205,475 matches
-
descoperise vasul greu de porțelan al cărui miros îl persecuta ori de câte ori și-l amintea. Odihna de după-amiază cu perdelele toate trase, la care îl obliga fără drept de replică bunica lui, atât aici cât și în hotelul de la băile din apropierea orașului, unde își petreceau vara în anul acela, era mult mai puțin amuzantă decât joaca bună din grădina casei părintești. Numai că aici era altundeva, se afla în lumea largă, la care nu înceta să viseze. Străduindu-se, în patul imens
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
zărit în penumbra holului, coborând treptele unei scări interioare de lemn, o fată îmbrăcată ca și Gretel din povestea cu cei doi copii pierduți în pădure și atrași de zgribțuroaică în cursa căsuței de turtă dulce. Deși mai întâlnisem în orașul acela, unde se vorbea mai ales nemțește pe străzi, destule doamne îmbrăcate altfel decât în orașul meu, purtând un mic șorț alb pe fusta înflorată, pentru întâia oară vedeam o fată ieșind dintr-o poveste și nu doar dintr-una
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
Gretel din povestea cu cei doi copii pierduți în pădure și atrași de zgribțuroaică în cursa căsuței de turtă dulce. Deși mai întâlnisem în orașul acela, unde se vorbea mai ales nemțește pe străzi, destule doamne îmbrăcate altfel decât în orașul meu, purtând un mic șorț alb pe fusta înflorată, pentru întâia oară vedeam o fată ieșind dintr-o poveste și nu doar dintr-una, ci parcă din toate poveștile fraților Grimm. Așa erau îmbrăcate, așa arătau acele preafrumoase: cea din
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
unul și altul pe bucățica lui de pămînt. Am stat și eu de vorbă cu niște țărani din ăștia puturoși și bețivi. Sînt foștii muncitori navetiști care s-au întors la țară fiindcă nu mai e nevoie de ei la oraș. Nu știu de ce să se apuce, trăiesc de pe o zi pe alta. Au fost izgoniți de pe unde au muncit cînd au început concedierile în masă - țăranii se descurcă. Dar acești nefericiți s-au dus la oraș să muncească pentru că nu
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
nevoie de ei la oraș. Nu știu de ce să se apuce, trăiesc de pe o zi pe alta. Au fost izgoniți de pe unde au muncit cînd au început concedierile în masă - țăranii se descurcă. Dar acești nefericiți s-au dus la oraș să muncească pentru că nu voiau să muncească la CAP. Nu mai voiau să fie țărani. Izgoniții ăștia care au certificate de strungari, electricieni, macaragii și care erau cineva la ei în sat, s-au întors la țară cu coada între
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
se spune - de "a alege libertatea". Astăzi își exercită aici, în țară la noi, profesiunea de medic, căreia i se dedică cinstit și modest, într-un cabinet propriu cu reputație. Din cînd în cînd ne vedem, luăm cina împreună în oraș. E o minunată prietenă.
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
tristețile de marcă ale unei nopți de revelion, dar și el s-a risipit pe dată, ca și prezența "martorului blând la nunta Apelor", care n-a mai avut rezonanță și nici importanță în peisajul moldav, întotdeauna dulce, din Despre Orașul meu. ( Romel-Ion Vulpeș, Onești) * Toate bune și frumoase, activitățile extrașcolare, studiul, traducerile, patima bună a lecturii. Versurile însă nu trec deocamdată de nivelul general hărăzit adolescenților: "Un vânt se strecoară/ Mintea o-nconjoară/ Pereții se despică în petale.../ Și tu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
fi curând condamnat la 4 ani și 6 luni pentru trecere frauduloasă de frontieră. I-a petrecut în penitenciarele Oradea, Aiud, Gherla și coloniile de muncă de la Periprava, Salcia, Stoienești și Grădina din Balta Brăilei. După eliberare, a revenit în orașul natal unde-a lucrat până la pensionare ca muncitor vopsitor, preocupat intens și individual de studiul muzicii și al filosofiei. Așadar, din 1957 până în 1961, Iosif Corpas a făcut parte dintr-o categorie de "politici" aparte - "frontieriștii". Considerați de către "adevărații" opozanți
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
a uniformei militarului nobil rus, în stare să șocheze pe englezi, cu simțurile exacerbate la orice ar putea fi "ștafetă a invaziei". Același "jurnal" aduce în finalul său, imaginea, simbolică aș zice, pentru anul când "începuse să se audă de orașe prefăcute în cenușă", a două femei în noaptea Sfântului Silvestru. O regină venită la Mogoșoaia să-și petreacă Anul Nou, și autoarea solicitată să fie companie celeilalte, deși ar fi simțit nevoia să-și prelungească șederea pe malul Mării Negre, "atât
