2,327 matches
-
din ea după 1812, a fost scutită de raidurile prădalnice ale tătarilor, care, asemenea strămoșilor lor, gândeau că Cerul Albastru i-a făcut stăpâni peste lume. Turcii otomani nu aduc modificări de esență în raporturile suzeran-vasal. Să ne amintim că otomanii nu sunt decât rudele pecenegilor, cumanilor, uzilor, berindeilor, care în secolul al Xlea n-au migrat, așa cum se numeau, ghuzi-oguzi spre vest, îndreptându-se spre Iran și apoi spre posesiunile Imperiului Bizantin din Asia Mică. Conduși de Selgiuc, și-au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spre Iran și apoi spre posesiunile Imperiului Bizantin din Asia Mică. Conduși de Selgiuc, și-au luat numele, așa cum era obiceiul la turci, de la conducător și și-au spus selgiucizi, apoi de la emirul și sultanul Otman și-au zis otomani. Ca și ceilalți turci vechi, și aceștia, oguzi-selgiucziiotomanii, după un ocol de câteva secole, ajung să-și extindă dominația asupra țărilor române. Ca indo-europeni, acei turci vechi aveau, asemenea dacilor și latinilor, ca totem lupul: „Pe vârful steagului lor - scriu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
însemna pustiiri, năvăliri, războaie și, sub acest aspect, turcii otomani, urmași ai vechilor turci asiatici, sunt purtători ai aceluiași totem al proscrișilor-lupi, ca și urmașii geto-dacilor și romanilor. După ce au preluat elementele de cultură de la persani și după cucerirea Constantinopolului, otomanii adaugă pentru toți cei care li s-au supus benevol sau prin luptă, la vechile practici de vasalitate, și unele înscrisuri; turcii otomani n-au încheiat la început nici un act scris, pentru că și la ei, ca și pentru toți turcomongolii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
PARALELĂ NECESARĂ : ATITUDINI POLITICE ROMANO-BIZANTINE ȘI OTOMANE FAȚĂ DE SPAȚIUL ETNIC ROMÂNESC În complicatele raporturi politico-diplomatice și militare din a doua jumătate a secolului al XVII-lea dintre marile puteri europene și Imperiul Otoman, determinate, în principal, de politica ofensivă a otomanilor, de învăluire a flancului estic european, dar și de prevenire a extinderii Rusiei spre vest, în care au fast antrenate și Țările Române, în special Țara Românească Moldova, intervenția Franței în favoarea republicii nobiliare Polonia lasă să se întrevadă cât
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
obținerea independenței, printr-o alianță cu Rusia, Poarta Otomană, imperiu în agonie, mai spera să revigoreze și să păstreze legături, devenite caduce, în baza vechimii lor și a unei îndelungate colaborări româno-otomane, bazate pe raporturi suzeran-vasal. Ce-i determina pe otomani și diplomația lor să se cramponeze într-o atitudine intransigentă față de Țările Române, considerându-le parte integrantă a Imperiului Otoman, când, cu siguranță, știau că o graniță pe linia Dunării era mai ușor de apărat? Privind retroactiv, putem spune că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Giurescu, Aurel Decei, Mihail Guboglu, completate în ultimul timp cu lucrările turcologilor Mihai Maxim și Gemil Tahsin, au elucidat multiple aspecte ale relațiilor dintre Țările Române și Înalta Poartă, dându-se un răspuns argumentat la întrebarea de ce n-au cucerit otomanii țările noastre, altfel spus de ce n-au fost transformate în pașalâcuri, așa cum s-a întâmplat cu Grecia, Bulgaria, Albania, Serbia și apoi cu Ungaria ? La începutul mișcării spre vest a turcilor oguzi, nimeni și nimic nu le-ar fi acordat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
musulman pe care-l cuceresc la 1043 și apoi Irakul și Caucazul la 1055 și, respectiv, 1064. Chiar după victoriile asupra bizantinilor și după perioada Sultanatului Rum (1077-1299), după Othman (1299-1326) și Orchan (1326-1359), când turcii care-și vor zice otomani se așează temeinic în Peninsula Balcanică, nu se poate susține că aceștia au avut ideea de a forma din teritoriile cucerite „un stat după modelul roman” . Situațiile de excepție le va deschide „acestei cete de mercenari” drumul spre întemeierea puterii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de cămăși de zale, 30 de cai și 30 de cămile care trebuiau restituite”, pentru care protecția lui Allah și a Profetului se întinde asupra locuitorilor, familiilor, bunurilor și locurilor sfinte (biserici - mănăstiri) din Nadjran . Ce i-a determinat pe otomani să acorde Țărilor Române un statut de „tributari ocrotiți”, fiind plasate pe treapta intermediară, teritoriu de legămât sau „Casa păcii”, darul ahd, între Casa islamului, ca teritorii sub stăpânirea islamului - dar-ulislam și dar-ul-harab, casa războiului, care trebuiau aduse în casa
