1,319 matches
-
nu-i de competența lui, zice, să știe cine o susține. Și apoi mai există el. Când a sosit, acum multă vreme, căzuse o mare cantitate de zăpadă, cu toate că eram în aprilie. Caii de la trăsura care l-a adus de la ospiciul din Bicętre, o simplă berlină acoperită, erau lac de sudoare. A trebuit să-i frecționăm toată seara, de teamă să nu moară. Era un bărbat trecut bine de șaizeci de ani, extrem de corpolent, cu trăsăturile buhăite, dar încă fine. Părul
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
adânc. Mi-am luat la revedere, nu înainte de a-i fi spus noului nostru pensionar că va fi primit a doua zi de domnul de Coulmiers, și m-am întors acasă, în locuința pe care o ocup, în stânga intrării în ospiciu, la doi pași de apa care curge, neîncetat, spre ocean. Domnul de Sade e conte, am aflat imediat din gura domnului de Coulmiers. Nu este un "celest", ca ceilalți. Este înregistrat aici ca "bolnav de poliție". Pentru cei ce nu
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
este nebun. Domnul de Coulmiers ne-a mărturisit aceste lucruri punându-ne să jurăm că vom păstra secretul, părintelui Dumoustier și mie, în timp ce mergeam să inspectăm lucrările la "castelul femeilor". Am zis deja? De când am sosit, pe 22 septembrie 1797, ospiciul a fost în permanență un șantier. La început a trebuit să reparăm clădirile care erau într-o stare jalnică. De fapt, e o poveste lungă, pe care nu e cazul să o spun acum. Încă mai aflu în fiecare zi
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
Sorin Lavric Cui își mai ia inima în dinți să meargă la teatru, spre a încasa o nouă porție de agitație vulgară, impresia de ospiciu înțesat cu păpuși descreierate i se întipărește stăruitor în minte. Dintr-o ceremonie menită a trezi energii profunde, cum era odată actoria în vremuri nobile, azi nu a mai rămas decît aparențele unui delir histrionic. Parcă o conjurație a prostuluigust
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
din oul crăpat / coride cu tauri de ipsos sub lupa încinsă - desfrunzire de vise // Flamenco: dansul-vibrație și volute de calcar / dansul compus din pașii de lemn / miniaturi cubiste // oglinzile intră în pivnițele luminii / în jazul figurilor de metal / în carteziene ospicii ale formei / în elizee fantasme ale adîncului" (Coloniile abstracte ale formei). Dar Liviu Georgescu nu e interesat, cum arătam mai sus, a se mărturisi, adică a oferi spectacolul unui eu nud, ci mai curînd a se proiecta asupra exteriorității, a
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
fără bucurii. Nici în afara căsniciei lucrurile nu stau mai bine. Aventurile amoroase sunt amăgiri trecătoare. Minciuna și trădarea nu aduc fericire. Bărbații sfârșesc prin a se reuni în jurul unei mese și a ciocni un pahar „pentru prietenie, pentru bătrânețe, pentru ospiciul care ne va primi”. Femeile se adaptează, parcă, mai ușor vieții duble, care le permite să respire mai liber, să se extragă periodic din infern. Căutarea zadarnică a fericirii începe devreme. Începe cu coșmarul copilului care se trezește singur, fără
Nefericiți cei nefericiți by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3470_a_4795]
-
lăbuțele lui fragile, i-au dat lapte într-o farfurioară. Pisoiul a adormit fără griji, pe un pulover vechi. Au castrat pisica. După aceea niciodată n-a mai ieșit în stradă. Și uite, Uliana Vladimirovna n-a ajuns niciodată la ospiciu și nici n-avea de gând să ajungă vreodată. Bețiile ei erau rare și pașnice. Bea "câte un strop", tolănită în pat, citea ziarul, se uita la televizor, uneori discuta cu el. Atâta tot! și chiar nu pricepea de ce oare
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
de mai au „fabule” diferite, însă discursul narativ este unul comun, chiar dacă în prima relatarea se face la persoana I, iar în celelalte, la persoana a III-a. În proza care dă titlul cărții, un scriitor-ziarist ajunge, înainte de 1989, la ospiciu. Îngerii de pe pereții capelei din apropierea stabilimentului de boli psihice îi îndeplinesc trei dorințe, ca răsplată pentru munca de reîmprospătare a picturii așezământului religios. Una dintre acestea i-l aduce coleg de cameră pe medicul care-l trimisese la nebuni, fost
Drame bufe by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4113_a_5438]
-
o veritabilă schimbare la față, și nu o biată cosmetizare. E spre binele lor, dar și al jalnicului peisaj al presei românești, devenită mătura respingătoare pe care călăresc cele mai sinistre vrăjitoare imaginate de mintea unui Stephen King ajuns la ospiciu.
