2,158 matches
-
Această casă a fost folosită , în restul anului, drept cămin cultural. În 1937 a fost adusă orga clasică, restaurată în anii 1997-1998, în urma avariilor serioase din timpul războiului (1944), iar la 3 octombrie 1998, episcopul Petru Gherghel a sfințit noua orgă, în timpul pelerinajului persoanelor consacrate. Când am intrat am avut senzația că pierd din înălțime, că sunt atât de mic încât mă pot rătăci în spațiul imens al edificiului. Am ridicat privirile să aflu izvorul liniștii profunde ce mă cuprinsese și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nu ne întreabă nimeni, liberi zburdăm și nu închiși în carapace, trăirea, ca molusca. În aripi vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcuș clapele unei orgi într-o catedrală așază-n inimi extaz. Nu ne istovește nimeni tăind oasele visului leagănul între stâlpii cerului, mișcare răcoroasă ca vântul. Liberi zburdăm cu ceasuri sub piele Peste coamele timpului îmbătrânit. Nu ne așteaptă nimeni în fața porții de brumă
LIBER SCHIMB de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376409_a_377738]
-
SCHIMB, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017. Nu ne întreabă nimeni, liberi zburdăm și nu închiși în carapace, trăirea, ca molusca. În aripi vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcuș clapele unei orgi într-o catedrală așază-n inimi extaz. Nu ne istovește nimeni tăind oasele visului leagănul între stâlpii cerului, mișcare răcoroasă ca vântul. Liberi zburdăm cu ceasuri sub piele Peste coamele timpului îmbătrânit. Nu ne așteaptă nimeni în fața porții de brumă
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
cernut prin site de argint, totul se întrupează în liberul schimb cu natura. Citește mai mult Nu ne întreabă nimeni, liberi zburdămși nu închiși în carapace,trăirea, ca molusca. În aripi vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcușclapele unei orgi într-o catedralăașază-n inimi extaz.Nu ne istovește nimeni tăind oasele visuluileagănul între stâlpii cerului,mișcare răcoroasă ca vântul.Liberi zburdăm cu ceasuri sub pielePeste coamele timpului îmbătrânit.Nu ne așteaptă nimeni în fața porții de brumăniciun semn de mâhnirecernut prin
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > PIAȚA CU MERE Autor: Adrian Grauenfels Publicat în: Ediția nr. 2009 din 01 iulie 2016 Toate Articolele Autorului ai umblă goală printre soldații cartierului îndrăgostiți de chipul tău fardat,tatuat adânc până la sunetul orgii mai ales la răsărit, după ciripitul vrăbiilor stupide ți-ai deschide oare larg picioarele ca să înghiți lumină și aer într-un orgasm care se numeste dimineață sau zi sau bine ai venit din gesturile tale bărbații își făceau corturi zidite
PIATA CU MERE de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376104_a_377433]
-
știi pe Mad, studentul care ne satisfăcea poftele și era ca și noi la fel de diabolic, făcea rău colegilor inventând și pârându-i mereu ? Ce-ar fi să-l aducem la noi în catedră. Este talentat omul. Știe să cânte la orgă electronică, dar nu-l ascultă nimeni. Mai și pictează, dar fără talent. Ne-ar ajuta de minune un astfel de om, care ne împărtășește pasiunile noastre, atât de speciale! Și curând, îl aduseră și pe Mad, să îi ajute în
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
Serveam masa de prânz, la cârciuma al cărei patron era o femeie, madam Fazekaș. Aici am cunoscut pe cantorul dela biserica acestei comune. M-a învățat să asist la slujba religioasă, desigur catolică, el fiind un foarte bun cântăreț de orgă. Măiestria și-a arătat-o după ce lua „luleaua neamțului”. Vinul era destul de ieftin, față de salariul ce-l primeam și de aceea, îmi îngăduiam să-l cinstesc și apoi să-l urmez la orga lui. Eram singurul dintre cei cinci dascăli
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
el fiind un foarte bun cântăreț de orgă. Măiestria și-a arătat-o după ce lua „luleaua neamțului”. Vinul era destul de ieftin, față de salariul ce-l primeam și de aceea, îmi îngăduiam să-l cinstesc și apoi să-l urmez la orga lui. Eram singurul dintre cei cinci dascăli ai școlii din comună, care îl însoțeam pe cantor la biserică. Dorea chiar să mă învețe să cânt. Ne împrietenisem. El rupea câte ceva pe românește. Nu știu nici până azi ce a vorbit
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
Stihuri > Semne > INCOGNITO Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ca la un concert de Mozart nu mai aud nimic decât sunetele liniștitoare, în propriul trup ascult într-o catedrală cu orgă transpus în fantezia divinității. Înaltele ogive, arabescurile sculpturale îmi dau măreție gândirii. Ies din mine pe porțile grele de unde mă recuperează prezentul în mișcarea turbată a străzii. Plec spre incertitudine prin lumea cuprinsă de nădejde și teamă, îmi împart clipele
