1,193 matches
-
carte a lui P., Cercetare de estetică a oralității. Eseu despre cântecele de gesta (1989), are la bază teza de doctorat, susținută în 1980, sub titlul La Chanson de geste et le récit oral. Lucrarea propune o abordare complexă a oralității, analizată cu precădere în ipostaza cântecelor de gesta și marcată de progresele antropologiei culturale în studiul fenomenelor literare, dar sprijinindu-se totodată pe teoria și investigarea epopeilor homerice, ca text de referință, cu întregul lor cortegiu de interpretări și teoretizări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
Histoire de la littérature française (în colaborare), I-III, București, 1981; La Littérature française dans l’espace culturel roumain (în colaborare), București, 1984; Création et devenir dans la littérature française du XX-e siècle (în colaborare), București, 1989; Cercetare de estetică a oralității. Eseu despre cântecele de gesta, București, 1989; Paysans de l’histoire. Approche ethnologique de la culture roumaine (în colaborare cu Vintilă V. Mihăilescu și Ioana Popescu), București, 1992; Introduction à l’étude de la littérature médiévale française (IX-e-XIV-e siècles), București, 1998; Practici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
1995; Gustave Flaubert, Doamna Bovary, Iași, 2000; Armand Mattelart, Michèle Mattelart, Istoria teoriilor comunicării, Iași, 2003. Repere bibliografice: Al. Duțu, Glasul secolelor, RL, 1989, 40; V. Versescu, Farmecul discret al epopeii, ATN, 1991, 4; Michel Stanesco, Cercetare de estetică a oralității, „Cahiers de civilisation médiévale”, 1993, 144; Mihaela Voicu, „Introduction à l’étude de la littérature médiévale française (IX-e-XIV-e siècles)”, „Synthesis”, 1999; Ileana Bârsan, „Practici ale interpretării de text”, „Synthesis”, 1999; Anca Manolescu, Textul între bucurie și investigație, „Dilema”, 2000, 367. Il
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
în principal, din Arta Popescu, lirica lui este decisivă pentru descrierea poeziei care începe să fie scrisă în anii ’80. O serie de trăsături pot fi observate aici: poezie a cotidianului sau a textului, înclinația către introducerea elementelor ținând de oralitatea șablonardă, intertextualitate marcată; totuși, deschiderea produsă de P. este, probabil, singulară. Poetica minimalistă își găsește o ilustrare remarcabilă la el. Decorul e minim: cadrul fizic se limitează la un tramvai, la o poză de familie, la o mahala etc. Elementele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
aceluiași eveniment. Jurnalul este o scriitură confesivă, Unde scurte o scriitură publică, La apa Vavilonului le combină pe cele două. Stilul este diferit: caracterul fragmentar al jurnalului se diminuează considerabil, făcând loc narațiunii și literaturii. Monica Lovinescu schimbă fără efort oralitatea cu scrisul atunci când face trecerea de la cronicile radio la Unde scurte, deoarece stilul folosit în emisiuni nu este fundamental diferit de cel necesar scrisului: de aici derivă fluiditatea discursului, pertinența termenilor, utilitatea conceptelor teoretice. Criticul se bazează pe intuiție, inspirație
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Scriitorul în fața limbii literare (1985) și Lumea poetului și resursele de exprimare a ei (1985), este cercetarea stilului individual al scriitorului din perspectiva dihotomiei tradiție-inovație, prin stabilirea de paralele și analogii, de tangențe și tipologii. C. acordă o atenție deosebită oralității stilului și poeticii textului literar. A publicat și articole despre Ovidiu, Vergiliu, Cervantes. Își dă concursul la valorificarea unor scriitori români mai puțin cunoscuți în Republica Moldova, precum I. Heliade-Rădulescu, Magda Isanos, Gh.V. Madan ș.a. Este autorul volumului de memorialistică autobiografică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286418_a_287747]
-
comunică de la inconștient la inconștient. Mai mult decât prin dialogul conștient, prin dialogul inconștient putem nu doar să ne apropiem de cineva, ci și să-i descoperim intențiile. De fapt, ce informații ne oferă gura celuilalt? Apelurile gurii Buzele exprimă oralitatea dorințelor noastre. Dar gura nu este „manifestarea vulvei pe chip”. Chiar dacă Desmond Moris nu s-a sfiit să o scrie. Doar una dintre cele două imagini de mai jos exprimă o dorință sexuală. Care anume, după părerea dumneavoastră? În imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Lévesque, René Lozanov, Georgi Lutz, Antoine Madonna maleolă mâna predominantă mână manifestări emotive faciale mecanisme de învățare Mehrabian, Albert micromâncărime micromângâiere micromișcări mimetism motor mimică minciună mirosuri mirosurile trupului Monroe, Marilyn Montagner, Hubert mușchiul trapez nas nări ochiul stâng olfactiv oralitate palme pântece pantof parfum păr penis pielea capului pleoape poziție privire privire fixă privirea socială procese de seducție pumn pupile pupile dilatate reacție adaptată reacții neurofiziologice receptori reguli de citire Reich, William ritmuri ultradiene Robert-Ouvray, Suzanne Rosenthal, Robert sâni satisfație
