161,978 matches
-
de cadre lungi cu varii personaje comunicând cel mai adesea cu unele invizibile. Pe la sfârșitul filmului, le-ai cam pus cap la cap. Dar, de teamă că spectatorul e prea tont ca să se prindă, regizorul îți pune el povestea în ordine, prin intermediul privirii unui puști, minunat suport de identificare. Necazul e că regizorul pare să fi uitat anumite fragmente, pentru că în "soluția problemei" lipsește cel puțin un personaj care apărea în "textul problemei". Oricum, pe la final, dacă mi se permite o
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
formau două partide rivale, cercînd fiecare a lua pasul în societate și a face să predomine ideile țărilor în care-și primiră educația. Acea discordie da loc necontenit la o mulțime de neînțelegeri, de discuții, de provocări. Duelul era la ordinea zilei, încît, fără cît de puțină dușmănie, campionii germanismului și ai francismului, sub îndemnul unui amor propriu copilăresc, se băteau pentru motivuri de nimic, și pot zice mai mult pentru plăcerea de a practica duelul" (Nicolae Bălcescu în Moldova, 1862
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
îi face să uite duelul" (Un salon din Iași, 1855). Totuși, înr-un text ulterior (Constantin Negruzzi, 1872), Vasile Alecsandri pare că se contrazice. În orice caz, concluzia poetului se modifică. De la constatarea că duelul era pentru "bonjuriști" o practică "la ordinea zilei", iar pentru moldovenii cu rang o mondenitate de salon, Alecsandri ajunge la concluzia că - din cauza "groazei salutare" pe care o inspira - duelul nu a primit în Moldova "drept de împămîntenire", astfel că nu s-a născut o formă demnă
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
situat aura muzicii culte, dar și din simultaneitatea diversității ca principiu metabolic înlănțuitor. Respirația artei sonore savante romantice, de pildă,este o îmbinare de idei și combinații exaltate de sentimente, ca niște unelte periculoase și îndrăznețe, greu de pus în ordine și de strunit. Dacă în Clasicism spiritul era o coardă ce nu vibra decît la unison și în poziție de echilibru, în Romantism el era ca o carte ce, odată arsă, lumina lumea. Astăzi, spiritul muzicii este asemeni unei spade
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
toate soiurile. Juristul din Lemberg își dă, sistematic, pe față idiosincrasiile față de legi. Delirul hazardului e la el acasă. După elogiul "oarbei tâmplări" (casus fortuitus) din Cântul al II-lea, după refuzul unei organizări statale (de fapt, orice formă de ordine îi incomodează pe țiganii lui Budai-Deleanu), după dorința de-a se scurta, administrativ, drumul până la Spăteni, suntem întrucâtva lămuriți. Și amuzați. Mai mult, povestea despre Arghir e întreruptă în chiar momentul enunțării unei noi, intrinseci, reguli: "Ť...Deacă legii șsubl
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
nuanțează termenul "răgúlă", folosind varianta regională "răgúlă". Sensul acestui fonetism implică simultan o tară. Simplu spus "răgúla" nu e tocmai bună. "în Ardeal, pe une locuri, prin cuvântu acel răgúlă înțăleg nărav rău", scrie Budai-Deleanu, discreditând atent tot ce aparține ordinii. S-ar mai putea invoca argumente ale unor tendințe imanente de rămânere necesară în lumea textului (de pildă, Onochefalos certifică orice inepție atâta vreme cât ea e de găsit în manuscrise). Mai important, în schimb, mi se pare să reiau, la final
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
care desparte fiecare două crestături de pe degetul lui arătător, un răboj viu pe care ține socoteala. Onufrie acesta e un "iertat", precum cei care odihnesc și nu prea acolo unde odată au tăbărît (adică și-au pus tabăra) romanii. Peste ordinea, din pămînt și din stele, pe care nițel încet la minte, părintele o știe totuși bine, tăbară, la propriu, antropologii argentinieni, urmași, întrucîtva, de-ai lui Traian. Ei, ultima falangă, cea care "ține" amprentele, la degetul mic al unei foarte
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
pe care nițel încet la minte, părintele o știe totuși bine, tăbară, la propriu, antropologii argentinieni, urmași, întrucîtva, de-ai lui Traian. Ei, ultima falangă, cea care "ține" amprentele, la degetul mic al unei foarte încîlcite istorii, vin să facă ordine într-o lume care numai de-asta n-are nevoie. Dispăruții lor, los desaparecidos, părinți, bunici, glorii din fotbal, eroi naționali, simple cunoștințe sînt, pentru ei cinci, de cînd "se aflau încă în stadiul de degete de sine stătătoare și
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