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
ONU a declarat că "Jocul s-a sfîrșit" au dispărut toate pozele de la gazeta pentru trecători. În schimb au apărut a doua zi niște soldați români echipați cu veste antiglonț și înarmați zdravăn, în jurul ambasadei. În Bagdad și în alte orașe irakiene erau date jos statuile lui Saddam Hussein, iar diverși cetățeni băteau cu papucul peste gura pozelor acestuia. Nu care cumva să le dea prin cap irakienilor anti-Saddam, m-am rugat, să ia cu asalt ambasada, pentru a cuceri cu
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
ia drept realitate delirurile paranoice ale atâtor și atâtor "iluminați", care nu fac, de altfel, decât să readucă la suprafață fragmente temporar uitate din "cărțile întemeietoare" ale islamului. Or, esența islamului am văzut-o în sinistrele scene de vandalism din orașele irakiene. Scăpați, pentru o clipă, de teroarea lui Saddam, populația și-a dezvăluit identitatea profundă. Sute de mii de nefericiți "în izmene" ( cum îi place să-i căineze lui Mircea Dinescu) au dovedit unei lumi întregi în ce constă "superioritatea
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
Pavel Șușară I. Mai întîi, puțină istorie Orașul Sf. Gheorghe mi s-a părut întotdeauna o ficțiune. În primul rînd, din pricina numelui, în al doilea rînd, tot din pricina numelui, în al treilea rînd, din pricina așezării geografice și, în al patrulea rînd, din pricina locuitorilor. Cum poate să se numească
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
în plină criză lexicală, pe cînd biserica nu era decît monument religios, pe cînd Paștele era dublat de 1 Mai și Crăciunul de 30 Decembrie și pe cînd mîncătorul de căcat Adrian Păunescu umplea stadioanele spre a goli bisericile, un oraș a continuat să se numească Sf. Gheorghe, ba chiar să și aibă în vecinătatea-i un lac pe care-l cheamă, pur și simplu, Sf. Ana. Această bizarerie m-a umplut deseori de uimire, m-a vituperat cu nenumărate întrebări
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
întrebare n-au fost provocate de căderea lui Ceaușescu, ci de ceea ce s-a întîmplat după aceea. Cît despre cele petrecute la Bagdad, se pare că marea problemă a lui Ion Cristoiu e că americanii și-au permis să cucerească orașul fără lupte de stradă sîngeroase, așa cum prevestise el, luînd în serios amenințările lui Saddam Hussein. Să rescriem istoria fiindcă s-a înșelat Ion Cristoiu? l După lovitura de stat de la Moscova împotriva lui Gorbaciov, același Ion Cristoiu i-a dat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
să se despartă sub rigoarea celibatului preoțesc, un tînăr astmatic și suferind, avînd o voce slabă al cărei timbru șters îi crease necazuri în meseria de profesor de retorică la Milano (pe atunci Mediolanum), un tînăr născut în Africa romană (orașul de baștină, Tagaste, se află azi în Algeria) și nutrind un complex de provincial față de protipendada orașelor romane, cum așadar dintr-un asemenea tînăr s-a putut naște viitorul episcop de Hippona și cel mai subtil platonician creștin pe care
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
cărei timbru șters îi crease necazuri în meseria de profesor de retorică la Milano (pe atunci Mediolanum), un tînăr născut în Africa romană (orașul de baștină, Tagaste, se află azi în Algeria) și nutrind un complex de provincial față de protipendada orașelor romane, cum așadar dintr-un asemenea tînăr s-a putut naște viitorul episcop de Hippona și cel mai subtil platonician creștin pe care l-a avut Occidentul. Potrivit relatării din cartea a opta din Confesiuni, hotărîrea lui Augustin de a
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
lungi existențe sub comuniști, puteam observa și înregistra altfel decât un occidental realitățile. Un european venit în vacanță sau la un simpozion stă într-un hotel de lux unde beneficiază de tot confortul occidental, hotel aflat la oarecare distanță de oraș și, în consecință, nu poate cunoaște viața reală a cubanezilor decât dacă face eforturi deosebite. Poți avea o vacanță de vis la prețuri modice. Primul lucru care m-a frapat a fost starea deplorabilă în care se găseau clădirile din
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
