2,477 matches
-
lucrarea Despre scrierea limbei române (1866), în spiritul unui fonetism rațional. El a atacat sistemele ortografice etimologizante, grăbind abandonarea lor de către majoritatea filologilor vremii. Propunerile sale au reprezentat cea mai mare parte a raportului prezentat (în numele comisiei însărcinate cu elaborarea ortografiei) și aprobat de Academia Română la 8 aprilie 1880. Reluate și perfecționate în 1903, ele constituie norme fundamentale ale ortografiei românești moderne și au avut însemnătate deosebită în păstrarea specificului limbii. Același scop e urmărit și în articolul Limba română în
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
lor de către majoritatea filologilor vremii. Propunerile sale au reprezentat cea mai mare parte a raportului prezentat (în numele comisiei însărcinate cu elaborarea ortografiei) și aprobat de Academia Română la 8 aprilie 1880. Reluate și perfecționate în 1903, ele constituie norme fundamentale ale ortografiei românești moderne și au avut însemnătate deosebită în păstrarea specificului limbii. Același scop e urmărit și în articolul Limba română în jurnalele din Austria (1868), care a avut o contribuție decisivă la apărarea individualității limbii române din provinciile aflate sub
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
orașul fiind prezentat pe site-ul consiliului județean ca având potențial agricol. Modul în care diacriticele apar sau dispar în numele satului și, respectiv, al comunei, reprezintă un mister și pentru locuitorii din Ațintiș și probabil este datorat deselor schimbări ale ortografiei impuse de Academia Română în ultimul secol. A se vedea capitolele introductive pentru mai multe detalii asupra tipologiei lui Dumitru Sandu („Cultură și experiență de migrație în satele României”, Revista Sociologie Românească, 3/2004) și a modalității de alegere a satelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Învățătura lui I.V. Stalin despre limbă și sarcinile institutelor de lingvistică ale Academiei R.P.R. de acad. Em. Petrovici; 3). Dezvoltarea lingvisticii sovietice după apariția lucrărilor lui I.V. Stalin: Marxismul și problemele lingvisticii de docent K. V. Gorșka; 4). Pentru o ortografie justă a limbii române de prof. Al. Graur, membru corespondent al Academiei R.P.R.; 5). Predarea limbii române În școlile de toate gradele din R.P.R. de conf. univ. M. Manu, președintele Uniunii Sindicatelor din Învățământ; 6). Principiile predării limbilor străine În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
plan internațional. Se pune Însă problema dacă aceste principii, norme etc. trebuie preluate tale quale sau trebuie adaptate tradiției constituite În spațiul românesc. Opinia noastră este că nu e bine să eludăm tradiția românească, bazată pe anumite reguli ale limbii, ortografiei sau punctuației românești. Încercarea de a ne racorda cu orice preț și În acest domeniu la normele internaționale duce la mixturi inoperante. De pildă, Șerban C. Andronescu, În cartea sa Tehnica scrierii academice, realizează un amestec Între tradiția americană și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la altul, operație care se face extrem de simplu, cu ajutorul calculatorului. Corectura cea mai eficientă este cea făcută pe un text printat, căci inadvertențele, greșelile de orice natură devin astfel mult mai vizibile decât În textul manuscris. Revizia Înseamnă și controlul ortografiei, al punctuației, al reproducerii corecte a citatelor și notelor de subsol, al Întocmirii standardizate a indicelui, bibliografiei etc. Cu ocazia reviziei finale, putem controla anumite informații, citate, traduceri, putem corecta cuvinte sau expresii etc. Fie că trebuie să redactăm o
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
câne”. Alteori, fiecare capitol al unei cărți poate fi precedat de un motto diferit. De pildă, toate capitolele cărții mele Stilistică și mass-media au câte un motto: capitolul despre punctuație, afirmația lui Caragiale: „Punctuația, fraților, e gesticulația gândirii!”; cel despre ortografie, paradoxala afirmație a lingvistului D. Macrea: „Și eu sînt pentru sunt!”. Mottoul se poate culege fie cu același caracter de literă ca textul principal, fie cu italice. De reținut Însă că litera folosită va fi cu un corp mai mic
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
limbajului poetic”, În Petrescu, 1981, pp. 227-241. Petrescu, Ioana Em., „Funcția epică a citatului”, În Petrescu, 1981, pp. 242-246. Vulpe, Magdalena, „Trimiterile bibliografice”, În Vulpe, 2002, pp. 144-157. VI. Exigențele punctuației „Punctuația, fraților, e gesticulația gândirii.” (I.L. Caragiale) 1. Preliminarii Ortografia și punctuația unei limbi au constituit de multe ori pretexte de dispută Între lingviști și filologi, mai ales atunci când a intervenit În discuție și factorul politic. În lucrarea sa cu caracter memorialistic, Călare pe două veacuri, Sextil Pușcariu spune că
