794 matches
-
corn, brad, precum și cu miere, ceară, sare, unt, silitra și grâu, din care toți locuitorii Moldovei trag mari foloase”. Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta. În statistică Moldovei din 1803, extrasa din Condica Liuzilor, ținutul Covurlui era împărțit în patru
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
miere, ceară, sare, unt, silitra și grâu, din care toți locuitorii Moldovei trag mari foloase”. Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta. În statistică Moldovei din 1803, extrasa din Condica Liuzilor, ținutul Covurlui era împărțit în patru ocoale: Horincea, Mijloc, Prut
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta. În statistică Moldovei din 1803, extrasa din Condica Liuzilor, ținutul Covurlui era împărțit în patru ocoale: Horincea, Mijloc, Prut și Siret. Ținutul Covurluiului l-a avut ca pârcălab în 1833 pe postelnicul Ioan Cuza, iar apoi în 1856 și 1857 pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, ales în ianuarie 1859 că domn al Principatelor Unite. Ținutul Covurluiului a fost desființat în anul 1864, în urma reformei administrative a Principatelor Române
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
S-a inaugurat la 24 ianuarie 1939, la cea de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparținut familiei Cuza și în care a locuit Alexandru Ioan Cuza în perioada când a fost judecător și pârcălab al județului Covurlui. Începuturile muzeologiei la Galați datează de la sfârșitul secolului al XlX-lea când, prin donația academicianului Vasile Alexandrescu Urechia, s-a deschis o expoziție permanentă la Colegiul "Vasile Alecsandri" care cuprindea obiecte de artă plastică și decorativă, monede
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
, întâlnit și ca Nicoară Hârovici, a fost un boier de rang mare al Principatului Moldovei, în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). El a avut rangul de pârcălab al Hotinului (1541-1545). a avut rangul de chelar în prima domnie a lui Petru Rareș, fiind un boier credincios al acestuia. În anul 1538, el i-a dezvăluit domnitorului complotul boierilor. Cronicarul Grigore Ureche îl menționează astfel în letopisețul său
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
promițându-i iertare pentru „greșeala ce ne-ai greșit”, dar fără a avea succes. Potrivit unui document polonez din 19 martie 1541, după revenirea lui Petru Rareș pe tron, Hâra a fost numit la 11 martie 1541 în postul de pârcălab al Hotinului, în locul lui Andrei Șeptelici. Domnitorul i-a dăruit pârcălabului Nicoară Hâra la 30 aprilie 1542, „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”, satele Cârstești, Protopopeni cu mori pe Siret și Hărești „cu coturile și cu mori pe Moldova”, ultimele două
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
a avea succes. Potrivit unui document polonez din 19 martie 1541, după revenirea lui Petru Rareș pe tron, Hâra a fost numit la 11 martie 1541 în postul de pârcălab al Hotinului, în locul lui Andrei Șeptelici. Domnitorul i-a dăruit pârcălabului Nicoară Hâra la 30 aprilie 1542, „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”, satele Cârstești, Protopopeni cu mori pe Siret și Hărești „cu coturile și cu mori pe Moldova”, ultimele două fiind dăruite ulterior mănăstirii Probota. A deținut dregătoria de pârcălab până la
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
dăruit pârcălabului Nicoară Hâra la 30 aprilie 1542, „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”, satele Cârstești, Protopopeni cu mori pe Siret și Hărești „cu coturile și cu mori pe Moldova”, ultimele două fiind dăruite ulterior mănăstirii Probota. A deținut dregătoria de pârcălab până la 4 aprilie 1545, când a fost înlocuit de Borcea și Sturza. Nicoară Hâra a murit înainte de 17 septembrie 1545, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii „Sf. Nicolae” a Mănăstirii Probota. Ca urmare a faptului că a murit fără urmași, averea
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
înainte de 17 septembrie 1545, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii „Sf. Nicolae” a Mănăstirii Probota. Ca urmare a faptului că a murit fără urmași, averea sa a trecut în posesia descendenților lui Ion și Gherman (frații mai tineri ai lui Nicoară). Pârcălabul Nicoară Hâra (Hârovici) a construit pe cheltuiala sa în anii 1541-1542 o biserică în satul Zaharești din comuna comuna Stroiești (județul Suceava), aflat la o distanță de 20 km vest de municipiul Suceava. O lungă perioadă de timp nu s-