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mentorul și constructorul de destine literare, fericit să redevină un biet om adevărat, gata să cam încalce voința de obiectivare propusă chiar de el, programatic, prozatorilor. Căci, vai, artistul Lovinescu nu are instinctul vieții și acțiunii comune, nu are darul oralității unui dialog și nici nu e dispus să abordeze universul impur al sentimentalității banale sau al cruzimii scelerate. Scepticul Lovinescu este fericit de a fi "tel qu'en lui même l'éternité le change", nici mai mult, nici mai puțin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
unor cinici funcționari de partid ("nulitatea numită Gogu Rădulescu"), a unui pseudo-poet înregimentat politic, a unor profitori gen Titus Popovici (încondeiat cu inapelabilul "licheaua"). Masivul jurnal sau vanitatea zbuciumului jumătăților de măsură, astfel interpretat de Gelu Ionescu, se remarcă prin oralitatea intensă a consemnărilor ce răsfrâng un Mircea Zaciu monden, curios, sociabil, atent și cu simț practic, un legatar ludic al vechii societăți ardelene distruse de comunism, dar și un sarcastic justițiar vs. mediocritatea fără har. Abordarea jurnalului "Trecut-au anii
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
asumat, garant al celebrității postume. Penibilul de succes trebuie regizat, nevoia lui de spectacol fiind pe deplin satisfăcută prin atingere cu tragicomicul. Alături de arta paradoxului și sublimarea aforistică din primele trei capitole, Elogiul impotenței (maestoso) dă la iveală, stilistic vorbind, oralitatea speculativă, polisemia termenilor și dublul registru al argumentării, grav și totodată ironic, prefăcut și șfichiuitor, îngândurat și persiflant. Înrudit în spirit cu cartea de Elogii este volumul de versuri ridicate la puterea eseului, Tratat despre iubire (versuri) (Editura Cartea Românească
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a mai fi ceva scris și tipărit negru pe alb, ca să devină o lectură orală cu tonul și modul ei de a fi cântată...î Dar Iliada și Odiseia... precum și celelalte epopei ale omenirii nu au fost mai întâi voci,... oralități cântate de șamanii evurilor primitive până la trubadurii feudali, vecini cu noiî * Invers: Omul este rău de la natură și societatea îl obligă să fie bun... Dreptul de a muri, singurul drept, de fapt, al săracilor. Comunismul, altfel gândit, s-ar putea
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
semicultă, de obicei ironizată, a unei specii de graniță: care preia din poezia populară formule fixe și versificație, dar urmează și modele culte, pe care le vulgarizează. Categoriile "impure" - în acest caz, e vorba de un fenomen de mixtură între oralitate și scris - au fost în genere neglijate de folcloriști. Altminteri, pentru o analiză a raportului dintre scris și oral, dintre o cultură "înaltă", savantă, și una populară, asemenea texte constituie un material ideal. Le găsim uneori în culegerile noastre de
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
strănutul). Eram cu toții de acord că a încerca să unești deliberat muzica și poezia e o tentativă disperată și inutilă, că uneori poezia recitată nu are valoare când o vezi scrisă și invers. Criteriile lecturii nu sunt aceleași cu ale oralității. Totuși ne împărtășeam sonoritățile și ritmurile limbilor noastre, ritmurile sonore și cele intelectuale, pregătindu-ne pentru o nouă epocă a oralității. Atunci am auzit pentru prima oară despre primejdia dispariției cărților... L-am revăzut pe Oskar Pastior la Viena, cred
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
uneori poezia recitată nu are valoare când o vezi scrisă și invers. Criteriile lecturii nu sunt aceleași cu ale oralității. Totuși ne împărtășeam sonoritățile și ritmurile limbilor noastre, ritmurile sonore și cele intelectuale, pregătindu-ne pentru o nouă epocă a oralității. Atunci am auzit pentru prima oară despre primejdia dispariției cărților... L-am revăzut pe Oskar Pastior la Viena, cred că în 1993 sau 1994, la Literaturhaus. Tradusesem deja din năzdrăvanele lui scrieri și el m-a răsplătit recitând în public
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
fiul lui chiflă") etc. Chiar dacă sursele acestor tipare expresive nu pot fi detectate cu certitudine (unele dintre cele citate par a evoca în cheie parodică forme de desemnare din basme), pentru a le fixa locul în seria mijoacelor stilistice ale oralității trebuie totuși invocate și formulele metaforice populare bazate pe nume de rudenie. Dintre ele, bine fixat e clișeul soră cu....: acesta circulă mai ales în forma soră cu moartea și în asociație tipică cu bătaia, pentru a cărei intensitate și
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