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pretexte de dispută Între lingviști și filologi, mai ales atunci când a intervenit În discuție și factorul politic. În lucrarea sa cu caracter memorialistic, Călare pe două veacuri, Sextil Pușcariu spune că savanții bizantini „erau atât de preocupați de chestii de ortografie la mijlocul secolului XV, Încât nu băgară de seamă că turcii Împresurau Constantinopolul” (Pușcariu, 1968, p. 350). Așa cum se precizează și În DOOM (ediția a II-a), distincția semne ortografice - semne de punctuație este Într-o anumită măsură artificială, nu numai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
larg include și punctuația, ci și deoarece cratima este un semn numai preponderent ortografic, bara oblică, *blancul, linia de pauză și punctul sunt mai ales semne de punctuație, iar virgula, deși semn de punctuație, privește Într-o anumită măsură și ortografia În sens strict (p. XXXVII). CITAT RETRAS!!! Se spune că I.L. Caragiale, exilat la Berlin, dădea telefon tipografilor săi pentru a schimba câte o virgulă În unele dintre textele sale! Chiar dacă faptul În sine ține de domeniul anecdoticii, el sugerează
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucrează sunt tot atâția factori care facilitează frecvența nepermisă a greșelilor de punctuație. Adevărul este că, În predarea limbii române În școală, punctuației nu i s-a acordat atenția cuvenită. În ultima vreme, se constată Însă un interes sporit pentru ortografie și punctuație. La olimpiadele școlare și la examenele de admitere apar frecvent exerciții ce vizează ortografia și punctuația. Dacă e să apreciem presa comunistă pentru ceva (mai cu seamă presa centrală), atunci aceasta merită elogiată pentru atenția și grija acordată
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În predarea limbii române În școală, punctuației nu i s-a acordat atenția cuvenită. În ultima vreme, se constată Însă un interes sporit pentru ortografie și punctuație. La olimpiadele școlare și la examenele de admitere apar frecvent exerciții ce vizează ortografia și punctuația. Dacă e să apreciem presa comunistă pentru ceva (mai cu seamă presa centrală), atunci aceasta merită elogiată pentru atenția și grija acordată punctuației (dincolo de folosirea limbii de lemn, practicarea minciunii, a dezinformării și manipulării). Dacă am citi integral
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Grădină Îmi sta cerul,/ iar munții - parmalâc” (Beldescu, 1995, p. 15), unde linia de pauză substituie predicatul sta(u) din versul al doilea; - diverse prepoziții: „S-a inaugurat ruta București - Cluj-Napoca”, unde sunt substituite prepozițiile de la... până la... 4. Punctuația și ortografia Așa cum scria G. Beldescu (1995), punctuația are tangențe cu ortografia În situații În care amândouă recurg la aceleași semne (punctul, cratima, linia de pauză și bara oblică), În care semne de punctuație se află În contact (În vecinătate) cu semne
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
15), unde linia de pauză substituie predicatul sta(u) din versul al doilea; - diverse prepoziții: „S-a inaugurat ruta București - Cluj-Napoca”, unde sunt substituite prepozițiile de la... până la... 4. Punctuația și ortografia Așa cum scria G. Beldescu (1995), punctuația are tangențe cu ortografia În situații În care amândouă recurg la aceleași semne (punctul, cratima, linia de pauză și bara oblică), În care semne de punctuație se află În contact (În vecinătate) cu semne ortografice, cu consecințe prozodice, și În care punctuația se corelează
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
situații În care amândouă recurg la aceleași semne (punctul, cratima, linia de pauză și bara oblică), În care semne de punctuație se află În contact (În vecinătate) cu semne ortografice, cu consecințe prozodice, și În care punctuația se corelează cu ortografia În scriere cu inițială majusculă și inițială mică (p. 67). Limba română are cinci semne ortografice: blancul sau pauza albă ( ), cratima (-), linia de pauză (-), bara oblică (/) și apostroful (’). Dintre acestea, numai blancul și apostroful nu sunt Întrebuințate și ca semne
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
