7,505 matches
-
și gustoasă. Se întâmpla ca nu toate vitele să fie dornice de ajuns în câmp, și se mai abăteau pe la diverse insule de verdeață de pe marginea străzilor. Aici intervenea rolul ciurdarului ucenic, care trebuia să fie atent la aceste atacuri. Pășunea se întindea pe două dealuri iar prin vale trecea un mic pârâu pe marginea căruia parcă era desenat drumul național. Pe dealul sudic era o cale ferată îngustă, pe se care aduceau buștenii din inima munților pentru noul combinat forestier
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
a luat acasă pe Beldie și l-a dat în grija babei Leana. Aceasta era obișnuită cu astfel de clienți, astfel că nu cerea explicații. I-a dat de mâncare băiatului și l-a trimis cu turma de oi la pășune care nu era departe de casă. Acesta era începutul pentru munca lui Beldie, căruia îi era frică să nu ajungă la miliție. Prima zi la păzitul oilor nu a fost una prea bună, fiindcă ploua continuu și drept adăpost de
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
nu prea era, mămăliga era baza! L-au lăsat să doarmă cam o oră, moș Lică l-a luat și l-a dus cu el în altă parte a orașului, unde avea să devină ciurdar. L-a dus direct la pășune, fiind dat în grija unui tânăr căruia i se spunea Grapă. Nimeni nu știa de ce i se spunea așa? Poate fiindcă avea niște degete lungi la mâini și la picioare, opincile lui păreau lungi cât lumea, iar degetele de la mâini
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
său avea să fie Grapă. Moș Lică i-a spus lui Grapă să-i dea lui Beldie mâncare și 5 lei pe zi. De dormit avea să doarmă cu Grapă la un fel de stână ce o aveau în marginea pășunii, aproape de sat, și nu departe de oraș. Beldie avea să primească banii sâmbătă seara și putea face ce vrea cu ei. Între timp ploaia încetinise și norii plecau la plimbare spre alte meleaguri. Ziua în care își începea munca firavul
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
munca firavul Beldie era marți. Cum a plecat moș Lică, Grapă a început să-i spună lui Beldie cam ce avea de făcut prin jurul ciurdei de vaci, care nu erau chiar puține ci în jur de vreo 45-50 de capete. Pășunea era destul de întinsă pe mai multe dealuri înconjurate de ogoare cu porumb, grâu și alte semănături, locuri unde animalele erau atrase ca de un magnet. Asta era problema! Grapă i-a spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
pentru că verbul său a făcut să se audă mai bine dangătele de clopot ale sentimentului românesc al ființei” (N. Băciuț). Îmi permit să citez câteva versuri: ” Târnava mea de lapte dulce, mulsă din ugerul unui munte dus la păscut, pe pășuni dumnezeiești de transilvane, te ador din cana malului de lut. Te sorb cu înghițituri de vis, având în mână un codru de pădure, din grâul dealului unde urcam ades, să las priveliștea să mă fure. Și plâng în fibra mea
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
sau mai puțin unite fii țăruca mea și a altora similari mie gând la gând țăruca mea rănuca mea țăruco! ÎȘI FLUTURĂ PRECIPITAT STEAGUL voi institui mecanismul fervorii și al atâtor alte paronime ne vom prosterna ne vom angrena și pășune vom afla (de lavandă) ne vom suci ne vom încolăci și nu vom ști de ce de aia! un atavism sentimental singurul rămas se topește de dor îmi face cu mâna ca unei bune cunoștințe își flutură precipitat steagul că doar-doar
ŢĂRUCĂ, OF, ŢĂRUCĂ ! (POEZII) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364054_a_365383]
-
a animalelor. M-am pensionat, am cumpărat o căsuță cu teren la țară. Am construit un grajd, cotețe pentru porci și păsări. Am cumpărat vaci de rasă pentru lapte, purcei și păsări pentru îngrășat. Sursa de furajare era piața și pășunea comunală. Producțiile erau bune, 20 de litri de lapte pe zi de la o vacă. Porcii erau frumoși la 100-120 kg/bucată. Dai era bar la ce bun aceste producții dacă nu aveam piață de desfacere pentru produse. Fabrica de lapte
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
să învățați din greșelile voastre ... Vă induceți sentimentele de frică și neliniște și vă aflați scăparea de orice supărare în umplerea burdihanului cu cirezi de vaci și turme de porci, pajiștea pentru voi nu mai este un pieisaj, ci o pășune, dealurile molcome acoperite cu păduri de stejar devin surse de materie primă pentru mobilă, iar frumusețea în sine nu are valoare sentimentală, dacă nu poate fi posedată, luată în proprietate și izolată cu egoism de privirile vecinilor. Stai puțin, i-
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, Bucureștiului și chiar ale străinătății. Camerele înalte și spațioase, pardosite cu scândură groasă, ferestrele largi, cu grădele de fier
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Și-afurisită-n clanță, Cu vestea printre băbăciuni Că-i mare cotoroanță Și într-un Mărțișor, de rea, S-a pus să se îmbrace Când neaua tocmai se topea Cu nouă mari cojoace, Să-și urce oile din timp La munte la pășune, Sfidând al zânei antotimp Cu zile calde, bune... Și-abia în munți, să-și lepede Cojoacele la soare, Se îndură, nu repede, Ci rând pe rând. Dar mare Și strașnic ger din nou s-a pus. Fără de foc în vatră
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
