902 matches
-
în cuvinte. De cele mai multe ori fonemul h are atașate vibrațiile vocale ale sunetului următor. Emiterea vibrațiilor laringiene în timpul rostirii sunetului h nu este o greșeală ci o achiziție importantă, dar trebuie să supraveghem ca vibrațiile să nu vină din partea vălului palatin. Sunetul h se exersează izolat apoi în cuvinte în poziție inițială, intermediară și finală: haină, horă, Horia, hai!, habar, hrană, hârtie, pahar, zahăr, paroh, șah. Se alcătuiesc propoziții cu o compoziție bogată în fonemul h: Hai la horă! Storc o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală, cu accentuarea expirului oral cu gura larg deschisă și limba retrasă. 2. Exerciții de poziționare a limbii și a mandibulei: - mișcări de ridicare - coborâre a mandibulei; - mișcări de retropulsie a limbii spre vălul palatin și revenire în spatele incisivilor inferiori, efectuate cu diferite grade de deschidere a mandibulei; - mișcări de rulare a limbii pe palat, prin deplasarea și sugerea unei bomboane; - mișcări de ridicare - coborâre a limbii retrase posterior între vălul palatin și planșeul bucal
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
limbii spre vălul palatin și revenire în spatele incisivilor inferiori, efectuate cu diferite grade de deschidere a mandibulei; - mișcări de rulare a limbii pe palat, prin deplasarea și sugerea unei bomboane; - mișcări de ridicare - coborâre a limbii retrase posterior între vălul palatin și planșeul bucal. Mișcarea se percepe sub planșeul bucal și nu trebuie să determine mișcarea mandibulei. Antrenamentul auzului fonematic, labiolecturii și simțului tactil - Exerciții de discriminare acustică a sunetele omonime articulator: c, g, h precum și diferențierea acestora față de sunetele din
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
bucal deschis. Buzele nu participă la articulare, încât fața nu prezintă nici o expresie, iar gradul de depărtare a comisurilor nu influențează pronunția. Limba are o postură relaxată pe planșeul bucal, orice ridicare a limbii infuențează profilul acustic al sunetului. Vălul palatin este ridicat obturând naso-faringele. Emiterea fonemului a Mandibula coboară deschizând canalul vorbitor într-o atitudine relaxată a buzelor și limbii, cu o amplitudine ce pleacă de la 20 mm până la amplitudinea maximă de mobilitate. În timpul expirului oral, vălul palatin se ridică
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sunetului. Vălul palatin este ridicat obturând naso-faringele. Emiterea fonemului a Mandibula coboară deschizând canalul vorbitor într-o atitudine relaxată a buzelor și limbii, cu o amplitudine ce pleacă de la 20 mm până la amplitudinea maximă de mobilitate. În timpul expirului oral, vălul palatin se ridică, iar curentul de aer pulmonar pune în vibrație corzile vocale prelung și rezonatorul bucal, format din palatul osos și partea anterioară a limbii. Tonalitatea vocalizării este dependentă de frecvența vibrațiilor laringiene și localizarea rezonanței, caracteristică ce face diferența
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
insuficientă a mandibulei. Corectarea acestui defect se face deschizând mai amplu gura subiectului și încurajând relaxarea limbii sau chiar împingerea anterioară. - Nazalizare vocalei a este provocată de retragerea limbii și deschiderea rinofaringelui prin coborârea și intrarea în vibrație a vălului palatin. Prin tragerea limbii mai în față și evidențierea poziției vălului palatin, folosindu-ne de oglindă, vom reuși obținerea vocalizării corecte a fonemului a. Vom facilita pronunția ajutându-ne de o spatulă și articulând silabe deschise conținând consoane ocluzive sonore, deschise
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
gura subiectului și încurajând relaxarea limbii sau chiar împingerea anterioară. - Nazalizare vocalei a este provocată de retragerea limbii și deschiderea rinofaringelui prin coborârea și intrarea în vibrație a vălului palatin. Prin tragerea limbii mai în față și evidențierea poziției vălului palatin, folosindu-ne de oglindă, vom reuși obținerea vocalizării corecte a fonemului a. Vom facilita pronunția ajutându-ne de o spatulă și articulând silabe deschise conținând consoane ocluzive sonore, deschise: ba, da, ga. Evităm pensarea narinelor întrucât s-a dovedit că
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
În final se lucrează la ritmul și intonația exprimării propoziționale. Deformări în articularea fonemului u - Tonalitatea înaltă a fonemului u, cu așa numită „voce de cap', este datorată frecvenței înalte de emisie a fonemului, ridicării laringelui, îngustării spațiului cu vălul palatin, mutării posterioară a rezonanței orale și dispariției rezonanței toracice. Defectul tulbură inteligibilitatea vorbirii de aceea se impune obligatoriu corectarea. Subiectul trebuie să deosebească prin palpare prezența vibraților toracice transmise în cazul emiterii cu „voce din piept' a fonemului, respectiv lipsa
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