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
de caritate din România. Participă la serviciile sanitare în războiul balcanic din 1913 și se dedică fără frică îngrijirii bolnavilor de holeră la Zimnicea. În timpul Primului Război Mondial s-a ocupat, de misiuni diplomatice, de victimele cutremurului de la Avezzano, de tuberculoșii din ospiciul din Roma, de răniții de război, trecând de la ambientele diplomatice la cele populare cu o naturalețe surprinzătoare. În 7 octombrie 1923 este sfințit preot la Paris de Cardinalul Dubois, arhiepiscopul locului; își va desfășura ministerul sacerdotal în Franța până în 1939
Vladimir Ghika () [Corola-website/Science/305068_a_306397]
-
care dorește să-i ia învinuitului principalul apărător. Olimpia trebuia anihilată și pentru că știa trecutul din copilărie al securistului Osmanescu, ce avea crime și alte fapte odioase de tăinuit. Singur împotriva tuturor, lui Desiderius Candid nu-i rămâne decât calea ospiciului, de unde în final, învins definitiv, scrie o lungă scrisoare, "în loc de testament", Procurorului General, arătându-i că a înțeles toate dedesubturile și toate complicațiile acestei întâmplări. Toată țesătura epică e a unei farse tragice. Din păcate, narațiunea nu are palpitul deductibil
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
III și IV din vol. II); culmea discursului critic aparține activistului de partid Tutilă Unu, și el un comunist și un marxist dezamăgit (cap. VIII din vol. II). La toate acestea, Desiderius Candid nu mai adăuga în final, internat la ospiciu, decât lehamitea, disperarea, amărăciunea, epuizarea psihică, resemnarea totală ca victimă: "întreaga rezistență spirituală a culturii noastre creștine, democratice și europene se prefigurează emblematic și premonitiv prin existența și funcționarea, la toți indicii și parametrii, a acestui ospiciu în care demența
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
final, internat la ospiciu, decât lehamitea, disperarea, amărăciunea, epuizarea psihică, resemnarea totală ca victimă: "întreaga rezistență spirituală a culturii noastre creștine, democratice și europene se prefigurează emblematic și premonitiv prin existența și funcționarea, la toți indicii și parametrii, a acestui ospiciu în care demența puterii cuprinse de frică încearcă să înnebunească și să ucidă revolta celor sătui de minciună, disperare și neant. Mă consider a fi centrul lumii, pentru că aici, într-un minimum de spațiu, se concentrează maximum de suferință și
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
se apleacă cu precădere în teza ei de doctorat - sunt niște indubitabile reușite literare cărora le lipsește conturul vreunui orizont reflexiv. Niște drugi soioși de pe care picură zeama maidanelor urbane, pe care îi citești cu aerul că ai vizitat un ospiciu în aer liber, pitoresc pînă la încîntare și gol pînă la îngrețoșare. Un univers minor și fatal plat, derizoriu prin conflictele iscate și cleios prin patimile dezlănțuite. O foșgăială ineptă de tîrîtoare abrutizate, în a căror sensibilitate nu s-a
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
vârsta de trei ani, în semn de protest față de lumea adulților. Oskar asistă la nazificarea familiilor germane obișnuite, la ororile războiului și la miracolul postbelic. Acuzat de o crimă pe care nu a comis-o, Oskar este închis într-un ospiciu. Günter Grass: Toba de tinichea. Editura Polirom, Iași, 2005. Preț: 295 000 lei/ 29,5 lei.
