13,486 matches
-
din inițialele de la prenumele fondatorului în acest caz: Dana și literele PA de la papetărie. Pentru a fi cât mai sugestiv, fondatorul firmei a utilizat o siglă (logo vizual) formată din cuvintele PAPETĂRIE, BIROTICĂ ȘI TIPIZATE, precum și o imagine reprezentând o pană de scris... efect superb și cu trimitere directă la obiectul de activitate a firmei (vom discuta mai încolo și despre siglă). Policolor... Ți-e cunoscut? E unul dintre cei mari producători de vopsele din țara noastră. Numele format din asocierea
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
povestire, o proză scurtă. Oricum, de poezie suntem sătui la cenaclu... Vă mulțumesc, tovarășul profesor. — Nu-mi mulțumi mie, Vasile, mulțumește-ți ție Însuți. Dacă nu ai fi fost atât de laș, te-ai fi umflat ca un păun În pene, te-ai fi lăsat orbit de bunele tale senti mente și ai fi rămas ca toți ceilalți, În balta certitudinii de sine. — Ce Înseamnă certitudine de sine? — Nu știu. L-am auzit Într-o zi pe maistrul Căreală că cică
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pe Sophia. Nu nu nu. Doamne. Spune-mi că n-am auzit ce-am auzit. Zgomotul se repetă. E cât se poate de real. Sforăie. Prima hârâială a fost destul de palidă. Dar a doua s-a mai umflat puțin în pene. Sophia își dezlipește obra zul de obrazul lui. Își trage încet capul înapoi și-i caută privirea. Capul lui cade ușor, îi cade spre piept, într-un ralanti convingător. Bărbia îi acoperă gâtul și pro tu beranța se ascunde printre
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
vin e chin !”. Poetul de la o gazetă sportivă a pornit prin arșița nisipului spre Mecca (fotbalistică). La volanul Daciei gândea cu voce tare: ”Ce înseamna viața? Să te ghiftui,să te îmbeți și să satisfaci o femeie cicălitoare ?!” Rămas în pană de idei,printre dune,se întreba retoric : “Doamne,de ce nu sunt atacant ? Mamă ,de ce nu m-ai dat de mic la Suez,la Canal ?!”... „Fiecare zi are suferința ei. N-o încărca și cu suferința de mâine”. (Sfântul Matei) Doamna
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
când în când se opreau și priveau în urmă șocați. Groaza pusese stăpânire pe ei. -E cutremur! exclama speriat Bazil. -A fost cutremur,îl linisti Miki.S a terminat. -Nu înțelegeam de ce mă trage volanul în dreapta.Am crezut că am pană. Au privit împreună la pagubele produse de sinistrul de pământ. Geamuri sparte la restaurant și la poștă. Miki coborî din mașină. -Eu răman la poștă.Voi da un telefon acasă. Se despărțiră în grabă.Bazil demară în trombă. Miki intra
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
atelier auto,scăpat de la reformă. Pe șantier femeile ștergeau praful,iar bărbații turnau betoane sau montau gratare de 90kg. Muncitorii se distrau.Bărbații de la TESA făceau planul într o zi,cât muncitorii într-o săptămână. La întoarcere,atelierul-auto rămânea în pană lângă un magazin alimentar. Se făcea chetă.Sticla de vodcă ajungea la șef.Acesta o punea la gură și returna ambalajul.Incepeau glumele.Șeful era un om rezistent la băutură.Iși începuse cariera la construirea unui bloc de locuințe în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
i-a zis de la-nceput, tramvai clandestin. Până și Tanti Justina, grasa de nevastă-sa, a făcut ochii mari. Asta i-a plăcut lui cel mai tare, cum a rămas ea cu ochii mari acolo, în mijlocul depoului. Se umfla în pene și își arăta mușchii mândru, dar noi știam că făcea asta mai mult pentru ea. îi era frică de ea, da-i era și drag. Odată ne lăsase pe toți cu gura căscată când ne povestise cum îi e lui
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Ne pregăteam să mergem la congres, când Liza l-a zărit zăcând inert lângă bazinul decorativ. După ce l-au plâns și s-au tot întrebat ce boală putuse să aibă, Max a vrut să-l zvârle la gunoi. Păstrează-i penele ca să-ți faci o podoabă indiană, i-am sugerat. Mi-a răspuns supărat că-i o glumă de prost gust, după care și-a revenit și s-a scuzat, zicând că își dă seama că, trăind într-o asemenea țară