produsă prin dirijarea parțială a aerului nazal. Corectarea se face prin devierea vocalei a spre vocalele o, apoi u. Se pronunță a cu o deschidere maximală a mandibului și se fac exerciții de expir oral care concură la ridicarea vălului palatin. Datorită particularităților comune, odată demutizate vocalele o și u se exersează împreună pentru discriminarea labiolecturii și obținerea profilului acustic distinct. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei E Fonemul e este o vocală mijlocie prin poziția semideschisă a gurii, nerotunjită prin neparticiparea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
greu de articulat dintre vocale, datorită dispoziției adoptate de limbă, în spatele unei deschideri maxilare prea reduse pentru a fi accesibilă privirii. Limba se curbează în partea mediană ridicându-se spre palat, și despărțind o regiune posterioară între rădăcina limbii, vălul palatin și alveolele molarilor superiori unde se formează prima cameră de rezonanță, și o regiune anterioară între vârful limbii, alveolele și incisivii superiori, unde se află a doua cameră de rezonanță. Cu toate că limba în timpul articulării fonemului i nu se vede, se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
concentrare a rezonanței la nivel faringean înalt și în oasele cutiei craniene. Prin palpare, surdomutul sau hipoacuzicul ia cunoștință de diferențele de transmitere a vibraților laringiene și va corecta defectul. - Nazalizarea emisiei vocalelor este datorată lipsei acțiunii ocluzive a vălului palatin și concentrării defectuoase a rezonanței orale. În primul rând se conștientizează nazalizarea prin palparea vibrațiilor de la rădăcina nasului sau se demonstrează reducerea bulelor suflate într-un pahar cu apă, prin intermediul unui tub de 5 - 10 mm, în timpul pronunției vocalelor având
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
conștientizează nazalizarea prin palparea vibrațiilor de la rădăcina nasului sau se demonstrează reducerea bulelor suflate într-un pahar cu apă, prin intermediul unui tub de 5 - 10 mm, în timpul pronunției vocalelor având acest defect. Se poate demonstra diferențelor de poziție a valului palatin prin imaginii captate cu ajutorul endolaringoscopului sau soft-urilor computerizate dedicate corecției. Exercițiile indicate în cazul nazalizării vocalelor sunt următoarele: - exerciții respiratorii orale la care în expir se astupă nările prin ținerea nasului cu degetele. Se va evita manevra în timpul emisiei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
adiacenți acestora". În acest mod, s-ar reproduce caracteristicile reflexiei luminii existente la nivelul dinților naturali. Culoarea țesuturilor adiacente se reflectă și influențează culoarea dinților. O gingie de culoare mai închisă va determina alegerea unei nuanțe prea deschise. O boltă palatină adâncă va determina creșterea translucidității unui dinte cu margine incizală subțire; pentru a obține acest efect și în cazul restaurărilor ceramice aplicate în zona anterioară, este necesară aplicarea și la acest nivel linguo-incizal a porțelanului translucid. În alegerea nuanței potrivite
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
său cu dintele limitrof, șeaua nu trebuie să pătrundă în zonele retentive de sub ecuatorul protetic și trebuie să protejeze papila interdentară și parodonțiul marginal (fig. 4.5). Marginea orală a șeii se continuă cu conectorul principal sub formă de plăcuță palatină sau linguală. 2. Arcadele artificiale Arcadele artificiale, susținute de șeaua protetică, sunt elemente componente ale protezei parțiale acrilice, contribuind esențial la refacerea funcțiilor perturbate ale sistemului stomatognat prin edentație. Elementele lor caracteristice (fig. 4.6) sunt: -alegerea dinților artificiali trebuie
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
breșe edentate sunt. 3. Conectorul principal acrilic Definește partea componentă a protezei parțiale mobilizabile cu rolul de a reuni într-o structură unitară, rigidă și rezistentă, elementele construcției protetice mobile. La maxilar conectorul principal este orientat transversal la nivelul bolții palatine, purtând denumirea de placă acrilică palatină, în timp ce la mandibulă este dispus pe versantul oral al crestei alveolare dentare frontale, prezentându-se sub formă de placă acrilică linguală. Conectorul principal acrilic palatinal are o grosime de 2 mm și acoperă în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
acrilic Definește partea componentă a protezei parțiale mobilizabile cu rolul de a reuni într-o structură unitară, rigidă și rezistentă, elementele construcției protetice mobile. La maxilar conectorul principal este orientat transversal la nivelul bolții palatine, purtând denumirea de placă acrilică palatină, în timp ce la mandibulă este dispus pe versantul oral al crestei alveolare dentare frontale, prezentându-se sub formă de placă acrilică linguală. Conectorul principal acrilic palatinal are o grosime de 2 mm și acoperă în totalitate bolta palatină, până la dinții restanți
