740 matches
-
romanul după modelul Străinului: cu primele zile scurse după moartea tatălui (de astă dată) lui Michel. Primele pagini sunt așternute cu gînduri cinice sau pe șleau vulgare despre tatăl mort, “un bătrîn tîmpit care și-a vîrÎt pula groasă În păsărica mamei” (În traducerea mea; În cea a lui Emanoil Marcu, mai pudic, „i-ai pus-o cu temei bătrînei”). Demarat În trombă, branșat la rezervorul trivialităților amare și al imaginilor șocante cu atît mai mult cu cît sînt relatate impasibil
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fără vlagă, dezrădăcinat, vampirizat de confort, singur. “Pentru a accede Într-adevăr la posibilitatea practică a fericirii, omul ar trebui fără Îndoială să se transforme - să se transforme fizic. Cu ce să-l compari pe Dumnezeu? Mai Întîi, desigur, cu păsărica femeilor („sexul femeilor”, traduce Emanoil Marcu); apoi, poate, cu aburii dintr-o baie turcească. În orice caz, cu ceva În care spiritul să poată deveni posibil, căci corpul este saturat de mulțumire și plăcere, În vreme ce orice neliniște a dispărut. Cred
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu au în limbajul lor diminutive. Bacovia e un om grav care face excepție de la ceea ce credeam a fi o regulă. Iată de ce sînt surprins, ba chiar puțin jenat, cînd dau de astfel de cuvinte în poezia sa: „Și-o păsărică în grădina brumată,/ în liniștea rece, a iarnă-a făcut” („Belșug”), „O păsărică modula/-Vii?” („Sfîrșit de toamnă”), „Trec păsărele,/ Și tainic s-ascund” („Pastel”). Impresia pe care mi-o fac asemenea versuri e că citesc pe un alt poet
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
excepție de la ceea ce credeam a fi o regulă. Iată de ce sînt surprins, ba chiar puțin jenat, cînd dau de astfel de cuvinte în poezia sa: „Și-o păsărică în grădina brumată,/ în liniștea rece, a iarnă-a făcut” („Belșug”), „O păsărică modula/-Vii?” („Sfîrșit de toamnă”), „Trec păsărele,/ Și tainic s-ascund” („Pastel”). Impresia pe care mi-o fac asemenea versuri e că citesc pe un alt poet, mai vechi și mai sentimental. Dar de ce, oare, numai păsările (și-ntr-un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cauzatorul ei; p. 68, r. 16 : „Și iaca așa a rămas ursul pâcâlit de vulpe!” sentință moralizatoare la adresa ursului, a cărui naivitate a fost folosită pentru înșelarea acestuia; condamnare ironică a firii prea slabe, prin asumarea consecințelor acesteia. VERSURI ORIGINALE PĂSĂRICA ÎN TIMPUL IERNII p. 71, r. 14 17 : „Dumnezeu care-a făcut-o Pe dânsa ca și pe noi O nutrește ș o-ncălzește El o scapă din nevoi!” paternitatea divină atribuită animalelor, ca și omului, asigură acestora implicit o existență
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini(anecdotă) ..................................................... .............................81 Ion Roată și Vodă Cuza ..................................................... ............................82 Povestiri didactice ..................................................... ...............................83 Inul și cămeșa............................................... ...........................................84 Acul și barosul ..................................................... ...................................84 Ursul pâcâlit de vulpe................................................ ..................................85 Versuri originale............................................ ...........................................86 Păsărica în timpul iernii............................................... ................................86 Nu lucrezi, n-ai ce mânca ..................................................... .........................86 Ia! Clopoțelul sună................................................. ....................................86 Poezii populare............................................. ............................................87 Mielușica ..................................................... .........................................87 Bratu................................................ ...................................................87 Lina Cătălina ..................................................... .....................................88 Articole............................................. ...................................................88 Misiunea preotului la sate ..................................................... ........................88 Iezuitismul în România.............................................. ....................................89 Întâmpinare la critica domnului I.