Agenda2005-15-05-tim liber () [Corola-journal/Journalistic/283594_a_284923]
-
fost atît de creduli, de naivi încît, fără a fi avut nici un indiciu, nici o bănuială cu privire la alienarea lui Eminescu, au acceptat ca el să fie "răpit și sechestrat", "declarat nebun" și purtat de la casa de sănătate a doctorului Șuțu la ospiciul de la Mărcuța și de acolo la Ober Döbling din Viena și înapoi. Opinia publică românească de la 1883 s-a lăsat, toată, manevrată de diabolicul Maiorescu și nimeni n-a simțit uriașa minciună, nimeni n-a protestat, nici atunci, nici mai
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
secvențial viața poetului, focalizând câte un moment sau câte un personaj dintre cei apropiați: Localul familial, Familia Popescu - Fiul - Cristian Popescu - Poet, Tatăl, Mama, Sora, Proces cu mătușa, Nașterea Poemului Popescu, Teatrul lui Popescu, Apocalipsa - dragostea lui, Spovedania unui îndrăcit, Ospiciul, Moartea lui din flori. în Filmul lui Popescu, rola cinematografică se derulează invers și complet, de la o moarte anticipată către o naștere universală, de factură burlescă: "SORA: La început, la televizor e beznă. Pâlpâie așa, doar o luminiță departe, undeva
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
că “nebunia” poetului a fost o invenție. Ce e curios e că nimeni nu s-a întrebat cum a fost cu putință ca, sub ochii prietenilor și apropiaților săi, precum Caragiale, Slavici și alții, poetul să fi fost internat la ospiciu fiind el sănătos tun, mai mult, cum a fost posibil ca, dus la Viena, la cel mai reputat stabiliment al vremii din Europa, să fie tratat de o boală de care nu suferea, fără ca vreunul din marii medici de acolo
Un scandal by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14342_a_15667]
-
mlaștini, a unor faleze de marmură și a unui sat de pescari. Un sculptor fără vocație, eșuat într-un atelier de cioplit cruci după lamentabile experiențe ( adolescent, trece printr-o școală de corecție, mai tîrziu va fi internat într-un ospiciu, ajunge și la pușcărie), primește ciudata ofertă de a se duce la azilul de bătrîni pentru a sculpta în falezele de marmură monumente funerare pentru cei internați pe măsură ce aceștia aveau să moară. Azilul este patronat de un șef autoritar, temut
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
cochetam... într-o zi timpul se sătură de ploaie, de rugină, de burlane, șterse norul ca pe o iscălitură diavolească și soarele ca un prunc nou născut începu să zîmbească Dar tristețea care îmi devenise un viciu se-ncuie în ospiciu * Demonii rîd și-un singur înger plînge O flacără se plimbă pe meninge Bețivul timpul ca pe-un stîlp în brațe-l strînge Orgoliul suveran mă-ngheață pîn^la os iar cerșetorii toți au chip frumos Sînt istovit de propria
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7835_a_9160]
-
de grandomanie, a ajuns să dea de pereți până și cu cei mai servili dintre ei. Dar să revenim la excesul de zel. E un truism că dictatorii nu pot acapara puterea de unii singuri. Dacă așa ceva ar fi posibil, ospiciile ar fi o perfectă pepinieră de ";oameni mari" și de ";salvatori ai nației". Un dictator e întotdeauna produsul unui sistem și al unui moment politic. Nici una din calitățile individuale ale lui Adrian Năstase nu motivează, în sine, pozițiile acaparate în
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
și fantezii de minți dezaxate. E un carpe diem trăit cu furie, parcă din dorința de a se răzbuna pe cenușiul unei epoci ingrate. Bizareria e că din lumea aceasta nu iese nici o nuanță picarescă sau lascivă. Aerul pare de ospiciu, dar populat cu ființe de inocență angelică, chiar dacă unele par descinse din balamuc. Niște copii mari cărora lipsa libertății le-a stricat mințile. Igor Isac are simț de observație, care e un dat psihologic fără legătură cu instrucția, dar în
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
Ionesco la Harold Pinter și Edward Albee. Eroii ei au, de asemenea, multe puncte în comun cu acei "angry young men" ai anilor '50, dar dacă la Osborne, de pildă, motivele alienării erau cât de cât deconspirate, aici atmosfera de ospiciu, în care iraționalitatea este împinsă până la ultimele consecințe, ar justifica mai degrabă apropierea de Harold Pinter (mai ales acela din "The Dumb Waiter"). S-ar mai putea scrie multe în legătură cu dramaturgia Iuliei Petrescu. Dacă mai atragem atenția doar asupra a
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
-l părăsește nici o clipă. Pentru momentul lui istoric și spiritual, nu iese cu nimic din tipare (dovadă povestea de succes a lui Mircea Ciobanul). Pentru noi, judecători ai faptelor după legea nouă, a unei credințe miloase, e un locatar de ospiciu. După ce calapod, însă, îl măsura Negruzzi? Înclin să cred, date fiind simbolurile presărate pretutindeni, că după vechea normă. Și atunci, în ochii pă- rintelui lui, Lăpușneanul e mult mai puțin excentric, față de lumea în care se mișcă, decât ne-a
Domnul și Dumnezeu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4192_a_5517]
-
fost ecranizat de regizorul Milos Forman, cu celebrii Jack Nicholson și Louise Fletcher în rolurile principale. Pelicula a primit cinci premii Oscar, 6 premii BAFTA și multe alte distincții la festivaluri de film. Este povestea zguduitoare a pacienților dintr-un ospiciu, condus cu mână de fier de sora șefă Ratched, adeptă a unor metode de tratament barbare, precum electroșocurile și lobotomia. Dar totul până când se aude strigătul de luptă al individului strivit de legile absurde. Ken Kesey: Zbor deasupra unui cuib
Agenda2005-13-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283544_a_284873]