7,285 matches
-
mai există nici o restricție, nici o cenzură? Nimic nu te mai obligă să faci ce nu-ți convine. începi să amețești de fiecare dată cînd recapitulezi prin cîte ai trecut, la cîte privațiuni te-ai supus dînd dovadă de o încredere oarbă în planurile altora care pînă la urmă nu s-au dovedit a fi bune de nimic. Ce-ți mai rămîne de făcut decît să încerci să îndrepți ce se mai poate îndrepta? Asta este marea provocare la care trebuie să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
chiar așa, îl temperează Gulie, e doar un fel de-a o spune. — Dacă vreți să ieșiți din schemă, e de-nțeles, nu e nici o problemă, spune Roja. Acum poate că o să vi se pară că a fost o luptă oarbă, nu e nici o supărare, adaugă. Prea le vedeți toate doar în alb și negru, spune Dendé. Și dacă tot ziceam că există un trădător printre noi, spune Roja, dîndu-și seama că e timpul să pună punct discuției, de ce n-aș
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zeci de imagini pline cu militari, dar n-am recunoscut niciodată În ele vreo manta produsă de fabrica unde sunt angajat ca manechin cu salariu mediu pe economie și bonuri lunare de masă. Locuiesc cu bunica dinspre tată, care este oarbă. Are 90 de ani, mânâncă foarte puțin, dar povestește tot timpul istorii cu Împărăteasa Maria Thereza, majoritatea inventate. Apartamentul nostru este compus din două camere destul de mici, traversate de un coridor Întunecos la capătul căruia se află o chicinetă. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
societății. De jur Împrejurul acestui bloc care a rezistat timpului și arată ca un trup purulent, cu răni deschise și nevindecate, au răsărit cotloane jalnice În care s-au aciuiat cu timpul rătăciții sorții de care am amintit mai sus. Sunt nave oarbe, ciuperci otrăvitoare, halte imunde, capcane ale sufletului, barăci ale morții care se sprijină numai pe aerul viciat care le dă târcoale. Prin ele șoarecii, șobolanii, gândacii, circulă nestingheriți și se simt și ei marginalizați, pentru că rareori găsesc ceva de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a mamei și salariul infim pe care mi-l dă patronul, abia ne-ajung să rezistăm de pe-o zi la alta. Și tu porți o dramă În suflet, citesc pe chipul tău o durere care te macină, nu sunt oarbă să nu văd. Probabil că știi carte multă, se vede după cum vorbești, ești altfel ca ceilalți cerșetori; de atâția ani de când Îi aud zumzăind și făcând gălăgie foarte aproape de mine, am Început să-i cunosc Antoniu nu-i mai răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și acum Îi stă În gât ca o mâncare nedigerată, Însă nu mai poate da Înapoi. Trebuie să o suporte și să Înumere cu glas tare, banii pe care ni-i trimite. Ba mai mult, să se prefacă mută și oarbă la ce se dosește, la ce se fură, la ce se murdărește și nu mai poate fi curățat. O lecție de diplomație păguboasă. Nu vreau să ajung Într-o zi, să mă simt În al nouălea cer, fiindcă cerșesc. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din cimitirele patriei. Să nu uităm că, găști de golani care-și spun ,,sataniști,, , bântuie drogați, nopțile prin cimitire, În căutare de senzații macabre și nu puține au fost locurile de pioasă reculegere pe care le-au devastat cu furie oarbă. Primul lucru pe care l-a văzut când a intrat În cavou, a fost fotografia, sepia, ovală, Încastrată Într-unul din pereți. Din ea, un bărbat privește fix obiectivul, surâzând, cu o țigară Între degete, instantaneu tipic al perioadei interbelice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mulate care le scoteau În evidență șoldurile, gulerele pufoase de blană și cizmele lucioase cu mii de capse minuscule de-a lungul fluierului piciorului, până sus la rotulă, erau semne că nu erau deloc dezorientate În același sens ca bărbatul orb. Karp se aplecă Înainte. — Există cizmari care fac Încălțăminte de toate formele și mărimile, cu sau fără toc, broderii, modele complicate sau cleme de metal. În funcție de culoare, Îți poți da seama de specialitatea celei care o poartă. Uitați-vă aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
le controlez. Mi-am reglat vocea. Presupun că era cam aceeași stare, ca la tine - dar invers, dacă Înțelegi ce vreau să spun. Prima mea dramă sexuală a avut loc În spatele cortinei, și lumea a privit-o ca un martorul orb. Mulțumit că am atins centrul labirintului, m-am culcat. — Atât? Se pare că Dora se aștepta să continui. Când a văzut că n-o fac, s-a sprijinit iar pe coate. Cam puțin, nu crezi? I-am explicat că băiatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
