1,077 matches
-
crearea "omului nou" în specia homo sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria istorică națională, dospită în avangarda reflecției social politice încă din generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și țară se regăsește În forma cea mai pură, neviciată de interesele și compromisurile conjucturale de mai târziu. Istoria națională demonstrează cu prisosință aceste aspecte ale tineretului nostru, iar pentru a ilustra afirmația este suficient să ne referim la generația pașoptistă sau generația de la 22. Pe acest fond se va realiza orientarea religioasă, ideologică și politică care-l pot face pe tânăr opozant sau intolerant, orientare care ține de contextul social și În general de ceea ce societatea oferă tânărului În perioada
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că această categorie socială nu rareori a marcat decisiv evoluția istorică a patriei noastre, animată fiind de nobilele sentimente ale dragostei de neam, patrie și Dumnezeu. Am aici În vedere cele două generații de aur ale istoriei noastre naționale: generația pașoptistă și generația de la „22” din perioada interbelică. Ori aceste sentimente contraveneau flagrant doctrinei ateist-comuniste, susținută cu cerbicie de o structură de torționari (alogeni și băștinași deopotrivă, semidocți sau lumpeni, dar Întitulați revoluționari), alcătuind un regim În care terorismul de stat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ființei. Mircea Florian îl descoperea precursor al aporeticului și antinomicului din propria sa gândire pe Ion Heliade Rădulescu, autorul teoriei echilibrului între antiteze, cu punct de plecare în filosoful francez Pierre Joseph Proudhon (1809-1865), dar prelucrată în chip original de pașoptistul român, în spiritul dualității ontice din gândirea populară. Însă marele precursor care a transfigurat esențial antitezele lui Heliade (nehegelian) este Eminescu, din păcate rămas necunoscut lui Ștefan Lupașcu. Propoziția eminesciană antitezele sunt viața, care ne introduce într-un univers vădit
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al XX-lea, când influența lui Byron este în evident declin. Autoarea definește particularitățile și etapele de manifestare ale unui „comprehensiv byronism românesc, cu o pluralitate de nuanțe”, începând de la Gh. Asachi și Barbu Paris Mumuleanu, constatând că în perioada pașoptistă, când trăsăturile naționale modelează atitudinea estetică, acesta se conturează ca un romantism civic, pentru a deveni apoi „genul proxim al poeziei românești postpașoptiste” prin autori care au vibrat la tipul de sensibilitate ilustrat de Byron, dar și la poza și
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
justiției, exploatarea țărănimii. El își propune să dezmintă ideea propășirii (economice, culturale etc.) sub domnia regelui Carol I, la adresa căruia alcătuiește adevărate diatribe, cu vervă și cruzime de pamfletar. Admirator al lui C.A. Rosetti, deplânge declinul și pervertirea idealurilor pașoptiste și sancționează ceea ce el, la fel ca alții, numește jalnica parodiere a instituțiilor politice apusene. Un cronicar monden, preocupat de vânători și baluri, se înfățișează însă V. în „L’Indépendance roumaine”. Tonul, surprinzător, e mult mai ponderat, aproape reverențios, raporturile
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
și incorect din punct de vedere istoric este cel care Însumează, calculând membrii Partidului Comunist Român din perioada războiului, ai Partidului Social-Democrat și ai Frontului Plugarilor, numărul republicanilor „la câteva milioane” . Dacă republica nu a reușit decât să inspire elitele pașoptiste și politicienii vizionari, „desfășurările istoriei românești, spune analiza din ianuarie 1990, n-au fost propice creării unui sentiment monarhic puternic și durabil”. Mai mult, „precaritatea simțământului monarhic” este o cauză veche, care are reverberații geografice diferite: În Moldova și Țara
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
politică, artistică sau literară. Este greu să vorbim despre diferențele dintre generația țăranilor care au luptat la Plevna și a celor care s-au bătut la Mărășești. În schimb, nimeni nu se Îndoiește de coerența și caracterul distinct al generațiilor pașoptistă, junimistă sau sămănătoristă În cultura și politica românească și nici de succesiunea clivajelor care i-au departajat pe academiști, simboliști ori expresioniști În viața artistică pariziană. Generațiile despre care vorbeam au fost alcătuite, de obicei, din așa-numiții „tineri furioși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
obiectivitatea), să remarcăm În acest volum, alături de semnăturile lui Marino sau Duțu, și prezența lui Alexandru Zub, mentorul școlii ieșene de istorie a istoriografiei. Cu altă ocazie, istoricul moldovean producea și el o lucrare consacrată imaginii Europei În optica intelectualilor pașoptiști, insistând asupra rolului special pe care l-a jucat francofilia românească În construirea acestei reprezentări. Studiul publicat de Alexandru Duțu pe tema care ne interesează aici se Înscrie, de asemenea, În genul de istorie culturală comparată pe care l-am