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
timp nu s-au știut date legate de construirea bisericii, crezându-se că pisania nu s-a păstrat. S-a presupus că biserica a început să fie construită după 1541. Prezența în naos a pietrei de mormânt a Marenei, mama pârcălabului Nicolară Hâra, decedată la 8 aprilie 1542, ceea ce a dus la concluzia că biserica era în construcție în acel an, nefiind probabil finalizată. În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005 și coordonate de profesorul Florin Hău s-a găsit pisania
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
Nicolae. Pisania are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, fiind pe alocuri deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: "„+ Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului și din porunca sa a zidit hramul sfântului arhierarh Nicolae în zilele binecredinciosului domn Io Petru (Rareș) Voievod și s-a sfințit cu mâna mitropolitului Grigorie în anul 7053 (=1545) luna iulie 20”". Hramul bisericii a fost schimbat, astăzi
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
Drăgoi și nepotul lui Iurașcu, este protopărintele neamului Stârcea. Strănepoții lui Iurașcu au îndeplinit funcții importante la Curtea Moldovei pe timpul voievozilor Ștefăniță și Petru Rareș: Așa a fost Ion (Ioan) între 1515 și 1528 mare stolnic, după acea din 1528 pârcălab de Hotin și fratele său Mihul pârcălab al Cetății de Baltă. Acesta din urmă a devenit chiar hatman, dar a fost ucis, în 1540, la porunca domnitorului Petru Rareș. Fiul lui Ioan pârcălab, Mateiaș, a fost mai târziu, pe timpul domniei
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
neamului Stârcea. Strănepoții lui Iurașcu au îndeplinit funcții importante la Curtea Moldovei pe timpul voievozilor Ștefăniță și Petru Rareș: Așa a fost Ion (Ioan) între 1515 și 1528 mare stolnic, după acea din 1528 pârcălab de Hotin și fratele său Mihul pârcălab al Cetății de Baltă. Acesta din urmă a devenit chiar hatman, dar a fost ucis, în 1540, la porunca domnitorului Petru Rareș. Fiul lui Ioan pârcălab, Mateiaș, a fost mai târziu, pe timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, vistiernic, mai târziu, ca
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
1528 mare stolnic, după acea din 1528 pârcălab de Hotin și fratele său Mihul pârcălab al Cetății de Baltă. Acesta din urmă a devenit chiar hatman, dar a fost ucis, în 1540, la porunca domnitorului Petru Rareș. Fiul lui Ioan pârcălab, Mateiaș, a fost mai târziu, pe timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, vistiernic, mai târziu, ca și tatăl său, Pârcălab de Hotin (1552-1563) și mare spătar. În anul 1642 domnitorul Vasile Lupu confirmă lui Constantin Stîrcea satele Briceni, Mihălcăuți, Hrimăncăuți și altele
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Baltă. Acesta din urmă a devenit chiar hatman, dar a fost ucis, în 1540, la porunca domnitorului Petru Rareș. Fiul lui Ioan pârcălab, Mateiaș, a fost mai târziu, pe timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, vistiernic, mai târziu, ca și tatăl său, Pârcălab de Hotin (1552-1563) și mare spătar. În anul 1642 domnitorul Vasile Lupu confirmă lui Constantin Stîrcea satele Briceni, Mihălcăuți, Hrimăncăuți și altele ca proprietatea sa în granițele vechi. În anul 1720 marele vornic Miron a împărțit moșiile sale între cei
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
1615 a strâns o armată de aproximativ 12.000 de oșteni care a pornit către Iași avându-i în frunte pe ginerele Wisznowiecki și pe principele Samuel Corecki. La Camenița, armata a fost întâmpinată de boierii moldoveni nemulțumiți, iar Petre, pârcălabul Hotinului, le-a înmânat cheile cetății Hotin. După ocuparea Hotinului, armata lui Alexandru a înaintat spre Iași și au fost întâmpinați de armata lui Tomșa pe dealul Tătărașilor. Tomșa a fost învins și nevoit să se refugieze la Târgoviște și
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