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spațiul Daciei. Constantin cel Mare și Justinian dețineau unele teritorii și capete de pod peste Dunăre, castrele și cetățile contribuiau suficient pentru controlul spațiului nord-dunărean și a conglomeratelor etnice care se erijau în stăpâni temporari ai spațiului viitor românesc. Nici otomanii, asemenea romano-bizantinilor, nu aveau nevoie de o stăpânire efectivă, de înglobarea întregului spațiu românesc în Imperiul Otoman, pentru ca dominația lor să-și facă simțită prezența, pentru cinci secole asupra românilor, prin sistemul cunoscut al suzeranității protectoare, privită ca o favoare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
întâi ne vom referi la Dobrogea, ocupată de romani din anul 46 e.n., viitoarea Scytie Minor, prin care era controlat estul Munteniei și sudul Moldovei, stăpânită de bizantini și în perioada lor de declin, ocupată pentru 450 de ani de otomani cu același rol de control, la care adăugăm raialele Turnu și Giurgiu din timpul lui Mircea cel Bătrân, la 1417, cetățile Chilia și Cetatea Albă, ocupate de turci la 1484, apoi, prin politica de forță a sultanului Suleyman cel Mare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu raiale și pașalâcuri: raiaua Brăilei și a Tighinei în 1540 și pașalâcul Timișoarei la 1552. Dacă mai adăugăm că dincolo de Nistru erau tătari vasali turcilor de la 1475, iar la nord o Polonie într-o pace suspect de lungă cu otomanii, ne întrebăm dacă era nevoie de transformarea țărilor române în țări turcești, știindu-se că autonomia limitată a românilor asigura venituri constante pentru visteria otomană. Oricât de dură a fost politica lui Suleyman cel Mare față de Moldova, acesta pornește în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acestora rămânând neschimbat cel puțin până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Pentru boierii secolului al XVIII-lea, înțelegerile românootomane țineau de tradiție, erau cutume, necunoscându-se nici un document scris, deși conținutul „fabricat” al capitulațiilor n-a fost 145 contestat de otomani la tratativele de pace de la Focșani, din 1772 . Controversa asupra existenței sau inexistenței „capitulațiilor” ca acte scrise din istoriografia românească într-o bună parte a secolului al XX-lea a dus la rezolvarea pozitivă a disputei, în sensul atestării capitulațiilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mare credit, între cauzele și factorii care au menținut Țările Române în „Casa păcii”, în statutul de ahd, rezistenței îndârjite, uneori disperate , trebuie să menționăm, ținând seama de realitatea raporturilor de forțe, că românii au putut câștiga lupte strălucite cu otomanii (lupta de la Rovine, lupta de la Vaslui, așa cum se consemnează în operele istoricilor noștri și așa au pătruns și în manualele școlare), dar nu au câștigat războiul, decât pe cel din 1877-1878 și atunci alături de ruși. O putem afirma fără să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
deli (nebună, românescul diliu), cavalerie ușoară, asemănătoare akângiilor din Rumelia, și avem o imagine de ansamblu asupra unei forțe militare redutabile, capabilă să învingă și să supună voinței sultanului țări și popoare de pe trei continente . Să mai precizăm că niciodată otomanii n-au venit asupra Țărilor Române cu toată puterea lor, nici chiar în cele 7 expediții sultanale. De regulă, intervenția armată se făcea cu oștile din Rumelia, sub conducerea beilirbeiului Rumeliei sau a unor sangiaebei de graniță. Chiar așa, intervenția
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în calcul factorii economici, diplomatici, geo- strategici, analizați și argumentați de istoricul turcolog Mihai Maxim , de care, cu greu, poți să nu fi de acord și dacă, totuși, vrem să răspundem mai pe scurt la întrebarea de ce n-au transformat otomanii Țările Române în pașalâcuri, putem spune că nu era în interesul otomanilor această situație politică, deși, uneori, au luat-o în calcul, iar românii n-au vrut să fie cuceriți. În ce ne privește, la complexul de factori și cauze
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
turcolog Mihai Maxim , de care, cu greu, poți să nu fi de acord și dacă, totuși, vrem să răspundem mai pe scurt la întrebarea de ce n-au transformat otomanii Țările Române în pașalâcuri, putem spune că nu era în interesul otomanilor această situație politică, deși, uneori, au luat-o în calcul, iar românii n-au vrut să fie cuceriți. În ce ne privește, la complexul de factori și cauze, analizați de istoricii noștri cu privire la menținerea statutului de suveranitate tributară pentru Țările
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
istoricii noștri cu privire la menținerea statutului de suveranitate tributară pentru Țările Române, credem că ar trebui avuți în vedere și alții care, eventual, ar putea întregi și explica mai pe larg raporturile româno-otomane: a) factori de ordin moral: turcii, nu numai otomanii, sunt tradiționaliști și fataliști. Coranul îi învață să-și respecte cuvântul și „tratatele”, să meargă pe drumul Profetului care-i învață să-i respecte pe cei care au cărți sfinte; b) Moștenitori ai împărăției bizantine, otomanii au preluat și tradiția
