815 matches
-
dată de diferența dintre estimările în timp real și cele ulterioare ale dimensiunii decalajului de producție aproximat de abaterea PIB real de la tendința acestuia pe termen lung Larch și Turrini (2009) demonstrează că revizuirea PIB potențial și a estimării privind output gap-ul exprimă rezultatul unor erori de estimare a PIB real. Determinarea output ului potențial în anul t estimat în anul curent T, implică în general o funcție centrală și simetrică a PIB actual ori părți din PIB actual: De
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
decalajului de producție aproximat de abaterea PIB real de la tendința acestuia pe termen lung Larch și Turrini (2009) demonstrează că revizuirea PIB potențial și a estimării privind output gap-ul exprimă rezultatul unor erori de estimare a PIB real. Determinarea output ului potențial în anul t estimat în anul curent T, implică în general o funcție centrală și simetrică a PIB actual ori părți din PIB actual: De exemplu, componenta decalaj de producție (output gap) poate fi estimată prin metode diferite
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
erori de estimare a PIB real. Determinarea output ului potențial în anul t estimat în anul curent T, implică în general o funcție centrală și simetrică a PIB actual ori părți din PIB actual: De exemplu, componenta decalaj de producție (output gap) poate fi estimată prin metode diferite, care conduc la rezultate foarte diferite atât pentru acest indicator, cât și, pe cale de consecință, pentru deficitul structural. Prin urmare, rezultatele trebuie privite, și mai ales interpretate, cu prudență. A doua problemă apărută
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
26 1.5. Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România Estimarea mărimii deficitului structural se realizează pe parcursul a trei etape, astfel (Hagemann, 1999): 1) estimarea decalajului dintre produsul intern brut efectiv realizat și produsul intern brut potențial (PIB potențial) (output gap); 2) estimarea componentei ciclice pe baza output gap-ului și a senzitivității deficitului bugetar (aceasta, la rândul ei, va fi obținută cu ajutorul elasticităților veniturilor, respectiv cheltuielilor bugetare în funcție de PIB); 3) estimarea componentei structurale prin eliminarea componentei ciclice din componenta
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
structural pentru România Estimarea mărimii deficitului structural se realizează pe parcursul a trei etape, astfel (Hagemann, 1999): 1) estimarea decalajului dintre produsul intern brut efectiv realizat și produsul intern brut potențial (PIB potențial) (output gap); 2) estimarea componentei ciclice pe baza output gap-ului și a senzitivității deficitului bugetar (aceasta, la rândul ei, va fi obținută cu ajutorul elasticităților veniturilor, respectiv cheltuielilor bugetare în funcție de PIB); 3) estimarea componentei structurale prin eliminarea componentei ciclice din componenta bugetară curentă. Pentru calculul deficitului bugetar structural am
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
românească a suferit în perioada analizată numeroase schimbări structurale, fapt care afectează trendurile determinate, indiferent de metoda de estimare folosită; în plus, deși datele folosite sunt trimestriale, totuși dimensiunea eșantionului poate fi considerată ca fiind încă redusă. PIB potențial și output gap-ul pentru România au fost estimate prin utilizarea metodei funcției de producție. Calculul componentei structurale a necesitat identificarea componentei bugetare ciclice. Pentru estimarea acesteia au fost folosite elasticitatea veniturilor guvernamentale 2 și elasticitatea cheltuielilor 3 în raport cu PIB; pe baza
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
componenta soldului bugetar actual, conform următoarei formule: România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Formula utilizată pentru a calcula componenta ciclică este următoarea: Componenta ciclică a fiecărei categorii de venituri și cheltuieli ( jCtDC ) este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut ( PIBj ). Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și alții discută problema construcției unui indicator care să măsoare corect sustenabilitatea fiscală luând în considerare legătura dintre dezechilibrele din contul curent și evaluarea poziției fiscal-bugetare structurale. Mai precis, un indicator care să evalueze poziția fiscală luând în considerare deopotrivă output gap-ul și perioadele de absorbție explozivă. Evenimentele de tip absorption boom sunt definite de Lendvai et al. (2011) ca fiind „perioade în care ponderea absorbției în PIB crește cu mai mult de 5 procente de-a lungul unei perioade
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
boom. După metodologia fundamentată de Jaeger și Klemm (2007) și îmbunătățită de Lendvai et al. (2011), voi încerca să estimez și să analizez evoluția indicatorului CAAB pentru România, adică să elimin din soldul bugetar actual atât influențele automate determinate de output gap, cât și influențele determinate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. Voi proceda în acest demers parcurgând mai multe etape. În prima etapă, se va arăta arăta modul în care se poate îmbunătăți abordarea convențională (calculul soldului bugetar structural CAB
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În fapt, absorption gap reprezintă diferența dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai târziu Lee et al. (2008) definesc absorbția „potențială” ca absorbția întâlnită în condițiile în care outputul se află la nivelul potențial iar contul curent este corelat cu fundamentele macroeconomice (cu alte cuvinte current account norms așa cum sunt definite de autorii citați - „valori ale contului curent consistente cu determinantele pe termen mediu ale balanței economii-investiții”). 2.3
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
2009, ar fi existat un minimum de spațiu fiscal pentru relansare economică, pierderile de competitivitate ar fi fost mult mai mici ș.a.m.d Avându-se în vedere prociclicitatea ridicată a veniturilor și cheltuielilor în economia românească în relație cu outputul observăm un lucru îngrijorător: anii de boom 2004-2008 nu au condus la crearea de rezerve (buffere) suficiente pentru perioada mai puțin fastă ce urma să apară mai devreme sau mai târziu. Spațiul fiscal redus a lăsat România fără finanțare în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