angajase doi paznici. Îl vedeau tânăr, îl credeau fără experiență și îi puneau bețe-n roate cu toții. O simțea pe pielea lui de fost student eminent și proaspăt director de fermă. Ferma era a partidului. Totul era proprietatea partidului: animalele, pășunile, clădirile... angajații erau ai partidului. El apăruse deasupra tuturor, fluturând o repartiție de pe care nu se uscase bine cerneala și începuse să le dea ordine. Ba chiar să schimbe oameni, reguli și obiceiuri bine încetățenite în fermă. Îi călca pe
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
nu se străduise prea mult să înțeleagă cifrăraia care acoperea cearceafurile de hârtie pe care le completa el conștiincios la sfârșitul fiecărei luni. - A, și doresc să cunosc cu exactitate suprafața de teren alocată fermei, cantitatea de furaj colectată de pe pășune și tipul de culturi care s-au realizat pe această suprafață în ultimii trei ani. Preda ieșise amețit din birou, iar Man îl urmărise cu privirea până ce închisese ușa în urma lui. Avea un plan, un plan măreț, acum că o
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
de sare în grajd. Dimineața, animalele se năpustiseră asupra apei și băuseră în neștire. La cântar, greutatea animalelor vândute o întrecuse ușor pe cea din evidența lui Preda. În altă zi, dăduse peste un cioban care își adusese oile pe pășunea fermei. Îl alungase, cu toate că bărbatul îi promisese o cantitate apreciabilă de aur în schimbul dreptului de pășunat o săptămână. A doua zi, secretarul de partid îl sunase cu indicații clare să lase turma la pășunea fermei, pentru că turma reprezenta tot un
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
cioban care își adusese oile pe pășunea fermei. Îl alungase, cu toate că bărbatul îi promisese o cantitate apreciabilă de aur în schimbul dreptului de pășunat o săptămână. A doua zi, secretarul de partid îl sunase cu indicații clare să lase turma la pășunea fermei, pentru că turma reprezenta tot un avut obștesc. Man se îndoia de acest lucru, dar nu putea să se opună unor dispoziții de partid. Observarea tuturor acelor aspecte îi lăsase un gust amar. De pe băncile facultății, văzuse producția cu alți
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
anchetă. Se așeză în fotoliul său înalt, cu o ținută demnă de un ministru și își prinse palmele una de alta, într-o atitudine liniștită. că nu s-au respectat directivele de partid în mai multe sensuri la această fermă. Pășunile sunt folosite în alte interese decât cele de partid, utilajele alocate nu sunt întreținute și sunt casate înainte de a-și împlini durata normală de activitate, producția de lapte și cea de carne au scăzut de când ați fost numit director. - Adică
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru. Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun kilometru. E relaxant când privesc de pe fereastră această lucrare minunată a naturii. E toamnă și culorile ei blânde încălzesc sufletul. Ierburile încep să se usuce, porumburile, cu foile sfâșiate de vânturi
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și florile lui Luchian, pentru crucile, icoanele și Liturghia ortodoxe și pentru Cetatea Sucevei și Umbra lui Mircea la Cozia și Întoarcerea lui Alexandru Lăpușneanu, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
la trecători. Noroc că drumul nu e prea lung, că, mai știi, cu ochii mai mult pe năzbâtiile lui, aș fi putut intra într-un pom, sau, mai rău, într-un stâlp. Sărind în jurul meu ca un ied scos la pășune primăvara, abia reușesc să mă concentrez la comandă și să ne așezăm la o masă. Își umple gura cu cartofi pai și, în timp ce mestecă voinicește, îmi spune: - Să știi că asta e cea mai frumoasă zi din viața mea. „Aș
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
urca pe dealuri domoale pătate în culori nuanțate unde calmul anotimpurilor veghează veșnicia de la începuturi în zare cresc munții pe sus pătați de zăpadă mai jos albiți de pietre semențe mai toți acoperiți cu păduri neatinse de timp sau cu pășuni țesute din ierburi multicolore dacă urci printre ape găsești izvorul înălțimilor numai de acolo poți să privești ȚARA MEA întinsă peste patimă lumii că o culoare rotundă peste imensitatea cerului sub care stă neclintita de AZED Anghel Zamfir Dan Referință
ROMANIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368042_a_369371]
-
molibdenului din minereul prelucrat, care a fost închisă imediat după revoluție de guvernul păstorit atunci de Petre Roman. Între vechea uzină de preparare și mina Vărad acum părăsită, exista o mare plantație de viță de vie, acum un fel de pășune plină de bălării și ciulini specifici zonei clisurii. Pe locuri unde cândva erau pustii acum apare o pensiune cu restaurant, clădire frumoasă care continuă să se dezvolte. Ne apropiem de comuna Coronini și observăm în dreapta noastră semnul cum că până la
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
o fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
o similitudine șocantă cu cea din Buciumul anilor 1885-1886. Mișcarea de rezistență din 1886 nu vorbește decât despre începuturile exercitării unui drept legitim de auto-apărare, de protejare a tuturor resurselor care asigură dezvoltarea alternativă a Munților Apuseni (surse de apă, pășuni, păduri, munți și, până la urmă, vorbim de patrimoniul cultural material și nematerial) în cadrul unui efort susținut de înfruntare a unui adversar cu resurse financiare considerabile, conectat la cel mai înalt nivel decizional, lipsit de scrupule și care nu poate fi
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]