INCOGNITO de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376122_a_377451]
-
va juca va-ți ascunseleanu va cânta la flaut... VI. PIAȚA CU MERE, de Adrian Grauenfels, publicat în Ediția nr. 2009 din 01 iulie 2016. ai umblă goală printre soldații cartierului îndrăgostiți de chipul tău fardat,tatuat adânc până la sunetul orgii mai ales la răsărit, după ciripitul vrăbiilor stupide ți-ai deschide oare larg picioarele ca să înghiți lumină și aer într-un orgasm care se numeste dimineață sau zi sau bine ai venit din gesturile tale bărbații își făceau corturi zidite
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
Practic, timp de câteva zeci de minute, aș putea spune că, am făcut o terapie pentru suflet, prin sunetele atât de diafane ale naiului. O companie excepțională a fost prezența muzicianul Klaus Dieter Untch care a creat un ,,dialog” între orgă și nai. Despre Ansamblul Folcloric ,,Ceatăra” într-o scurtă prezentare, muzicianul Adrian Pașca spunea „Taraful Ceatara a luat ființă in anul 2001, iar la acea dată era compus din frații Adrian, Bogdan și Vlad Pașca. La momentul actual taraful este
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
mi-a acceptat povestea a fost biserica. Prima dată când am intrat într-o biserică după ce mi-am revenit, am văzut totul cu alți ochi. Culorile care răzbăteau prin vitralii îmi aminteau de acea lume, de dincolo. Sunetele joase de la orgă îmi aduceau aminte de gândurile și emoțiile din lumea de dincolo. Iar imaginea lui Isus, rupând pâinea pentru discipolii lui, mi-a evocat din nou mesajul că Dumnezeu ne acceptă și ne iubește necondiționat, mult mai puternic decât orice părinte
MIRACOLUL IUBIRII (SAU EXTAZUL ŞI AGONIA AMORURILOR TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379232_a_380561]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ORCHESTRA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Orchestra cânta un vals trist și mincinos, Orga electronică plângea, clarinetul chiuia de durere, Toba gemea, viorile se sfâșiau între ele, Ea nu venea. Zâna cea rea. De secole el aștepta, devenise o piatră în drum. Se încurcau în el. L-au aruncat într-un râu, Apele s-
ORCHESTRA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369130_a_370459]
-
al anotimpurilor, iarna, primăvara, vara, toamna o atrag deopotrivă. Splendoarea iernii o fascinează. Nostalgia, încântarea o fac să vibreze într-un spațiu halucinant în care : ``Zăpezile aleargă, iar, năluci / Geru-n zigzag fuge, sclipind stele`` . Senzațiile sunt contradictorii : ``Picură frig din orgile argintii / Sub pas albul plesnește tăcerea (...) ``Arde câmpia inimii mele!`` (Ianuarie gri). O iarnă fantastică în care norul ``emigrează``, supus și el unui destin : ``Unde te duci? Unde clipa ``m-așază``... (Voaluri de abur) Iarna se lasă ``răsfoită`` de priviri
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
știu. eram copiii tuturor mamelor cu sânii dezgoliți flămânzi ne aninam de toate punctele și ne hrăneam cândva am ridicat o sferă până la geamul icoanei a căzut s-a spart. defineam iubirea noi vechi vini ridicăm plângem apăsăm pedala fugii orga rămâne în urmă. ne poartă dorurile în fuga sunetelor prin tuneluri lungi prelungi ascultă-mă cândva cum și mai ales de ce numai tu... Anne Marie Bejliu, 30 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: cum și mai ales de ce / Anne Marie Bejliu : Confluențe
CUM ŞI MAI ALES DE CE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374262_a_375591]
-
a ceea ce se prefiră prin ele"44, cu rezonanță de clopote în sufletul oricărui trăitor. Eminescu nu este un privitor rece al cerului: o stea dacă fulgeră prăbușindu-se pe cer rezonează în sufletul său, precum prin tuburi subțiri de orgă ar luneca o piatră sfâșiind toată armonia. De aceea dramatismul acestor viziuni nu stă în sistemica lor zugrăvită "în negru", ci în surprinderea pierderii naturii astrale a "bulgărelui de lut", în păstrarea unei "nostalgii a astrului interzis și neînțeles": Când
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