noi lui, aș nici vorbă - de ce ne-a făcut el una ca asta nouă? Nouă! Care ne-am fi dat și sufletul din noi ca să-i asigurăm fericirea și să facem din el un pianist celebru! Zău, chiar așa de orbi să fie oamenii ăștia? Cum mai rabdă pământul asemenea imbecili? Îți vine să crezi? Se poate să fie echipați cu toată mașinăria, cu creier, coloană vertebrală și patru orificii pentru ochi și urechi - echipament, madam Nimkin, aproape la fel de impresionant ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
adoră? Și ar urma divorțul - păi, nu? Întreținerea copiilor. Pensia alimentară. Dreptul de a-i vizita la anumite intervale. Frumoasă perspectivă, de-a dreptul minunată. Cât despre cea care are de gând să se sinucidă fiindcă prefer să nu fiu orb când vine vorba de viitor, ei bine, e treaba ei - n-are încotro! Nu e cazul, desigur, și nu-i o scuză pentru nimeni să mă amenințe cu sinuciderea numai pentru că sunt suficient de înțelept ca să-mi dau seama câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
acum îmi și amintesc de ce. Smolka ne-a povestit că, pe Insula Diavolului, gardienii se distrau cu deținuții frecându-le ochii cu spermă și orbindu-i. O să orbesc! O șikse mi-a atins sula cu mâna și-acum o să rămân orb pe vecie! Doctore, sufletul meu e la fel de greu de înțeles ca și al unui școlar de clasa întâi! Cine are nevoie de vise, te-ntreb eu? Cui îi trebuie Freud? Rose Franzblau de la New York Post e suficient de isteață ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
el va să rămână aici, trebuie să rămână - e un câine special dresat. Am orbit. — Aoleu, Dumnezeule! Jack, strigă ea către baie. Jack, Alex a venit acasă cu un câine - a orbit! — Cine, el? răspunde taică-meu. Cum o să fie orb dacă n-are habar nici măcar ce-nseamnă să stingă lumina. — Cum? țipă îngrozită mama. Cum? Cum a fost cu putință una ca... Cum, mamă? Cum altfel, dacă nu încurcându-mă cu pițipoancele creștine. A doua zi, Mandel îmi povestește că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bun să-mi fac eu griji! La ce bun să-mi petrec ore-n șir în beci, testând rezistența căciulițelor? Ce rost are să trăiesc terorizat de gândul sifilisului? Ce rost are să fug acasă cu ochișorii injectați, să mă și imaginez orb pentru totdeauna, când peste o jumătate de ceas Bubbles îngenunchează ca s-o ia la cioc! Acasă - la mămicuța mea! La prăjiturica mea și la păhăruțul meu cu lăptic, acasă la pătucul meu curat! Oi, civilizația asta, cu nemulțumirile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de altădată, deși, ca fizic, e bine-nțeles, genul maică-mii. Aceeași culoare, aceeași statură, chiar și același temperament, după cum s-a vădit ulterior - veritabilă cusurgioaică, critic profesionist al persoanei mele. Bărbații ei trebuie să fie perfecți. Eu, însă, sunt orb la toate astea: nici măcar nu observ asemănarea dintre puștoaica asta și fotografia maică-mii din albumul promoției. De-aici reiese clar cât de zăpăcit și de isteric eram în Israel. La doar câteva minute după ce o luasem din drum, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mâinile În cutele largi ale balonzaidului său și se porni iarăși pe culoar. Trecu prin vagonul de serviciu și ieși la cele de clasa a treia, care fuseseră adăugate trenului la Viena. Majoritatea compartimentelor zăceau În Întuneric, cu excepția unui glob orb care ardea În tavan. Pe băncile de lemn pasagerii se aciuaseră pentru noapte, cu hainele făcute sul sub cap. Unele compartimente erau atât de pline, că bărbații și femeile dormeau țepeni, În picioare, pe două șiruri, cu fețe verzui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
iar broasca și mânerul ușii se desprind și-mi cad la picioare. În câteva clipe a luat mânerele și ornamentele de alamă aurită, tot ce e metalic, în afară de balamale, și le-a pus în poșetă. Așa, despuiat, șifonierul arată schilod, orb, castrat, mutilat. De ce face asta? o întreb. — Fiindcă îmi place piesa asta, zice. Dar nu vreau să mă număr și eu printre victimele ei. Închide ușile și-și pune sculele la loc în poșetă. — O să mă întorc să-l iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
