. I s-a recunoscut În special scriitorului meritul de a fi redat puternic exploatarea burgheză, mizeria și Înapoierea la care vechea orânduire condamna oamenii muncii, mai ales femeile muncitoare. Tovarășii Z. Marcel, responsabilul cultural al Întreprinderi, Negoiță, secretar al organizației UTM, tov. Simionovici responsabila Căminului de fete și alții, au arătat că o lipsă mare a nuvelei este faptul că nu cuprinde
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trecutelor regimuri. Și răspunsul va fi negativă”. Mihail PETROVEANU 33: „În romanul Cad zidurile, Cella Serghi, Încercând să rupă cu trecutul și să dea o replică romanului precedent Pânza de păianjen, a Încercat să arate desprinderea unei intelectuale de vechea orânduire și alăturarea ei forțelor progresului. Personajul central al romanului, tânăra Mirona Runcu, provine dintr-o Îmbâcsită familie burgheză. (Ă). Cella Serghi a oglindit societatea capitalistă de la noi și de peste hotare, Într-un spirit profund antirealist, de pe o poziție burgheză. Ea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Economismul se ascunde sub paravanul glorificării massei, dar În fond, nu prețuiește cât de cât massa, pentru că o vede capabilă doar de acțiuni haotice, dezorganizate, nereușind să se ridice la revendicări politice și mai ales la lupta conștientă pentru răsturnarea orânduirii capitaliste. Al. Jar cade și el În acest păcat, suferă influența ideologiei burgheze În imaginea pe care și-o face despre massă, despre nivelul ei de viață și despre problemele care o agită. Ciocnirile de clasă, datorită exploatării, sub formele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nu există nici un domeniu al muncii ideologice pe care să nu-l fi Îmbogățit lucrările geniale ale tovarășului Stalin. Problema raporturilor Între bază și suprastructură, definirea rolului de forță activă a suprastructurii În lichidarea vechii baze și crearea unei noi orânduiri sociale a pus Într-o lumină nouă rolul artei care face parte din suprastructură - În dezvoltarea societății noastre. Actorului nostru Îi apare cu deosebită claritate importanța rolului său În societate, atunci când Înțelege cu profunzime faptul că el contribuie la crearea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]