828 matches
-
din 20 martie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 31 martie 2015. 45. Comisia de medicină dentară Președinte: Prof. dr. Dragoș Stanciu - București Vicepreședinte: Prof. dr. Ecaterina Ionescu - București Secretar: Dr. Alexandru Brezoiescu - București Membri: Prof. dr. Mariana Păcurar - Târgu Mureș Prof. dr. Norina Consuela Forna - Iași Prof. dr. Bogdan Dimitriu - București Prof. dr. Radu Septimiu Câmpian - București Prof. dr. Doina Onisei - Timișoara ---------- Subpct. 45 al pct. II din anexa 4 a fost modificat de art. I din ORDINUL
ORDIN nr. 398 din 21 martie 2013 (*actualizată*) pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275080_a_276409]
-
modificat de art. I din ORDINUL nr. 580 din 6 mai 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 310 din 6 mai 2015. 45.1. Subcomisia de ortodonție și ortopedie dento-facială Președinte: Prof. dr. Ecaterina Ionescu - București Membri: Prof. dr. Mariana Păcurar - Târgu Mureș Prof. dr. Dragoș Stanciu - București Conf. dr. Viorica Țărmure - Cluj-Napoca Conf. dr. Irina Zetu - Iași ---------- Subpct. 45.1 al pct. II din anexa 4 a fost modificat de art. I din ORDINUL nr. 580 din 6 mai 2015
ORDIN nr. 398 din 21 martie 2013 (*actualizată*) pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275080_a_276409]
-
Articolul 1 În mandatul 2016-2020, Comisia superioară de disciplină a Colegiului Medicilor Dentiști din România are următoarea componență: 1. dr. Ana Gabriela Burduhos; 2. dr. Gabriela Horhoianu; 3. prof. dr. Viorica Milicescu; 4. prof. dr. Mariana Păcurar; 5. dr. Eugen L. Popa; 6. dr. Constantin Rădăuceanu; 7. prof. dr. Mihai Surpățeanu; 8. dr. Doina Maria Voinescu; 9. reprezentant desemnat de Ministerul Sănătății. Articolul 2 În prima ședință desfășurată după intrarea în vigoare a prezentei decizii, Comisia superioară
DECIZIE nr. 10 din 18 martie 2016 privind componenţa Comisiei superioare de disciplină a Colegiului Medicilor Dentişti din România în mandatul 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270743_a_272072]
-
orașului aflându-se în zona Palatului Culturii (fostul Palat Domnesc) și Costache Negri (Ulița Veche). Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, Galata și parțial Nicolina și Păcurari. În a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Costache Negri (Ulița Veche). Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, Galata și parțial Nicolina și Păcurari. În a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
legătura cu „Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureș, a unei șosele de centură, care să preia traficul greu din oraș , inaugurată în 2012 și pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru cel Bun și Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008, finalizată în 2015. Legătura cu București este asigurată pe drumul european E583, care are ieșire la E85, tot pe aici fiind și principala cale de comunicație cu Transilvania și mai apoi cu
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
I. Vian, Comșa Victor I. Gheorghe, Maxim Solomon I. Măriuța, Ruja Nicolae I. Sîvu, Ruja Ionel Șofron, Boc Simion Teodor. Veteranii din Stremț, supraviețuitori ai războiului din 1941-1945 au fost Avram Teodor, Sîrb Ioan, Stan Nicolae, Roșca Ioan, Stremțan Simion, Păcurar Gligor, Ungur Simion, Sîrb Partenie, Drăgoi Gheorghe, Stan Gheorghe, Rus Simion, Galdea Aurel, Florea Gligor, Tibrean Simion, Buta Emil, Raica Adrian, Mara Gheorghe, Sîrb Traian, Coman Petru, Mara Traian, Văzdoagă Ioan, Ștefănescu Ioan, Sîrb Simion, Coman Chiriac, Medrea Simion, Rus
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
cădeau grăunțele din coș răsucindu-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se de asigurarea pășunii peste vară, planificarea celor care
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă, Cătană Pantelimon, Mihalte Iosub, Păcurar Tănase, Rațiu Vasile, Rațiu Ioan, și Răzoare Petru. Chiar și presa a făcut referiri la formația de dansuri populare a comunei, astfel că ziarul Ecoul de la Bistrița, nr. 29, din 31 august 1968 relatează următoarele : "“Jocul de pe câmpie executat de
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
