804 matches
-
Moacșa () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Depresiunea Târgu Secuiesc. Localitatea Moacșa este situată în zona centrală a județului, pe cursul văii Pădureni, la capătul sudic al Munților Bodoc, la o altitudine de 547 m, pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Bacău. Prima atestare documentară datează din anul 1332, însă descoperirile areologice dovedesc existența omului aici mult înainte astfel, în anul 1961, cu ocazia
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
anul 1961, cu ocazia unui sondaj arheologic făcut în locul numit "Maksahát" s-a identificat o așezare de tip "Cucuteni-Ariușd" și vestigii din sec. XI - XII, iar pe "Hotarul Moacșa" s-a descoperit o cetate dacică. Pe malul drept al pârâului Pădureni, s-a descoperit o așezare cu două nivele de tip "Precucuteni, Cucuteni-Ariușd" ce conținea o locuință dreptunghiulară, fragmente de ceramică și obiecte de uz casnic. La "Drumul cerei" s-a găsit o monedă republicană romană, de argint a familiei "Rubria
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
Tântava, sau Tîntava, este un sat în comuna Grădinari din județul Giurgiu, Muntenia, România. Vecinii sunt: Dârvari (Est); Pădurea Mihai Vodă (Nord); Comună Grădinari (Sud); Ogrezeni (Vest). Argeș (Sud și Vest) Șabăr (Est) Mihăilești, Neajlovu, Ogrezeni, Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Ciurila (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Ciurila (reședința), Filea de Jos, Filea de Sus, Pădureni, Pruniș, Sălicea, Săliște și Șutu. Comuna Ciurila, situată la 20 km față de Cluj-Napoca, 25 km de municipiul Turda și la 30 km de Câmpia Turzii. Se întinde pe o suprafață de 72 km, având o populație de peste 1.500 de locuitori
Comuna Ciurila, Cluj () [Corola-website/Science/299577_a_300906]
-
municipiul Turda și la 30 km de Câmpia Turzii. Se întinde pe o suprafață de 72 km, având o populație de peste 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Ciurila și satele Șutu, Filea de Jos, Filea de Sus, Pădureni, Pruniș, Sălicea și Săliște. Comuna este așezată pe Dealul Feleacului - depresiunea Hășdate, în zona bazinului hidrografic al râului Hășdate. Accesul în comună se face prin localitatea Sălicea. În comuna Ciurila se găsește o rezervație naturală pe valea Dumbrava Filei (cunoscută
Comuna Ciurila, Cluj () [Corola-website/Science/299577_a_300906]
-
Jariștea este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Jariștea (reședința), Pădureni, Scânteia și Vărsătura. Comuna se întinde în centrul județului, în partea de răsărit a Măgurei Odobeștilor, învecinându-se cu orașul Odobești, la sud, și cu comuna Bolotești, la nord. Este traversată de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre sud
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
școli una de băieți, cu 76 de elevi, și una de fete, cu 26 de eleve. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Vărsătura, în aceeași plasă. Ea era formată din satele Pădureni și Vărsătura, cu 1182 de locuitori, două biserici și o școală mixtă. Aceeași componență și apartenență este consemnată și de Anuarul Socec din 1925, comuna Jariștea având 2409 locuitori, iar comuna Vărsătura 1760. În 1931, comuna Vărsătura a devenit comună
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
inclusă în comuna Jariștea. Din 1968, comuna Jariștea face parte din județul Vrancea. Două obiective din comuna Jariștea sint incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la „Pițigoi” din satul Pădureni, unde s-au descoperit urmele unei așezări din perioada Latène III, cultura geto-dacică; iar celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica de lemn „Sfânta Treime”-Schitul Buluc din zona satului Pădureni.
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
Unul este situl arheologic de la „Pițigoi” din satul Pădureni, unde s-au descoperit urmele unei așezări din perioada Latène III, cultura geto-dacică; iar celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica de lemn „Sfânta Treime”-Schitul Buluc din zona satului Pădureni.