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ca o pasăre cu pene de aur, simbolizând soarele.285 Drama nenuntirii dintre soare și lună este reluată, pe plan mitic, într-o altă ipostază existențială, care face legătura dintre teluric și cosmic cucul și turturica: CUCUL: Dulce turturică, / Dalbă păsărică! / Hai să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / Cântând împreună. TURTURICA: Pentru dumneata / Eu n-aș zice ba; / Dar zic și zic ba / Pentru maica ta, / Că-i bănuitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Un mic dăscălaș / La cel sfânt locaș. / Și pe la icoane / Oi duce plocoane, / Și m-oi închina / Și le-oi săruta / De luni care pică / Până duminică. / Iar când te-oi zări / Astfel ți-oi grăi: "Sfântă iconică, / Fă-te păsărică, / Ca să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / În veci împreună!""286 Drămuind talgerele norocului, cucul se lasă îmblânzit de puterea cântului omenesc, realizându-se, astfel, o simbioză lirică între
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când mă scol, / Cu pelin pe ochi mă spăl; / Ies afară, intr-un casă, / Sticla cu pelin pe masă!"312 Relația dintre om și pasăre este sugerată de structura dialogată a discursului liric, dar și de secvența "dialog în dialog": "Păsărică, păsărea, / N-ai văzut nevasta mea? Am văzut-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi, măicuța mea? Plâng și eu, plângeți și voi, / Că tăticu-i la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rămână curat, / luminat, / precum maica cea sfântă l-a dat."315 În descântece, pasărea este ilustrată ambivalent, de la negrul htonian al fierului, asociat forțelor primordiale, ca simbol al transcendenței absolute, la albul purificator, al mutațiilor ființei, prin moarte și renaștere: "Păsărică albă / cu aripa albă, / din piatră ai crescut, / cu nor te-au bătut, / trei picături din tine au căzut... / una de vin, / una de lapte / și alta de venin; / cel de-a băut laptele s-a săturat, / cel ce-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au văzut! / Toată ceata năvălește / Pe-ntrecut." (George Coșbuc, Iarna pe uliță) (d) "După zilele acestea, lipsite de scânteiere, Soarele răsări într-o dimineață înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. [...] Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea și cântecul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fluier se aude, Un cântec aiurit, duios, Ce-n note lungi, tremurătoare, Suspină lin, misterios. Mai descoperim un lirism intim, familiar și bonom, foarte rar în epoca eminesciană. O fetiță se joacă cu păpușa și poetul o ademenește cu o păsărică, prilej de filozofie discretă și surâzătoare, o alta a ajuns domnișoară și poetul și-aduce aminte ușurința cu care putea să sărute pe ființa acum așa de serioasă. În Iubire, idilicul e lipsit de pedanterie. Poetul se întîlnește cu o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iar s-au lungit. Cu-ale sale dalbe flori, Vara pleacă dintre noi, Vine toamnă când bat vânturi Cu furtune și cu ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-a depărtat; Frigul toamnei mereu crește, Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând vremea răcoroasă, Biată a plecat și ea. Toamnă A venit toamnă cețoasa, Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-ncep să cadă, Dealurile sunt puștii, S-au sfârșit
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Gaița 7. Nicolae Sidor Marinescu 8. Ion Răduț 9. Alexandru M. Radu 10. Simion Ciuna 11. Mihail Dobriță 12. Dan Dasoveanu Partidul Socialist al Muncii 1. Iulian Gh. Ocroteala 2. Gheorghe C. Slapciu 3. Florea I. Mihai 4. Constantin M. Păsărica 5. Gheorghe A. Pomană 6. Traian Valeriu Gh. Popescu 7. Antonie I. Ciocioc 8. Gheorghe D. Ghit 9. Dumitru I. Dincă 10. Ion N. Bălașa 11. Constantin R. Strinoiu 12. Codruț V. Vasilescu �� GALAȚI Convenția Democratică din România 1. Adrian-Iosif
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
Și nici eu nu te primesc, drăguță, fiindcă nu adăpostesc niciodată străini! - spuse salcia cu nepăsare. Tot cam în felul acesta o goniră și ceilalți arbori ai pădurii. Iată însă că o zări bradul și îi zise: - Unde te duci, păsărică amărâtă? - Nici eu nu știu unde. Arborii nu vor să mă primească, iar eu nu pot să zbor mai departe, pentru că am aripa frântă. Toți au uitat cum le ciuguleam omizile astăvară. - Vino la mine! Te voi adăposti între ramurile mele. Și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]