logofăt Gavril Miclescu. Dubău se stinge din viață la o dată necunoscută, între iulie 1698 și iulie 1700. A intrat în viața publică sub Ștefăniță Lupu, fiul lui Vasile Lupu și prieten apropiat al lui Nicolae Milescu, când este menționat ca pârcălab al ținutului Cârligăturii. La 1670 semnează ca biv spătar pe un act, alături de Ștefan Petriceicu viitorul Domn pe atunci vel pitar. În 1671, sub Gheorghe Duca, el ajunge logofăt al doilea; iar în 1673, sub Petriceicu Vodă, este înălțat importanta
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
subteran. Unele materiale ne indică faptul că încăperea centrală a clădirii era o moschee, cu subsol și patru compartimente laterale situate conform punctelor cardinale. După ce orașul a fost eliberat de sub ocupația Hoardei de Aur, clădirea din citadelă a devenit reședința pârcălabului de Orhei. Fiind dotată cu un cerdac, intrarea în clădire a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de produse alimentare. Nu este exclus ca subsolul din palatul pârcălabului să fi
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
devenit reședința pârcălabului de Orhei. Fiind dotată cu un cerdac, intrarea în clădire a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de produse alimentare. Nu este exclus ca subsolul din palatul pârcălabului să fi fost folosit și ca temniță. După refacere, în subsol se intra printr-o deschizătură făcută special în colțul de nord-est al criptei. Ca urmare a bătăliei de la Apele Albastre (1362), Hoarda fără rezerve și-a slăbit influența în
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
timp se răspândește denumirea), în persoana fraților Koriatovici în frunte cu Iurg și care la finele aceluiași deceniu ies la mare de pe ambele maluri ale Nistrului. După ce orașul a fost părăsit de tătari, clădirea principă a citadelei a devenit reședința pârcălabului de Orhei. Intrarea în clădire fiind dotată cu un cerdac, a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de producte alimentare. Nu este exclus, că subsolul din palatul pîrcălabului să fi
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
devenit reședința pârcălabului de Orhei. Intrarea în clădire fiind dotată cu un cerdac, a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de producte alimentare. Nu este exclus, că subsolul din palatul pîrcălabului să fi fost folosit și ca temniță. Palatul pîrcălabului a ars, probabil, în anul 1510, cînd a fost incendiat orașul de către tătari.
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
dotată cu un cerdac, a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de producte alimentare. Nu este exclus, că subsolul din palatul pîrcălabului să fi fost folosit și ca temniță. Palatul pîrcălabului a ars, probabil, în anul 1510, cînd a fost incendiat orașul de către tătari.
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
, poreclit „Cernăuțanul”, a fost un boier moldovean ce a îndeplinit rangul de pârcălab al Hotinului și care a rămas în istorie prin trădarea domnului Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574). Nemulțumit de supunerea față de polonezi a domnului Bogdan Lăpușneanu (1568-1572) și temându-se de introducerea catolicismului, boierul a părăsit Principatul Moldovei și s-a
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Bogdan Petriceicu Hasdeu, autorul unei lucrări istorice intitulate "Ioan Vodă cel Cumplit" (1865), îl considera „un amic devotat și nedespărțit” al viitorului domnitor. Odată cu urcarea pe tron a lui Ioan Vodă cel Viteaz (februarie 1572), Ieremia Golia a fost numit pârcălab al Cetății Hotinului și a primit două moșii și mai multe averi. El a fost un om de încredere al domnului, luptând împreună în Bătălia de la Jiliște din 24 aprilie 1574, între oastea domnului Moldovei și armata pretendentului la tron
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
a-l prinde pe rebel. În același timp, o ceată de tătari urma să treacă Nistrul și să atace dinspre est. Confruntat cu un pericol ce venea din mai multe părți, domnitorul l-a trimis pe omul său de încredere, pârcălabul Ieremia Golia, împreună cu o oaste de 13.000 de călăreți, pentru a bloca trecerea Dunării de către turci la vadul Oblucița (azi Isaccea), a întârzia deplasarea armatelor inamice și a culege informații despre numărul oștenilor. Înainte de plecare, Ioan îl pune pe
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]