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de placă acrilică palatină, în timp ce la mandibulă este dispus pe versantul oral al crestei alveolare dentare frontale, prezentându-se sub formă de placă acrilică linguală. Conectorul principal acrilic palatinal are o grosime de 2 mm și acoperă în totalitate bolta palatină, până la dinții restanți și șei. Fața externă lustruită se realizează pe principiul replicii anatomice, având modelate rugile palatine și papila bunoidă (fig. 4.7). Fața mucozală a conectorului principal acrilic este nelustruită și situată la distanță de zonele ce nu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
-se sub formă de placă acrilică linguală. Conectorul principal acrilic palatinal are o grosime de 2 mm și acoperă în totalitate bolta palatină, până la dinții restanți și șei. Fața externă lustruită se realizează pe principiul replicii anatomice, având modelate rugile palatine și papila bunoidă (fig. 4.7). Fața mucozală a conectorului principal acrilic este nelustruită și situată la distanță de zonele ce nu suportă presiuni: torusul palatin, rafeul median, papila bunoidă etc. În zona dinților restanți va avea contact cu fața
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și șei. Fața externă lustruită se realizează pe principiul replicii anatomice, având modelate rugile palatine și papila bunoidă (fig. 4.7). Fața mucozală a conectorului principal acrilic este nelustruită și situată la distanță de zonele ce nu suportă presiuni: torusul palatin, rafeul median, papila bunoidă etc. În zona dinților restanți va avea contact cu fața palatină a lor, având rol de contracroșet, dar va menaja parodonțiul marginal al acestora peste care trece în punte. Conectorul principal acrilic palatinal poate fi ameliorat
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și papila bunoidă (fig. 4.7). Fața mucozală a conectorului principal acrilic este nelustruită și situată la distanță de zonele ce nu suportă presiuni: torusul palatin, rafeul median, papila bunoidă etc. În zona dinților restanți va avea contact cu fața palatină a lor, având rol de contracroșet, dar va menaja parodonțiul marginal al acestora peste care trece în punte. Conectorul principal acrilic palatinal poate fi ameliorat prin răscroire distală sau decupare, prin decoletare sau fenestrare (fig. 4.8 a, b). . Decoletarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
multă grijă, pentru a nu se produce destabilizarea protetică (fig. 4.9 a, b). În edentația frontală se poate utiliza un tip special de conector principal acrilic maxilar sub forma unei benzi centrale ce se dilată posterior spre centrul bolții palatine, luând aspectul de lingură (spoon) (fig. 4.10 a). Nu lezează parodonțiul marginal al dinților restanți și are stabilitate suficient de bună. Conectorul principal acrilic poate avea forma de T, la care cele două prelungiri laterale oferă sprijin pentru croșete
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
recesiunea gingivală; -rezolvă mai multe probleme dificile de tratament care implică dinți parodontotici, sensibilitate dentară, cancere orale sau alte situații în care dinții sunt compromiși sau confortul este problematic; -de elecție în tratamentul pacienților cu torus foarte mare sau despicături palatine. Protezele parțiale din Valplast sunt cele mai flexibile proteze parțiale (fig. 4.29). Plasticul este translucid, permițând culorii naturale a țesuturilor să transpară prin proteză. Pacienții consideră aceste proteze ca fiind extrem de confortabile, durabile și cu o estetică deosebită. Avantajele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sub formă de bară are următoarele caracteristici: -conexiunea sub formă de bară este cel mai vechi sistem utilizat; -restrânge designul protezei scheletate la o suprafață redusă, ceea ce o face confortabilă, dar are dezavantajul grosimii crescute ce modifică esențial relieful bolții palatine; -are lățimea de 6-7 mm și o grosime de 3 mm; -este poziționat la distanță de mucoasă în funcție de reziliență și de unele zone, cum ar fi: parodonțiul marginal, torus, papila bunoidă etc. -pe secțiune are formă ovalară, rotundă sau semiovalară
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
unele zone, cum ar fi: parodonțiul marginal, torus, papila bunoidă etc. -pe secțiune are formă ovalară, rotundă sau semiovalară cu suprafața plană spre mucoasă. Cea mai utilizată este bara semiovalară deoarece prin formă și grosime asigură confortul și rezistența. Barele palatine pot fi transversale și sagitale. Bara transversală (fig. 4.41): -poate fi situată anterior, mediu sau posterior în raport cu molarul de 6 ani; bara mijlocie este situată la nivelul molarului 1. Bara posterioară transversală se poziționează posterior de molarul 1 - de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în raport cu molarul de 6 ani; bara mijlocie este situată la nivelul molarului 1. Bara posterioară transversală se poziționează posterior de molarul 1 - de aceea este mai puțin percepută de limbă. -Nu se va aplica la limita de reflexie a vălului palatin, pentru a nu produce jenă în fonație și deglutiție. -Poate prezenta curburi pentru ocolirea torusului palatin, iar la unirea cu elementele pe care le conectează se lățește în evantai pentru ca unghiul de unire să fie rotunjit, evitând astfel disconfortul și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]