p. 67). Limba română are cinci semne ortografice: blancul sau pauza albă ( ), cratima (-), linia de pauză (-), bara oblică (/) și apostroful (’). Dintre acestea, numai blancul și apostroful nu sunt Întrebuințate și ca semne de punctuație. De aici rezultă legătura intrinsecă Între ortografie și punctuație. În cele ce urmează, vom lua În discuție cazurile cele mai frecvente de folosire a semnelor de punctuație, fără pretenția de a epuiza toate contextele, performanță pe care nu și-o propun nici măcar lucrările de specialitate. 5. Semnele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la aceste prescurtări, În favoarea celor fără punct: CDR, PDSR, ONU, SUA, PNȚCD. Punctul mai este utilizat În următoarele situații: - după anumite prescurtări: cap. („capitol”), ed. („ediție”), op. cit. („opera citată”), prof. („profesor”), dr. („doctor”). În aceste situații, punctul este semn de ortografie; - după cifrele arabe care marchează subdiviziunile textului științific: 2.1.1; 2.1.2; - după notele de subsol sau referințele bibliografice: I. Funeriu, op. cit., p. 6. I. Berg, Dicționar de cuvinte, expresii, citate celebre, ediția a II-a revizuită și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Précis de mise en page, ediția a IV-a, actualizată și argumentată, CFPJ, Paris, 1995. Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, 1990, W.W. Norton & Company, New York, Londra. Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skils in English, Londra, Glasgow, Collins, 1989. Laggett, Glenn; Mead, David C.; Charvat, William, Handbook for Writers, ediția a VII-a, Englewood
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
să fie trecut, Între paranteze rotunde, imediat Între autor și titlu. Exemplu: Ferréol, Gilles; Flageul, Noël, (2007), Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, traducere de Ana Zăstroiu, argument de Corneliu BÎlbă, Polirom, Iași, 2007. Mai precizăm că, În conformitate cu ortografia limbii române, „separatorul” dintre nume, prenume, titlu, an, editură, localitate etc. este virgula, ca În exemplul de mai sus. În cazul unui titlu cu mai mulți autori, sugerez despărțirea autorilor cu punct și virgulă, pentru a putea fi remarcată rapid
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Cluj-Napoca: Editura Sincron. După cum se vede În acest exemplu, s-au folosit ca „separatoare” nu numai virgulele, ci și punctul sau două puncte, rezultând, din dorința modernizării cu orice preț și din folosirea combinată a unor reguli ce țin de ortografia limbilor engleză și română, un fel de „struțo-cămilă”! Până la urmă, fiecare editură sau publicație va impune propriile reguli de Întocmire a unei bibliografii, pe care cei care vor să publice la editura sau revista respectivă sunt obligați să le respecte
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
multe modalități de a tehnoredacta lista bibliografică: a) marcarea fiecărei „intrări” cu un asterisc. Exemple: * Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. * Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. * Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. b) marcarea fiecărei „intrări” cu o linie de dialog: - Heffernan, James A.; Lincoln, John E.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. b) marcarea fiecărei „intrări” cu o linie de dialog: - Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. - Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. - Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. c) „retragerea” spre dreapta a rândului (rândurilor) care urmează după primul rând, care include și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
spre dreapta a rândului (rândurilor) care urmează după primul rând, care include și numele autorului: Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. d) scrierea cu majuscule a numelui autorilor: HAFFERNAN, JAMES A.; LINCOLN, JOHN E., Writing. A
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. d) scrierea cu majuscule a numelui autorilor: HAFFERNAN, JAMES A.; LINCOLN, JOHN E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. ILOVICI, EDITH, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. JORDAN, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. Cea mai utilizată formulă este cea de la punctul c. Chiar edituri de mare prestigiu, precum
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cele trei asteriscuri recomandate În unele lucrări: Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, 2002. 3. În toate situațiile, „separatorul” elementelor care alcătuiesc fișa cărții (autor, titlu, editură, localitate, an, ediție etc.) este exclusiv virgula, așa cum cere ortografia limbii române, cu excepția punctului din final: Florica Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente (DCR), ediția a II-a, Logos, București, 1997. 4. Deși s-a respectat ordinea alfabetică a numelui de familie al autorilor, nu s-a făcut inversarea nume + prenume
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]