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
notează că Papa Silvestru a fost înmormântat la 31 decembrie, în cimitirul Priscilla de pe Via Salaria. Numele personal Silvestru, foarte rar folosit astăzi, reproduce numele latin Silvester, care provine din transformarea în nume proprii, a adjectivului silvester - silvic, de pădure, pădurean. Cuvântul «Silvester» derivă de la «silva = pădure», de la care se trag și numele proprii: Silvia, Silviu. În limba română există mai multe variante, fie ca prenume, fie ca nume de familie: Silivestru, Silăvăstru, Selevestru, Sălăvăstru. Chipul venerabil al sfântului Papă Silvestru
Papa Silvestru I () [Corola-website/Science/299839_a_301168]
-
1981 Ghelari. Detalii despre aceasta în pagina Consiliului Judetean Hunedoara, În perioada comunistă în Ghelari trăiau peste 2.000 de mineri, localnicii de aici fiind, în mare parte, aduși din zona Moldovei să muncească în minele de fier, dar și pădureni mutați la bloc din satele de munte învecinate. În localitate principala activitate economică era până în anul 2002 mineritul, după disponibilizările făcute în mai multe etape, exploatarea deschisă de peste 2000 de ani este în prezent închisă, intrând într-un program de
Ghelari, Hunedoara () [Corola-website/Science/308663_a_309992]
-
Țara Hațegului, iar la vest de Munții Poiana Ruscă. este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus fiind înălțimile apropape nelocuite ale Munților Poiana Ruscă. Industria tradițională din "Ținutul Pădurenilor" este cea a prelucrării lemnului, la care se adaugă, din cele mai vechi timpuri, extragerea metalelor, predominantă fiind extragerea minereului de fier. Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată în frumusețea portului popular, a țesăturilor dar și în originalitatea
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
predominantă fiind extragerea minereului de fier. Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată în frumusețea portului popular, a țesăturilor dar și în originalitatea arhitecturii țărănești și a tradițiilor populare. Zona este cunoscută și apreciată pentru arta folclorică și tradițiile pădurenilor care s-au păstrat neschimbate în decursul istoriei apropiate și contemporane. Ținutul este compus din următoarele comune și sate: Principala cale de acces în Ținutul Pădurenilor o reprezintă drumul județean 687E prin localitatea Ghelari și DJ 687F către Govășdie ambele
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
și a tradițiilor populare. Zona este cunoscută și apreciată pentru arta folclorică și tradițiile pădurenilor care s-au păstrat neschimbate în decursul istoriei apropiate și contemporane. Ținutul este compus din următoarele comune și sate: Principala cale de acces în Ținutul Pădurenilor o reprezintă drumul județean 687E prin localitatea Ghelari și DJ 687F către Govășdie ambele prin localitatea Teliuc dinspre Hunedoara. Govășdia: aici se află un furnal datând din secolul XIX. Ghelari: O biserică monumentală construită în perioadă de grele încercări, fiind
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
Teliuc dinspre Hunedoara. Govășdia: aici se află un furnal datând din secolul XIX. Ghelari: O biserică monumentală construită în perioadă de grele încercări, fiind începută înaite de al II-lea Război Mondial și sfințită numai în anul 1976. Din Ținutul Pădurenilor mai fac parte și alte trei sate Ciulpăz, Dumbrava (fostă Găunoasa) și Cutin aparținând de Comuna Pestișu Mic, accesul se face din Hunedoara (de la Castelul Corvinilor) pe drumul judetean DJ 687 de-a lungul râului Zlaști, fiind o altă poartă
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
alte trei sate Ciulpăz, Dumbrava (fostă Găunoasa) și Cutin aparținând de Comuna Pestișu Mic, accesul se face din Hunedoara (de la Castelul Corvinilor) pe drumul judetean DJ 687 de-a lungul râului Zlaști, fiind o altă poartă de intrare în Ținutul Pădurenilor. Alt drum de acces este DJ 708E care vine din Hunedoara - Pestișu Mic - Nandru - Ciulpăz și apoi se uneste cu DJ 687, care se continuă până în Comuna Cerbăl. Drăgan Muntean, reprezentant de marcă al folclorului din Ținutul Pădurenilor din localitatea
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