atestat documentar la 4 aprilie 1575 - 1577, intr-o scrisoare a lui Alexandru Voievod, către boierul Barbu Postelnic, căruia îi atrăgea atenția că pescuise în bălțile care făceau parte din moșia mănăstirii Tismana Potrivit unei legende, în jurul anului 1400, un păcurar, care a coborât cu oile sale din munții Transilvaniei, avea trei fete, care se numeau: "Ciuta, Goicea" și "Dulceana". El le-ar fi lăsat moștenire locul în care se află astăzi localitatea, iar fiicele au înființat satul care a fost
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
erau figuri pitorești, umblând pe toate ulițele și strigându-și marfa cu modulări în voce, unii cu ace, piepteni, ață, alții cu spete pentru războiul de țesut, rudarii vindreau linguri, fuse și blide, sau dogarii ce reparau toamna butoaiele, sau păcurarii care vindeau păcură dintr-un butoi negru și lunguieț, așezat într-un car special. Mai erau în perioada interbelică și înainte, găzarii ambulanți, vânzând petrol lampant, pentru că până în 1960 iluminatul casnic era asigurat de lămpi cu petrol și de interesantele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
pe vel-logofătul Nechifor Beldiman, vel-vornicul Baldovin, vel-hatmanul Sturza, bi-vel-vistiernicul Boul și pe vel-vornicul Mirza cu mercenarii săi. În septembrie 1615 răzvrătiții înconjoară Iașiul cerându-i domnitorului să părăsească tronul. Răscoală a fost înfrânta de domnitor în confruntarea de la Fântână lui Păcurar iar cei prinși au fost uciși. Domnitorul a salvat Transilvania de pârjol tătăresc, convingându-l pe Cantemir-bey să își trimită hoardele în Polonia pe care hanul tătar a devastat-o. În noiembrie 1615 polonii au intrat în Moldova, iar oastea
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
spân style="font-size: small;">Gianina Cărbunariu</spân></strong> Cu: <spân style="font-size: small;">Ruxandra Maniu, Ilinca Manolache, Alexandru Potocean, Gabriel Răuță, Bogdan Zamfir</spân></strong> Scenografia: <spân style="font-size: small;">Dorothee Curio</spân></strong> Video: <spân style="font-size: small;">Mihai Păcurar</spân></strong> Muzică: <spân style="font-size: small;">Bobo Burlăcianu</spân></strong> Producător: ARCUB Co-producător: Asociația Piese Refractare Cu sprijinul: Institutului Goethe, Ambasadei Franței la București și a Institutului Francez
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
centrul Iașului arăta ca după bombardament"", a povestit Popescu. Guvernul a acordat bani pentru reconstrucția orașului Iași, care s-a transformat într-un imens șantier. Au fost construite cartierele Alexandru cel Bun și Dacia pe șesul Bahluiului; a lărgit Bulevardul Păcurari (care inițial era doar o stradă îngustă, cu prăvălii și case joase de la Fundație și până la ieșirea din Iași) transformându-l într-un bulevard străjuit de blocuri, precum și Bulevardul Independenței; s-a început sistematizarea cartierului Tătărași; suburbiile Nicolina, Frumoasa și
Ioan Manciuc () [Corola-website/Science/307329_a_308658]
-
din Iași are în păstorire pe credincioșii aflați în partea de nord-est a orașului, numărând la data inaugurării 944 de familii cu 2.932 de credincioși. În aria de jurisdicție a parohiei se aflau cartierele Alexandru cel Bun, Dacia, Canta, Păcurari și o parte din Copou, plus satul Valea Lupului. Parohia a avut o filială în comuna Valea Lupului, unde se țineau slujbe în fiecare duminică la ora 09.00. Liturghiile s-au celebrat acolo mai întâi în diferite spații improvizate
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
1904. În acel an, Băncilă a renunțat la atelierul din Bucium și s-a mutat în apropierea mitropoliei din Iași, în fundacul Lozonschi. După o vreme, în anul 1905, cei doi soți s-au mutat într-o casă de pe strada Păcurari nr. 87, astăzi nr. 91, unde au locuit neîntrerupt până în anul 1940. Casa din Păcurari era o de tip vagon, similară celei de pe strada Sărăriei. Avea o grădină și livadă unde avea plantate tufe de liliac și zarzavaturi. Această locuință
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în apropierea mitropoliei din Iași, în fundacul Lozonschi. După o vreme, în anul 1905, cei doi soți s-au mutat într-o casă de pe strada Păcurari nr. 87, astăzi nr. 91, unde au locuit neîntrerupt până în anul 1940. Casa din Păcurari era o de tip vagon, similară celei de pe strada Sărăriei. Avea o grădină și livadă unde avea plantate tufe de liliac și zarzavaturi. Această locuință era în apropierea fabricii de tutun, a multor ateliere și în colțul străzii denumită astăzi