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Occidentului. Papiu ține să ridiculizeze respectivele aspirații ale maghiarilor, dar trece sub tăcere, În aceste pagini, dorințele similare ale conaționalilor săi. Tehnici asemănătoare de discreditare a adversarului, pe tema rolului jucat În Europa, Întâlnim și la alți inamici ai maghiarilor pașoptiști, croații banului Jellačić XE "Jellačić" . Într-un manifest al liderului croat, din septembrie 1848 (tradus, nu Întâmplător, tot atunci și În română, pentru a le oferi ardelenilor noi argumente antimaghiare), se afirmau următoarele: Pentru a se duce treaba la extrem
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a predica. Problema alianței dintre români și maghiari, ca garanție a supraviețuirii reciproce și ca stavilă În calea expansionismului rusesc, trebuia să primească Însă o altă rezolvare, mai adecvată logicii conflictuale, care guverna imaginea cu privire la maghiari construită de liderii politici pașoptiști. După cum am mai văzut, Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" considera că inamicul principal al românilor nu era Rusia și cu atât mai puțin slavii vecini nouă. Or, În lumina acestei convingeri, alianța cu maghiarii nu se mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atinge, desigur, performanțele negative ale eroului din roman, Nopcea fusese o figură foarte controversată, atât În rândul românilor, cât și al maghiarilor, fiindu-i atribuite toate păcatele pe care marea aristocrație, tradiționalistă și parazitară, le putea avea În ochii revoluționarilor pașoptiști. El era ilustrativ și pentru această dublă condiție etno-culturală a nobilimii hațegane, În parte calvinizată și catolicizată, În parte fidelă totuși vechilor sale tradiții și obiceiuri, acuzată de renegare și deznaționalizare și dintr-o parte, și din cealaltă, adeseori bilingvă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Este adevărat, ele nu ne folosesc prea mult În ceea ce privește reconstituirea unor fapte seci, dar ne ajută, În schimb, să Înțelegem sensul acelor fapte, ceea ce este, desigur, mult mai important decât simpla numărare a cadavrelor. Istoricii care au acordat atenție memorialisticii pașoptiste au evidențiat valoarea deosebită a acestor izvoare pentru Înțelegerea mentalităților revoluționare, lucru care justifică, sperăm, și interesul nostru față de memoriile lui Dálnoki Incze József XE "József" . Capitolul VI Lumea văzută din Transilvania: imagini ale Occidentului la românii ardeleni Imaginea francezului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
localitate, Dálnok (Dalnic), situată tot În regiunea Covasnei, ceva mai la sud. Biografii și bibliografii săi (Szinnyei, Nagy, Petrik) Îl Înregistrează Însă sub numele de familie: „Incze”. O introducere utilă În problematica memorialisticii istorice În general, respectiv În a celei pașoptiste În special (Însoțită de o excelentă bibliografie), la Nicolae Bocșan, Valeriu Leu (coord.), Memorialistica revoluției de la 1848 În Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, pp. 5-77. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, fond „Colecții speciale”, ms. maghiar nr. 648, f. 3r-6r. Ibidem
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cluj-Napoca, 1988, pp. 5-77. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, fond „Colecții speciale”, ms. maghiar nr. 648, f. 3r-6r. Ibidem, f. 175v -176r. Așa cum arată notița de la fila 175r. Pentru relația dintre memorialistică și istorie, cu specială privire asupra cazului memorialisticii pașoptiste din Transilvania, vezi Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, op. cit., pp. 41-46. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, fond „Colecții speciale”, ms. maghiar nr. 648, f. 66r+v. Ibidem, f. 9v. Ibidem, f. 64r. Este vorba, probabil, despre Daniel Roth, unul dintre primii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a lui Bălcescu XE "Bălcescu" . Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből [Tablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849], I-II, Heckenast, Pesta, 1850. Așa cum este cazul principalilor editori și exegeți ai memorialisticii românești pașoptiste, Nicolae Bocșan și Valeriu Leu (vezi, pe lângă lucrarea citată În nota 955, și ultimul volum editat de către cei doi autori, intitulat Revoluția de la 1848 din Transilvania În memorialistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000); de asemenea, vezi lucrarea mai veche a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un fragment dintr-un proiectat român istoric: Ursita. A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă Răzvan și Vidra. Prima dramă romantică de inspirație istorică, Răzvan și Vidra prezintă o viziune pașoptista asupra trecutului, în spiritul ideilor "Introducției" la "Dacia literară". Punctul de plecare l-a constituit un articol al lui Bălcescu despre Razvan-Voda, publicat postum în România literară(1852). Destinul lui Răzvan, țigan rob eliberat, este cel al unui erou romantic