în Ținutul Pădurenilor. Alt drum de acces este DJ 708E care vine din Hunedoara - Pestișu Mic - Nandru - Ciulpăz și apoi se uneste cu DJ 687, care se continuă până în Comuna Cerbăl. Drăgan Muntean, reprezentant de marcă al folclorului din Ținutul Pădurenilor din localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un festival de folclor
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
până în Comuna Cerbăl. Drăgan Muntean, reprezentant de marcă al folclorului din Ținutul Pădurenilor din localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un festival de folclor, Festivalul Pădurenilor "Drăgan Muntean", ajuns în anul 2007 la ediția XXVI. Festivalul a preluat numele Drăgan Muntean după numele regretatului purtător al cântecului pădurenesc cu același nume, care
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
Drăgan Muntean, reprezentant de marcă al folclorului din Ținutul Pădurenilor din localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un festival de folclor, Festivalul Pădurenilor "Drăgan Muntean", ajuns în anul 2007 la ediția XXVI. Festivalul a preluat numele Drăgan Muntean după numele regretatului purtător al cântecului pădurenesc cu același nume, care se trage din
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un festival de folclor, Festivalul Pădurenilor "Drăgan Muntean", ajuns în anul 2007 la ediția XXVI. Festivalul a preluat numele Drăgan Muntean după numele regretatului purtător al cântecului pădurenesc cu același nume, care se trage din Poienița Voinii, localitate în vecinătatea căreia se desfășoară în prezent festivalul
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
Cristache-Panait a făcut o nouă inventariere a bisericilor de lemn din județ pe care a publicat-o în anul 2000. Despre biserica de lemn din Vălari ea a scris că este "cea mai bătrână și cea mai deosebită din zona Pădurenilor", datând-o din secolul al XVI-lea, odată cu primele menționări scrise ale așezării, datorită caracterului arhaic al tehnicii de construcție. Pe lista monumentelor istorice biserica de lemn Sf. Nicolae din Vălari apare datată din secolul 17. Tradiția orală susține că
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
de pe columna lui Traian{necesită citare}. Cuiele marcate vizibil la colțurile construcțiilor de pe basoreliefuri ar putea fi cepurile de lemn cu care dacii prindeau dulapii de stâlpii verticali, așa cum s-a păstrat la biserica din Vălari, în vechiul ținut al Pădurenilor, în inima Daciei. Din această perspectivă biserica de lemn apare drept un martor încă în picioare de arhitectură sacră dacică, binențeles, într-o formă adaptată la lăcașul de cult creștin. Principiul constructiv este același chiar dacă dulapii sunt prinși pe interior
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
lemn în cheotori domină în toată țara și prezintă un grup valoros și semnificativ, cu caracteristici distincte în arhitectura sacrală de lemn din Europa. Circa 12-13 biserici în căței se mai păstrează în vestul țării, îndeosebi în Banat. În Ținutul Pădurenilor se distinge o biserică ridicată într-o tehnică arhaică pe stâlpi, asemănătoare cu cea în căței. Trei biserici în căței cu pereți de nuiele se mai păstreză în Moldova și una în Basarabia. Un mic grup de biserici în furci
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
vulnerabilitatea lui Smaug, îi raportează acest lucru lui Bard, care reușește să ucidă dragonul cu o săgeată. Când gnomii pun stăpânire pe munte, Bilbo găsește Piatra Ark, o bijuterie de familie a dinastiei lui Thorin, pe care o fură. Elfii Pădureni și Oamenii Lacului asediază Muntele și cer răsplată pentru ajutor, compensații pentru distrugerea Orașului Lacului și partea lor din comoară. Thorin refuză și, chemându-și semenii din munții Nordului, își întărește poziția. Bilbo încearcă să medieze conflictul cu ajutorul Pietrei Ark
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
1878). În 1885 s-au mutat pentru ultima oară, la Max Gate, o casă de lângă Dorchester proiectată de Hardy și construită de fratele său. Acolo a scris romanele "The Mayor of Casterbridge" (1886) (trad. "Primarul din Casterbridge"), "The Woodlanders" (1887) ("Pădurenii") și "Tess of the d'Urbervilles" (1891), din care ultimul a fost criticat pentru prezentarea prea înțelegătoare a unei "femei ușoare" și inițial i s-a refuzat publicarea. Subtitlul acestuia, " A Pure Woman / Faithfully Narrated" ("O femeie pură / povestit cu
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]