mult mai pișicher, mereu pus pe glume, cu alura unui profesor gen Marius Chicoș Rostogan, care se plimbă superior prin clasă, cu o carte de Caragiale sub braț și o joardă în mînă, în încercarea puțin ridicolă de a face ordine printre prea gălăgioșii și mereu neatenții la ore politicieni români. Primul Toader Paleologu are stilul, informația și echidistanța specifice unui jurnalist occidental. Este o adevărată plăcere să îl citești. Al doilea, bate vizibil spre pamflet și spre expunerea partizană a
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
prima carte de literatură citită. "În biblioteca mea de copil ea purta, scris de mine pe o etichetă, numărul 1". (De aici, mai mult ca sigur, autodefinirea lui de mai tîrziu ca individ solitar: "Un Robinson cu insula în suflet"). Ordinea și disciplina bibliofilului în devenire îi sînt insuflate mai ales de tată, "un grec cu suflet gotic", cum are să-l numească G. Călinescu pe "bătrînul filolog". Părintele, ca și fiul - poet mai tîrziu, trăiește izolat între cărțile lui, avînd oroare
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
cu public restrîns: întreaga mișcare modernistă și artele contemporane. 3. cultură de divertisment cu public masiv: întregul sistem showbiz. 4. cultură de masă cu public restrîns: forme de divertisment aparținînd altor generații" (pag. 270). Nimic mai simplu. Nimic de prisos. Ordine și disciplină. Dar mai e ceva: stilul lui Dediu e aidoma lentilei care concentrează conținutul într-un focar arzător. Ca și cristalinului, puritatea, limpezimea îi conferă strălucirea. Altfel spus, e un fel de a transmite direct, franc, lucruri foarte complicate
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
Gheorghe Grigurcu Sub un titlu pe cît de sobru pe atît de înșelător, Manualul de literatură (precum o fetișcană nurlie într-un veșmînt de călugăriță), ies la rampă șapte poeți "nouăzeciști", rînduiți în ordine alfabetică: Daniel Bănulescu, Mihail Gălățanu, Ioan Es. Pop, Cristian Popescu, Floarea Țuțuiau, Nicolae Țone, Lucian Vasilescu. "Nouăzeciști" am zis? E un ecuson ce pare a le conveni, însă pe care preferăm a-l trata la un mod lejer, din măcar
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
creatoare, iar pe de alta spre deschiderea (tensionată, convulsivă, "argheziană") către Dumnezeu: "Sînt într-una din acele după-amieze în care sînt singur, concentrat și fericit. Mă rog, scriu și dorm. Și aceste trei lucruri, de mai multe ori, într-o ordine dată doar de ceea ce mă îndeamnă sufletul: Iar mă rog. Iar scriu. Iar adorm. Mi se mai întîmplă să și citesc scurte fragmente despre Dumnezeu, legănîndu-mă în hamac". Percepția unei materialități groase îi zădărnicește accesul spre transcendență, umplîndu-l, în bun
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
prinț indian, atent unde calcă și spre ce îndreaptă privirile", "un rajah, trăit însă în neguri septentrionale, printre enigmatice dolmene și menhire, care-i transmiseseră rezerva și pacea lor de mormînt" (de remarcat somptuozitatea stilistică acoperind o statură modestă în ordinea recunoașterii publice). Ca și un alt poet pe care l-a cunoscut și subsemnatul, în zona de penumbre a celor ce se strecurau cu o sfială fie și mascată în decorul aristocratic al Casei Scriitorilor, Ion Larian Postolache: Existența i-
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
adoptă cu naturalețe solemnitatea metrului și rigoarea rimei ca un antidot geometrizant al dezagregării. într-un registru înrudit cu cele ale lui Ion Pillat și Ștefan Aug. Doinaș, poetul se arată urmărit de fenomenul pendulării între mișcare și fixare, între ordine și dezordine, între "neștire" și conștiință: "împletire, despletire/ din liane de nisip,/ viscole de amăgire/ troienesc pe arhetip.// Te rup gînduri în neștire,/ visuri iar te înfirip,/ împletire, despletire/ din liane de nisip.// O secundă de iubire/ pentru veci ți-
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
acelui grup. A vorbi acum, de pildă, despre pictorul francez Jean Neilyes, doar în virtutea faptului că este francez prin naștere și prin formație, după ce el și-a construit întreaga sa operă în spațiul picturii românești, este un adevăr incontestabil în ordine strict civilă și genealogică, dar fără nici o relevanță în discursul istoriei artei. Neilyes este pictor român prin toate datele carierei sale, deși el rămîne francez prin elementele obișnuite de identificare a persoanei. La fel se întîmplă și cu nativii români
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
anunța candidatura la Președinție. Din același motiv, se mai spune, ar fi fost trimis și ministrul de Interne, Ioan Rus, să candideze la Primăria Clujului. Asta înseamnă să-l considerăm pe Geoană un băiat de mingi în PSD, executant de ordine, fără să crîcnească. Alții sunt de părere că scoțîndu-l pe Geoană de la Externe, PSD îi pregătește o retragere onorabilă în eventualitatea unui eșec al negocierilor României pentru intrarea în Uniunea Europeană. Nici această ipoteză nu stă în picioare, fiindcă Geoană n-