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
Tomșa... Dincolo de paralelismele insinuante, parțial negate, parțial deconspirate de articolele pe care le scrie în presa vremii, unde critică virulent ceea ce el consideră a fi decadență și sterilitate la noua generație de politicieni, percepută ca incapabilă să îndeplinească programul revoluției pașoptiste (pe care Hasdeu îl va considera abandonat odată cu abdicarea silită a lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866), poema Ștefan Tomșa Vodă și vornicul Ion Moțoc în prinsoare la Leopole (1564), situată în siajul creației bolintineene, are nu numai meritul de
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
domn autoritar ca și până acum, reintroducând cenzura și încercând să respect unele drepturi și libertăți ale oamenilor! ALEXANDRU IOAN CUZA: Domnule Mihail Sturdza, veți respecta drepturile oamenilor așa cum ați făcut în 1848, când i-ați arestat pe liderii revoluționari pașoptiști, înăbușind orice libertate de exprimare a oamenilor? Eram și eu printre revoluționari și am văzut ce tratament le-ați aplicat revoluționarilor! Au fost arestați pentru că au îndrăznit să-și exprime opinia! Mă îndoiesc că acest regim politic autoritar propus de
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
în perioada "regenerării naționale", în care consubstanțialitatea dintre valorile tradiționale și noile achiziții devine decisivă pentru cultura românilor din perioada Luminilor. Concilierea dintre discursul spiritual și planul istoriei - separate în mediul occidental în secolul al XIX-lea - este realizată de pașoptiști printr-o sinteză rodnică, care dă măsura "miracolului românesc" din secolul al XIX-lea. Secțiunea a treia a volumului, intitulată Biserica în timpul prigoanei comuniste conține câteva studii de caz extrem de profitabile pentru ceea ce înseamnă sau ar trebui să semnifice raportul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dintre cele mai importante momente din istoria modernă a românilor. Cadrul internațional favorabil a fost doar ocazia revoluției din Țările Române. Ea a avut însă cauze specifice societății românești. Există o serie de controverse privind locul și momentul izbucnirii revoluției pașoptiste în Țările Române. Cert este faptul că efervescența începe la Iași, la 27 martie 848. când, la Hotelul Petersburg, aproximativ o mie de revoluționari adoptă o petiție în treizeci și cinci de articole, pe care o înaintează domnitorului Mihail Sturdza. Există păreri
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
potrivit cărora în Moldova nu se poate vorbi de o revoluție în anul 848, ci doar de o mișcare îndreptată împotriva abuzurilor guvernării prințului Sturdza. Oricum ar fi privite, evenimentele din Moldova premergătoare anului 848 și cele din timpul revoluției pașoptiste au stârnit reacția vehementă a Rusiei, care, în calitatea sa de putere protectoare, s-a amestecat într-un mod flagrant în problemele interne ale Principatelor, știrbind din ce în ce mai mult autonomia lor. Mai ales după 829, Rusia și-a întărit poziția în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
și protectorat țarist. Ambele tindeau spre unitate și independență națională, dar aceste aspirații veneau în contradicție cu politica de dominație a imperiilor vecine. înainte de a analiza evenimentele din Moldova premergătoare Revoluției de la 848, facem o precizare importantă. în istoriografie, revoluția pașoptistă apare prezentată, de multe ori, în ipostaze diferite: se prezintă evenimentele din Moldova, Țara Românească, Transilvania, Bucovina, Banat etc. în acest sens, nu trebuie pierdute din vedere solidaritatea și unitatea românească, legătura permanentă între Țările Române, care se aflau într-
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
au îndrăznit să facă instigații, și ei vor fi sancționați, asigurându-se liniștea provinciei și aplicarea legilor și regulamentelor’04. Din aceste rapoarte, se observă rolul boierimii. După cum observa istoricul Vasile Cristian în studiul său intitulat Premisele interne ale istoriografiei pașoptiste, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o mare parte a boierimii române apare în dublă ipostază: „pe de o parte este apărătoarea relațiilor feudale, în raporturile cu țăranii, iar pe de altă parte se integrează în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
acordare a rangurilor, libertatea tiparului și a cuvântului, desființarea cenzurii instituită de Mihail Sturdza și adaptarea Regulamentului „potrivit cu nemulțumirea ce s-a iscat și cu împrejurările de față". Aspectele naționale ale programului confederativ se vor regăsi ulterior în programele revoluției pașoptiste și în cererile Adunării ad - hoc. Aga Alecu Roset a început redactarea proiectului „cu un an mai înainte săvârșirii sale, adică pe la 835”. Acest aspect este lămurit de Leonte Radu în interogatoriul din 8 noiembrie 839. Alecu Roset a murit
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]