spectaculoase, prin doza de irealitate și mister dublate de anatomia spațiului carceral. „Ultimul mohican” al rezistenței bucovinene, Gavril Vatamaniuc, este și autorul Ultimului partizan, scris împreună cu E. Ianuș și I. Prelepcean. E încântător felul cum personajele lui cresc din aceste oralități condimentate. Sunt create instantaneu scenarii dramatice, în care se țes schimbări de macaz ideologic, căderi, trădări și povești de dragoste. Nu lipsesc - și sunt redate întotdeauna aproape carnal - celebrele închisori comuniste - Aiud, Gherla, Văcărești, Jilava; sunt enumerate metode de tortură
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
Rodica Zafiu Adjectivul bazat - încă neînregistrat în dicționarele de limbaj familiar și argotic - apare tot mai des în registrele oralității argotic-familiare. E vorba, ca în atîtea alte cazuri, de o reutilizare a mijloacelor existente ale limbii standard: bazat e participiul verbului a se baza, în a cărui folosire adjectivală se constată însă o netă schimbare sintactică și semantică. Verbul a
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
de plumb. Iar acum, tot cei de la Weimar, m-au invitat să țin un discurs similar în aprilie 2005 la comemorarea a 200 de ani de la moartea lui Schiller! Așa că vedeți că nemții ăștia nu încetează să mă persecute. Era oralității R.: Ca să ajungem la literatură, permiteți-mi să încep cu o întrebare naivă pe care i-au pus-o și studenții de la Chișinău lui Dominique Fernandez: există astăzi teme predilecte în proza franceză sau pot fi reduse datele, după cum și
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
arta de a vorbi în public. Revoluția franceză e un veritabil festival de discursuri politice. Dominația scrisului a fost instituită o dată cu răspîndirea ziarelor în secolul al XIX-lea. Dar astăzi, cu radioul și cu televiziunea care joacă un rol deosebit, oralitatea a revenit și ea poate influența mult scrisul. În micul meu volum ce tocmai a apărut "Le bonheur en Alemagne", relatez cum acolo, citesc bucuros pasaje întregi cu voce tare deoarece germanii acordă o mare însemnătate acestui fel de lectură
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
sub semnul dramei unui destin, tema povestirii și a lecturii cu voce tare în romanul Cititorul de Bernard Schlink. M.T.: Cu atît mai bine, fiindcă lectura cu voce tare e un amestec complet al scrisului și al oralului. Dar există oralitatea pură, fără scris, iar eu pe aceea o prefer, arta de a spune povești în public. Povestea e făcută ca să fie povestită, povestea scrisă e deja o mică aberație. Cum merg adesea în școli, intru în vorbă cu copiii, iar
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
o poveste, ei rămîn pironiți locului, sînt numai urechi așteptînd povestea. Pretind că în general ei sînt mulțumiți. Iar pentru mine, poate și pentru că am lucrat ani de zile în radio, ceea ce contează foarte mult e influența oralului asupra scrisului. Oralitatea literaturii pe care Céline, bunăoară, a folosit-o într-un mod extraordnar, la el oralul se revarsă asupra scrisului. R: Dar noul roman are el vreo legătură cu oralitatea? M.T.:Despre noul roman nu pot gîndi decît de rău. Cînd
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
în radio, ceea ce contează foarte mult e influența oralului asupra scrisului. Oralitatea literaturii pe care Céline, bunăoară, a folosit-o într-un mod extraordnar, la el oralul se revarsă asupra scrisului. R: Dar noul roman are el vreo legătură cu oralitatea? M.T.:Despre noul roman nu pot gîndi decît de rău. Cînd am ajuns eu în literatură în 1967, noul roman era deja întronat și nu aveai dreptul să faci ceea ce am făcut eu. Am fost tratat de Robbe-Grillet și de
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
față în față, cu ,interlocutorii" săi. Avantajul unei asemenea proceduri, dincolo de comoditatea autorului care nu a mai fost nevoit să facă munca deloc ușoară a transcrierii benzilor audio, este acela că majoritatea textelor se află la cote stilistice foarte ridicate (oralitatea presupune exprimări eliptice, repetiții obositoare și chiar unele neglijențe gramaticale), greu de atins în cazul unui interviu vorbit. Practic, toate răspunsurile sînt niște mici eseuri, unele încîntătoare ca stil și ca ideatică. Dezavantajul principal este, fără îndoială, pierderea spontaneității, absența
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
conține un mesaj subversiv; în fine, unei re-contextualizări, în care din succesiunea lor se construiește un nou text. Cum am văzut deja, cenzură politică era iritata de abundență citatelor vechi, mai ales a celor din texte religioase sau - în sfera oralității folclorice - a celor reflectînd tradiții populare, credințe și superstiții. Noul criteriu al distribuției cantitative era reprezentarea politică, astfel încît era condamnată, previzibil, citarea din scriitori reacționari precum Maiorescu sau Arghezi și neglijarea unor progresiști că I.C.Frimu și I. Păun-Pincio
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]