Ecuația Geoana by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12865_a_14190]
-
creștetul meu ca o barză / nu-mi vin ăn cap decât cuvintele / ce-mi aparțin și pentru care am luptat cu o lene imensă / lene de talent lene de carne / lene de sex lene de bine". De aceea spuneam că ordinea ciclurilor mi se pare cumva nefirească. Tăcerea sexuală este guralivă și încearcă să fie furioasă ca-n trecut, dar poemele grupate aici sunt scrise mai mult pentru fanii mai tineri, de care poeta nu ascunde că se bucură urmărind, în
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
dată câinilor) excrementele blândelor patrupede se aseamănă cu cele ale orășenilor. Oamenii calcă în piciore mizeria care se întinde pe jos, miroase urât, se usucă, se amestecă cu pământul, se ridică în aer devine praf. Bolile căilor respiratorii sunt la ordinea zilei, mai ales când aerul este uscat și este frig. Este ușor de înțeles de ce oamenii scuipa flegme scârboase, care se amestecă cu ce este pe jos, se usucă și iar intra în circuitul « natural » al prafului și mizeriei. Chiar
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
unui alfabet cultural și nici părți constitutive ale unor forme concrete, ci purtătoare ale unor mari energii, repere ale vieții înseși, ipostaze ale unor ample și complicate mișcări sufletești. Fie că desenează siluete geometrizate, adică visează ființe împlinite într-o ordine constructivistă, fie că imaginează turbioane cromatice, un fel de corpuri cerești în expansiune sau în implozie, adică universuri dinamice privite în perspectivă expresionistă, fie că cioplește brut forme oarecum arhaice sau poliseasă, br�ncușian, esențe pure pînă cînd lumina se
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
ziua violențelor din 13 iunie în Piață nu se mai aflau studenți. Din cine erau compuse atunci acele „grupuri anarhice” care au incendiat mașinile poliției și au devastat sediile Poliției, SRI, MI și clădirea Televiziunii? De ce minerii veniți să facă ordine în București (cine i-a organizat? au plătit bilete de tren? cine le-au fost ghizii prin București, pentru că devastările lor au avut o precizie chirurgicală? ce au mîncat și unde au dormit în Capitală?) au devastat Universitatea, Facultatea de
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
bocceluță cu carne în saramură, să prindă dimineața forțe, și-o rație de apă, să-și stingă setea. După ce-a urcat și ultimul războinic, strâng scara și închid trapa, să nu se observe nimic din afară. Se așează în ordine, cu răbdare, strânși unul într-altul, umplu burta animalului. Mirosul de lac n-a dispărut de tot și-i amețește. Dorm cu neliniștea pe care-o dă certitudinea victoriei iminente. Așa cum era hotărât, în zori, cei din tabără adună lucrurile
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
securistul anonim afirmă că "provocatorii" erau români antrenați. Ar fi fost vorba de un grup de 40-45 de oameni care au forțat intrarea în piață. Același colonel de Securitate afirmă însă că Piața Palatului fusese închisă ermetic de forțele de ordine. Cum a putut forța în aceste condiții sus-pomenitul grup intrarea în piață e un mister pe care anonimul nu și-l poate explica. Problema colonelului e să demonstreze că Securitatea n-a vrut să-și facă datoria. Sergiu Nicolaescu afirmă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
în sfîrșit. nu sînt știri comentariile speaker-ului. Rămîn cîteva precizări de făcut. Nu toată mass-media și nici toate ziarele din lume au în vedere aceeași noțiune cînd vine vorba de știri; și nici aceeași concepție despre importanța lor, așadar despre ordinea în care trebuie difuzate. Dintotdeauna mass-media și presa din SUA, de exemplu, au îndeplinit mai strict criteriile enumerate de mine. Francezii însă n-au disprețuit niciodată încărcarea informației de comentarii. Neutralitatea nu e o noțiune iubită în presa italiană. Canalele
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
care ne introduceau în universul absorbant al aventurilor lui Haplea și ale Coanei Frosa, ale Porumbiței și ale lui Timofte, ale lui Lir și Tibișir, ale lui Rilă Iepurilă, răbdător ilustrat cu desenele hazlii ale pictorului Pascal Rădulescu. În aceeași ordine nu-i pot uita nici pe alți „scriitori pentru copii și adolescenți”: Ionescu Morel cu Mai sînt oameni buni și Țuș-Țuș, romanul unui măgăruș, Mihail Negru cu Țuguilă, amicul copiilor, Vlad Mușatescu cu Bobby Felix Făt-Frumos și Motocicleta B.M.W
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]