tablă lucitoare, din inox, bucățile mari de mușchi de porc stau ca la expoziție, spre stupefacția celor ce îndrăznesc să se avînte pînă în ușă. Din clipa cînd a deschis geamantanele, șoferul a preluat comanda tuturor acțiunilor. Cu o sfințenie oarbă, toți se supun indicațiilor lui. Odată farfuriile cu bucata de friptură așezate în fața tuturor, el trece cu canistra și toarnă fiecăruia cîte un pahar cu vin. Ale cui sînt geamantanele, dom'le? întreabă unul. Dacă nu a vrut bani, răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Nici carnea lui Beverley, de consistența smântânii, și nici statisticile pe care aceasta i le oferea nu reușiseră să elibereze extazul sexual încătușat în pieptul îngust al lui Carol, așa cum nu reușiseră nici cele cam șapte penisuri ca niște cârtițe oarbe, care o pătrunseseră și lânceziseră pe coapsele ei subțiri de când începuse să fie interesată de genul ăsta de lucruri. Asta avea să realizeze Dan, din pură întâmplare. Această întâmplare, la care se adaugă tendința generalizată a lui Carol de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
fie des folosit la supravegherea și înregistrarea cutremurelor de pământ, marcând astfel pionieratul Chinei în acest domeniu. O pildă despre învățătură Prințul Ping din regatul Jin i-a spus într-o zi profesorului său de muzică, Shi Kuang, care era orb: Mi-ar plăcea foarte mult să citesc cărți bune și să învăț, dar am 70 de ani bătuți pe muchie. E prea târziu să încep. Dacă este prea târziu, de ce nu aprindeți lumânările?, îi răspunse profesorul de muzică. Prințul se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
E prea târziu să încep. Dacă este prea târziu, de ce nu aprindeți lumânările?, îi răspunse profesorul de muzică. Prințul se miră: Eu vă vorbesc despre lucruri serioase și dumneavoastră glumiți! Profesorul îi spuse atunci : Eu nu sunt decât un sărman orb, cum aș îndrăzni să glumesc cu Înălțimea Ta? Ceea ce vreau să spun este că învățatul la tinerețe este ca soarele strălucitor de dimineață. Când începi să înveți la vârsta matură este ca soarele de la amiază. Învățatul la bătrânețe este ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
arde la interes - dacă se întâmplă așa ceva, atunci principiul devine limuzină și trebuie schimbat. Ziarul Adevărul a fost inițiatorul susținerii prin mass-media a votului uninominal. Principiul pentru care am militat a fost acela de a fi votați oameni, nu liste oarbe. Acela de a-i responsabiliza mai direct și pe candidați, și pe alegători în legătură cu ce se votează și ce urmează. Votul uninominal n-are nici o treabă cu un partid sau altul - introducerea lui viza calitatea întregii clase politice. Dacă acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în aer a metroului, București Mall-ului sau Gării de Nord. Bombele din trenurile spaniole au fost detonate cu ajutorul telefoanelor mobile. Nokia și Ericsson nu sunt firme musulmane, telefoanele celulare n-au fost inventate de bin Laden. Explicația și diagnosticul pentru moartea oarbă care lovește acum în orice punct al globului nu se află doar în Islam, ci și în miezul civilizației contemporane, în care fiecare cucerire tehnologică neînsoțită de progresul relațiilor interumane se poate întoarce într-o zi împotriva omenirii. Atentatul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
crucificați, ci sfârtecați pe loc, la pachet. E o mare problemă selecția fragmentelor umane pentru a recompune cadavrele. Singura justificare: luați la întâmplare, ni se spune că plătesc pentru păcatele altora. Fiecare dintre ei este un Iisus Hristos mut și orb, fără față și nume. Suferința și moartea lor sunt lipsite de orice morală și sens. Ce să mai facă familia unui astfel de creștin cu story-ul biblic al lui Iisus? Religia Al-Qaida nu e Islamul. „A pătruns astfel în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ne luptam cu toții pentru cele douăsprezece mameloane : Sweeny, Chucky, Luweena, Feenie, Mutt, Peewee, Shunt, Pudding, Elvis, Elvina, Humphrey, Honeychild și Firmin (adică eu, al treisprezecelea copil). Mi-i amintesc pe toți, foarte bine. Erau niște monștri. Chiar și așa cum erau, orbi și golași, În primul rînd golași, tendoanele și mușchii le pulsau deja vizibil În membre, sau așa mi se părea mie atunci. Eu am fost singurul născut cu ochii larg deschiși și acoperit cu un strat modest de blăniță moale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]