niște papugii, ha-ha-ha-ha-ha, ajutat de cineva, mă strecor în apartamentele regale, departe de papugii, lucid, lucid, cu ochii măriți: aici, în patul ăsta simplu, de un roșu stins, a murit Carol I, masa de scris a reginei, picturile ei, mica orgă, sala de concerte, pianul la care cînta invitatul Enescu, ușile secrete, suava masă de machiaj, sala de audiențe, I.G. Duca, ultima audiență..., cine a întors lumea asta frumoasă, nobilă, stabilă pe dos? (cum cine?), o răsturnare care, iată, n-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de artistul poporului. Sălașa. Ce vremuri! Ce vremuri! Vorba ălor doi octogenari de Dorohoi. Zice unul: ce bine era în vremea lui Stalin! Celălalt: măi, ești nebun? cum era bine? lagăre, prigoană, morți, foamete! Zice iar primul: da, dar ce orga(sm) aveam eu atunci! Un caz din păcate reflectînd, în dramatismul lui dureros și nedemn, acea parte a artiștilor de după război, care a plătit cu destulă nesăbuință tribut puterii instalate prin forța ocupantului, este cel al pictorului Ștefan Constantinescu. Venea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doar o degustare, nu?) din licorile paradisiace, întrebîndu-te din ochi: Ei?! Gratulări de rigoare. După... bifarea primelor zece standuri, corturile nu mai sînt defel napoleoniene, par ademenitoare alcovuri desfrînate. Să te crucești, nu alta... O fugă (cea din Preludiile pentru orgă ale lui Saint-Saëns?) la Orléans, pentru Muzeul de Artă. Sustrăgîndu-se regulei (mai toate marile muzee franceze sînt foste edificii civile), acesta își etalează capodoperele în clădire specifică, ideală ireproșabilei panotări. Parcurgînd palierele, parcurgi traseul de la Velázquez la Léger cu naturalețea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
laborator universitar. Numai că domnul Omason din Bourgueil seamănă leit cu... Bourvil. Cava cealaltă, a domnului Funès ruptă-bucățică, la doar doi-trei kilometri, e de-acum curată regie, joc de lumini (și umbre), răsfățul bogăției. Cotloanele peșterii se supun unei savante orgi de lumini, transpirația stîncii sugerează speologia, mucegaiurile de pe sticle, magia neagră. De altfel, căruțul de cărat sticle se numește, brrr, diable. Pe terasă, în centru, la o cafea. Aud, într-o românească dă Ploiești, dinspre masa alăturată: Fă, i-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe care se plasează siluete cu magneți, litere, silabe, cuvinte; suportul pe care sunt expuse imagini-tablouri, tablă, coli de carton etc.; echipament sportiv: aparate de sport (plasate în grădiniță sau în curtea grădiniței), mingi, corzi, cercuri etc.; instrumente muzicale: chitară, orgă, pian, vioară, nai etc. (în funcție și de aptitudinile educatorului/educatoarei în domeniul muzicii instrumentale); (c) mijloace de învățământ cu rol în reconstituirea/(re)crearea unor situații de comunicare didactică sau nedidactică, respectiv în construirea unor componente ale acestora: mobilier
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
tîrziu (pe la 1790), referindu-se la explorarea cu ajutorul telescopului, ca "A vedea este, într-un anumit sens, o artă, care trebuie învățată. A face pe cineva să vadă cu o asemenea putere este ca și cum l-aș face să cînte la orgă una dintre fugile lui Handel". Blake avea să încerce un lucru similar în întreaga opera (și în mod special în poemul Milton): să descopere "artă de a vedea" și să o comunice semenilor. Apare Critică rațiunii pure de Immanuel Kant
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
astfel că în final Luisa va rupe scrisoarea și îl va asigura că va rămâne în viață numai de dragul lui. Ei decid să părăsească satul în seara respectivă (Andrem, raminghi e poveri). Miller pleacă. Dinspre biserică se aud sunete de orgă și Luisa începe să se roage. Rodolfo se strecoară în camera Luisei împreună cu un servitor. El îi spune acestuia să-l informeze pe Conte că poate fi găsit aici când totul va fi gata pentru ceremonie. Luisa încă se roaga
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
resursele umane? Discutând despre managementul resurselor umane, o problemă esențială se pune: ce sens se cere a acorda conceptului de „resurse umane”. Terminologia folosită este diversă, utilizându-se termeni cum ar fi „personal”, „forță de muncă”, „salariați”, „capitalul uman”, „membrii orga nizației” etc. Sensul acordat termenului de „resurse umane” are o importanță deosebită în studiul activităților manageriale, fiind în măsură a asigura baza epistemologică (de cunoaștere științifică) și metodologică a preocupărilor de problematizare corectă și de direcționare a căutării răspunsurilor relevante
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și să evaluăm gradul de abatere a realului față de cazul ideal. Criteriile de construire a tipurilor sunt diverse, în raport cu obiectul nostru de cercetare. În raport cu modul de raportare a managerului la resursele umane deosebim: tipul managementului resurselor umane funcțional (bazat pe orga nigrame elaborate); tipul managementului resurselor umane al competențelor nego ciate (trecerea de la posturi conform organigramei, la structuri flexibile în care posturile se determină prin negociere). În raport cu rolul oferit omului, strategia managementului resurselor umane este de tip tehnocentric sau antropocentric (în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]