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și livadă unde avea plantate tufe de liliac și zarzavaturi. Această locuință era în apropierea fabricii de tutun, a multor ateliere și în colțul străzii denumită astăzi Octav Băncilă. Atelierul de pictură îl avea în camera din față, spre strada Păcurari, sau în sufrageria din fundul casei. Din sufragerie se puteau vedea colinele Cetățuii și Galatei. Priveliștea pe care pictorul o vedea prin geamlâcul sufrageriei a pictat-o în unele compoziții pe care le-a realizat, așa cum este de exemplu tabloul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
albăstruiul norilor se contopește cu coamele dealurilor verzui-argintii. Excepție există doar în opera lui Theodor Pallady și Octav Băncilă. La Pallady se regăsesc imagini urbane, priveliști din vii, case de pe dealuri și la Băncilă peisaje de la Bucium sau din valea Păcurarilor. Văile Sărăriei și Copoului cu panorame dinspre Repedea nu au fost înfățișate de aproape niciun pictor peisagist al epocii. Este de remarcat ideea că majoritatea artiștilor moldoveni care au activat la Iași, ca Mihai Cămăruț, Corneliu Baba sau Costache Agafiței
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
maestrului în anul 1954. Octav Băncilă a decedat în data de 3 aprilie 1944 ca urmare a unui edem pulmonar și a fost incinerat la Crematoriul București. Casa din Iași unde a locuit Octav Băncilă până în anul 1940, din coasta Păcurarilor, a rămas în proprietatea familiei Zota până în anul 1972 când a fost vândută familiei Olga și Octavian Obreja. Familia Obreja a transformat casa într-un mic muzeu, fiind conștientă de importanța culturală a clădirii. Casa avea o placă memorială pusă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
prin portretizarea membrilor familiei sale numeroase în fel și fel de scene casnice. Așa a realizat imagini cu mama sa în câteva desene și uleiuri și cu soția Ana care apare ca model în tabloul "" (1911) și în din str. Păcurari. Ana Popovici a pozat și în tabloul "Mama și copilul", în care își alăptează pruncul. Copiii artistului au fost modele în "Historia, Micul răzvrătit, , Atacul gâștelor, Primii pași, Viitoarea gospodină, Copilul" și "" (fiul său Grigore). Nepoata lui Băncilă apare în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
au fost prezente la expozițiile pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul, floare pe care artistul o avea în grădina sa de pe strada Păcurarilor din Iași. A folosit tonalitățile liliachii și în multe compoziții cu alte tematici, relevantă în acest sens fiind lucrarea intitulată "" (tematica țărănească) sau "" (tematica tigănească). Octav Băncilă nu a fost un artist liric ca Ștefan Luchian, care își exprima sentimentele
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Iași de comuna Rediu. Pe parcursul curgerii sale, apele râului Rediu sunt barate de lacul de acumulare Rediu (aflat la o distanță de 2 km de Iași), închis cu garduri și unde se poate pescui. Râul intră în Iași prin cartierul Păcurari, în apropiere de Cimitirul Sfânta Vineri. Apele sale se varsă în râul Bahlui, în apropiere de Depoului de tramvaie din cartierul ieșean Dacia. Râul Rediu este poluat, pe malurile sale și în albia sa fiind aruncate gunoaie menajere, zidărie, bălegar
Râul Rediu, Bahlui () [Corola-website/Science/306705_a_308034]
-
Maria în perioada cât autoritățile române se refugiaseră la Iași (1916-1918), dar fiind prea voluminos s-a căzut de acord să fie ridicat într-o altă locație. Lucrările de amplasare ale monumentului au început în anul 1925, la intersecția străzii Păcurari cu Bulevardul Carol I. Elementele lucrării au fost executate în Copou, unele părți fiind amplasate în Parcul Copou până la asamblarea lor. Soclul monumentului era din piatră - adusă din cariera Corbăul Clujului - și avea patru laturi, execuția sa fiind încredințată antreprenorului
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
sa rivală CFR Craiova,spre bucuria suporterilor brașoveni care văd trofeul poposind în orașul de la poalele Tâmpei. Au evoluat pt ICIM: Simona Gruber; Tatiana Ludu; Liliana Solca, Maria Muscă, Hajnal Kelemen, Rodica Panzaru, Lucia Cormos, Irina Fanariu, Cristina Ștefan, Claudia Păcurar, Emese Szekreny, Eniko Csavar, Liliana Santa, Dana Vasilescu, Delia Soporan. În august 1990, echipa debutează în prima ediție a Campionatului Național feminin de fotbal. 8000 de spectatori asistă la derbyul campionatului între ICIM și CFR Craiova. Brașovencele câștigă cu scorul
ICIM Brașov () [Corola-website/Science/307961_a_309290]