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
moral: turcii, nu numai otomanii, sunt tradiționaliști și fataliști. Coranul îi învață să-și respecte cuvântul și „tratatele”, să meargă pe drumul Profetului care-i învață să-i respecte pe cei care au cărți sfinte; b) Moștenitori ai împărăției bizantine, otomanii au preluat și tradiția și atitudinea romano- bizantină față de spațiul românesc nord-dunărean. Așa cum am arătat deja (vezi supra), turcii au înconjurat Țările Române cu raiale și pașalâcuri, așa cum romano-bizantinii aveau puncte de sprijin la nord de Dunăre; c) Poziția geo-stategică
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
între Polonia, Ungaria și tătari, care n-au fost luați în calcul în ansamblul relațiilor româno-otomane. Pe lângă opoziția Poloniei față de transformarea în pașalâc a Moldovei, în special, deoarece nu le-ar fi convenit o graniță directă cu Poarta Otomană, otomanii n-au vrut să suprime o sursă importantă de aprovizionare prin jaf și peșcheșuri pe care tătarii, aliați și vasali sultanului, o aveau de veacuri în Moldova și Țara Românească. Așa cum se obișnuiește, este bine să scoatem dintr-un fapt
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ca o provocare, deoarece această poartă a Moldovei a ajuns în stăpânirea lui Radu cel Frumos, voievodul plecat turcilor și protejatul lor, după de fusese cedată de Bogdan al II-lea lui Iancu de Hunedoara , în vederea ajutorării Constantinopolului amenințat de otomani. Ocuparea Chiliei n-a fost decât începutul unui șir de provocări, acceptate tot mai greu de Poarta otomană, deși Ștefan plătea conștiincios tributul stabilit, ceea ce însemna, în viziunea otomană, echivalentul supunerii și credinței, însă, atunci când amestecul în Țara Românească urmărea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au crescut ca număr oștile creștine, pentru a se putea obține un echilibru de forțe, ceea ce ar fi însemnat eforturi materiale, e drept, greu de susținut, ci, dimpotrivă, a sporit numărul năvălitorilor, măsură care justifică înfrângerile. Fără îndoială, statul „militarist” otoman avea o armată numeroasă, bine înzestrată, echipată, disciplinată și profesionalizată. De-a lungul timpului a avut și comandanți militari deosebit de înzestrați, între care și unii sultani, Murad I, Baiazid Ilderim, Mahomed al II-lea, ca să numim numai pe cei care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Siret și în Dunăre. Când Moldova a fost curățata de năvălitori, Ștefan cel Mare s-a întors la Vaslui lângă Podul-Înalt. Aici, leșurile de oameni și căi alcătuiau trei movile peste care se aruncă pământ. De dupa movile erau aduși captivii otomani legați în lanțuri. Ștefan îi pedepsi, în ciuda răscumpărărilor, pe liderii otomani prin tragerea în țeapă. Bătălia de la Podul-Înalt a fost declarată cea mai mare înfrângere a Imperiului Otoman și, în același timp, cea mai mare victorie a Creștinătății.
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
Război Mondial. Mai apoi, ca doctorand în istorie tot la Harvard, mi-am concentrat atenția asupra istoriei est-europene, mai ales asupra problemelor românești. Datorită interesului meu inițial pentru Renaștere și Reformă și preocupării mele pentru conflictele dintre Imperiile Habsburg și Otoman și impactul Reformei, nu am putut ignora participarea României în relațiile Habsburgo-otomane. Prin acest "parcurs academic" m-am distanțat de unghiul de vedere limitat al istoriei naționale, preferând să plasez istoria națională și pe cea a românilor într-un context
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
împotriva împăratului căruia voia să-i i-a locul, dar nu reușește fiind depus de sinod, exilat în insula Imbros unde moare subit în anul 105. Cu toate că schisma devenise definitivă (în anul 1054), conjunctura istorică a momentului determinată de presiunea otomanilor (care tindeau să ocupe Europa) și a francilor prin Carol cel Mare, au determinat conducerile celor 2 biserici să încerce unificarea, ceea ce au și reușit prin sinodul de la Lyon (1274) și mai ales prin sinodul de la Ferara-Florența (1437). Ambele sinoade
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în seamă și care astfel rămân goale de conținut. c. Arghirofilia (lăcomia) a adus scaunul patriarhal într-o dependență totală față de sultan, pentru că ajunsese să se cumpere la prețuri de tarabă, de aici și schimbarea frecventă a patriarhilor pe care otomanii o utilizau ca o sursă importantă de venituri. Această realitate era întreținută și stimulată mai ales de grecii din Fanar. Păcatul Simoniei devenise lege de sus până jos în biserica lui Hristos. 2. Activitatea patriarhilor greci a. Prima constatare este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]