2008 - Q1 2012, mai ales din cauza cerințelor tot mai stricte de capitalizare impuse de reglementările prudențiale postcriză și a nevoii de însănătoșire a bilanțurilor băncilor mamă determinate de creșterea ponderii creditelor neperformante. Rahman (2010) a estimat empiric prociclicitatea veniturilor în raport cu output gap-ul și, respectiv, cu absorbția internă (ajustând rezultatele obținute în funcție de eficiența colectării). Argumentul principal al acestei cercetări a fost acela de a vedea dacă mărirea de venituri bugetare din perioada 2003-2007 în țările nou membre ale UE a fost
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a fost acela de a vedea dacă mărirea de venituri bugetare din perioada 2003-2007 în țările nou membre ale UE a fost tranzitorie. Altfel spus, care este măsura în care această creștere a veniturilor bugetare a fost determinată de un output mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a fost tranzitorie. Altfel spus, care este măsura în care această creștere a veniturilor bugetare a fost determinată de un output mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
veniturilor bugetare a fost determinată de un output mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a fost determinată într-o pondere mai
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a fost determinată într-o pondere mai mare de absorbția internă decât România spre Compactul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a fost determinată într-o pondere mai mare de absorbția internă decât România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare de output gap”. Argumentul principal este acela că
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a fost determinată într-o pondere mai mare de absorbția internă decât România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare de output gap”. Argumentul principal este acela că „ponderea veniturilor în PIB arată o relație statistică semnificativ pozitivă în raport de output gap în timp ce relația dintre ponderea veniturilor în PIB și output gap este nesemnificativă statistic (cu excepția încasărilor din TVA)” (Rahman, 2010
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a fost determinată într-o pondere mai mare de absorbția internă decât România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare de output gap”. Argumentul principal este acela că „ponderea veniturilor în PIB arată o relație statistică semnificativ pozitivă în raport de output gap în timp ce relația dintre ponderea veniturilor în PIB și output gap este nesemnificativă statistic (cu excepția încasărilor din TVA)” (Rahman, 2010). În perioada studiată, România a avut o politică bugetară nesustenabilă. Astfel, România a avut una dintre cele mai mari creșteri
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
internă decât România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare de output gap”. Argumentul principal este acela că „ponderea veniturilor în PIB arată o relație statistică semnificativ pozitivă în raport de output gap în timp ce relația dintre ponderea veniturilor în PIB și output gap este nesemnificativă statistic (cu excepția încasărilor din TVA)” (Rahman, 2010). În perioada studiată, România a avut o politică bugetară nesustenabilă. Astfel, România a avut una dintre cele mai mari creșteri de venituri bugetare dintre țările UE dar a avut și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și una dintre cele mai mari creșteri de cheltuieli, cu o medie anuală de 34% (cu creșteri majore la cheltuielile de capital și la cele privind salarizarea personalului bugetar). Rahman (2010) a estimat și prociclicitatea cheltuielilor bugetare în raport de output analog celor trei relații evidențiate mai sus cu privire la relația dintre veniturile bugetare și output. Rezultatele cercetării au relevat „un grad ridicat de prociclicitate al cheltuielilor bugetare atât în raport cu output gap, cât și în raport cu absorbția internă, acest proces fiind vizibil mai
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
34% (cu creșteri majore la cheltuielile de capital și la cele privind salarizarea personalului bugetar). Rahman (2010) a estimat și prociclicitatea cheltuielilor bugetare în raport de output analog celor trei relații evidențiate mai sus cu privire la relația dintre veniturile bugetare și output. Rezultatele cercetării au relevat „un grad ridicat de prociclicitate al cheltuielilor bugetare atât în raport cu output gap, cât și în raport cu absorbția internă, acest proces fiind vizibil mai ales în situația cheltuielilor de capital”. Punând cap la cap cele două tendințe privind
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Rahman (2010) a estimat și prociclicitatea cheltuielilor bugetare în raport de output analog celor trei relații evidențiate mai sus cu privire la relația dintre veniturile bugetare și output. Rezultatele cercetării au relevat „un grad ridicat de prociclicitate al cheltuielilor bugetare atât în raport cu output gap, cât și în raport cu absorbția internă, acest proces fiind vizibil mai ales în situația cheltuielilor de capital”. Punând cap la cap cele două tendințe privind prociclicitatea veniturilor și a cheltuielilor bugetare putem înțelege încă una dintre cauzele fundamentale pentru care
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
creare a spațiului fiscal prin îmbunătățirea soldului bugetar structural CAB și/sau reducerea stocului de datorie publică). În cazul României, lipsa spațiului fiscal a făcut aproape imposibilă aplicarea unor politici fiscal-bugetare anticiclice, care să minimizeze efectele negative ale crizei asupra outputului, șomajului, inflației ș.a. și să determine relansarea economică. De fapt, dacă analizăm în detaliu, observăm că țările care aveau cea mai mare nevoie de spațiu fiscal sunt cele care nu s-au preocupat de acest lucru. Este și cazul României
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
o funcție de reacție a politicii fiscale adaptată condițiilor economiei românești. Cu ajutorul acestei funcții de reacție a fost testată reacția soldului bugetar actual primar la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică și de cele induse de decalajul de producție (output gap). În plus, ca element de originalitate, a fost testată si influența indusă de rata inflației asupra soldului bugetar primar, precum și a unor variabile suplimentare ca government effectiveness și political stability. Datele cu privire la soldul bugetar primar, datoria publică și output
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]