poți trezi brusc, în plină telenovelă, când acțiunea e mai palpitantă, cu o întrerupere a curentului electric! Ce face în această situație un om al muncii din Cuba? Telefonează unui prieten care locuiește în alt cartier sau chiar în alt oraș unde curentul circulă în continuare; și ce face prietenul? Credeți cumva că povestește telenovela? Nici vorbă: așează receptorul telefonului la difuzorul televizorului, astfel încât telespectatorul lipsit de imagine să poată auzi banda sonoră a telenovelei. Cam așa se înfățișa paradisul lui
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
Marian Ilea Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura, cred că oriunde v-ați afla, aveți în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare. Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraș, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcționar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a fost arestat de unguri. Deci amintirile mele sunt legate
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
felul și de inteligența editorului, dar mai mult decât de acesta, depinde de ceea ce sunt astăzi aceste sisteme fantastice de promovare. Marian Ilea: În încheiere, am să vă întreb ce înseamnă pentru dumneavoastră Maramureșul? Nicolae Breban: Pentru mine Maramureșul și orașul Baia Mare înseamnă posibilitatea de a fi. A fost o combinație de loc și cei doi parteneri, un tânăr preot din Cicârlău și o sârboaică din sudul Banatului Sârbesc; deci această ocazie, când am văzut eu lumina zilei... și pot să
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
termenul "ședință". Pentru cititorul român e deosebit de interesantă intrarea festival care evocă Festivalul mondial al tineretului din București în epoca Gheorghiu-Dej. "În august 1953, el se ținu la București, care nedevastat încă prin grija soților Ceaușescu, era, în mare, liniștitul oraș de provincie pe care-l cunoscuse Paul Morand. Stalin fusese smuls afecțiunii noastre de vreo cinci luni și un anumit climat foarte provizoriu de Ťdezghețť se făcea simțit pînă în această zonă. Conducătorul local al momentului eliminase tocmai pe kominterna
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
în această zonă. Conducătorul local al momentului eliminase tocmai pe kominterna istorică Anna Pauker, vinovată de deviere titistă, și avea să se opună unui Hrusciov, socotit prea liberal. Nu puteai nici să-i ignori, nici să-i uiți numele, fiindcă orașul, presărat cu difuzoare, răsuna în fiece clipă de sloganul, scandat insistent, Gheorghiu-Dej, forte luctator pentru pace și popor, sper să nu deformez prea mult în scris acest enunț vernicular. Restul timpului se petrecea cu spectacole de folclor internațional, dar corect
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
de sloganul, scandat insistent, Gheorghiu-Dej, forte luctator pentru pace și popor, sper să nu deformez prea mult în scris acest enunț vernicular. Restul timpului se petrecea cu spectacole de folclor internațional, dar corect ideologic, dispersate zi și noapte în întreg orașul și care nu lăsau loc pentru jazz, nici chiar de stil vechi. Spectacolul Operei din Pekin, nu era totuși lipsit de farmec, susținut de dragoni, drapele și spirale multicolore. Nu mai știu nici ce, nici cum mîncam. Dormeam în dormitoare
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
TEATRU. Festivalul acesta început de Jean Vilar - care n-a intuit, nici el, ce fel de fenomen a provocat să se nască - este o prezență în amintirea a milioane și milioane de spectatori din toată lumea. "Un om, Jean Vilar, un oraș, Avignon, o pasiune, teatrul". Un om mai degrabă taciturn, puțin expansiv a creat unul dintre cele mai dinamice fenomene, susținut continuu de municipalitate, de avignonezi. Și nu numai. O viermuială permanentă, neobosită, animă fiecare străduță, umple pînă la refuz orice
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
o anumită perspectivă, povestea acestui festival. A fost odată la Avignon... Și povestea ar dura, poate, o mie și una de nopți. Istoria festivalului s-a înfipt în zidurile cetății, în conștiința avignonezilor, a celor care și-au pus un oraș la dispoziția artei, a celor care populează, aproape o lună, an de an, de șaizeci de ediții, acest loc din sudul Franței și împrejurimile lui. Acest loc este visul oricărui om de teatru, un vis-reper, un vis-obsesie, este visul celor
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]