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
făcute și pentru toate lacrimile vărsate de norăsa. A transformat-o În stană de piatră pe baba Dochia. LEGENDA CIORII Cândva, demult, dragi copii, cioara nu era așa cum o știm noi, În zilele noastre.Cioara era o pasăre frumoasă, cu penele albe, atât de albe că străluceau,iar glasul ei era melodios. Însă pe oricăt de frumoasă era cioara, firea ei nu era defel frumoasă și blândă. Conștientă de frumusețea penajului său, cioara era o pasăre tare mândră și orgolioasă.Ea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și blândă. Conștientă de frumusețea penajului său, cioara era o pasăre tare mândră și orgolioasă.Ea zbura țanțosă printre celelalte păsări și vreau să vă spun că zbura alături de orice pasăre.Toată ziulica nu făcea altceva decât să-și primenească penele cele albe, ca nu cumva vreun firicel de praf să-i știrbească frumusețea. Avea și un obicei foarte rău: râdea de toate viețuitoarele și mai ales de păsări.Ba că o pasăre era urâtă foc, ba că are un bărbat
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să ajungă regina pasărilor.Noroc că visul ei nu s-a Împlinit: imaginați-vă ce ar fi făcut pasărilor. Într-o seară, după obiceiul ei, cioara iși puse În gând să fure ceva, așa că plecă de acasă, tare mândră de penele ei albe.Se Îndreptă spre gospodăria unui țăran bătrân care avea spatele Încovoiat și palmele crăpate de la munca câmpului.Văzuse și auzise multe la viața lui, dar o pasăre așa obraznică ca cioara, nu mai văzuse.Așa că, moșul Își puse
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
țăran și Începu să scurme și să scoșure boabele și să le Înghită una câte una, fără s-o invite cineva la masă.Și se ospătă și se ospătă ca la ea acasă. Înainte de culcare, cioara Își primeni din nou penele, se privi mulțumită În oglindă și cânta veselă, deși se simțea puțin amețită. Dimineață când se trezi, prima ei grijă a fost să meargă În fața oglinzii. Îi Îngheță inima (vă vine a crede că avea și ea inimă?) de groază
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În oglindă și cânta veselă, deși se simțea puțin amețită. Dimineață când se trezi, prima ei grijă a fost să meargă În fața oglinzii. Îi Îngheță inima (vă vine a crede că avea și ea inimă?) de groază când văzu că penele ei de un alb strălucitor erau acum negre ca smoala.Crezu că cineva făcuse o glumă proastă: se frecă, se spală, se pudră, dar degeaba.Penele rămâneau negrenegre.Îi veni să plângă dar nu putu să spună decât ” cra-cra”.Ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vă vine a crede că avea și ea inimă?) de groază când văzu că penele ei de un alb strălucitor erau acum negre ca smoala.Crezu că cineva făcuse o glumă proastă: se frecă, se spală, se pudră, dar degeaba.Penele rămâneau negrenegre.Îi veni să plângă dar nu putu să spună decât ” cra-cra”.Ce se Întâmplase cu glasul ei? Ce se Întâmplase cu penele ei cele albe? Țăranul cel bătrân fierse boabele cu niște ierburi și rădăcini, iar cioara cea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
smoala.Crezu că cineva făcuse o glumă proastă: se frecă, se spală, se pudră, dar degeaba.Penele rămâneau negrenegre.Îi veni să plângă dar nu putu să spună decât ” cra-cra”.Ce se Întâmplase cu glasul ei? Ce se Întâmplase cu penele ei cele albe? Țăranul cel bătrân fierse boabele cu niște ierburi și rădăcini, iar cioara cea lacomă le mâncă. Și ca să fie și mai amărâtă și să nu mai râdă de celelalte păsări și puii ei sunt negri și urâți
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Învitate la o petrecere În pădure. Vă dați seama ce zarvă mare era prin toate dumbravile, prin toate poienile și prin toate cuiburile. Păsările toate se agitau Încolo și Încoace, așteptând cu nerăbdare evenimentul. Păsări mari și mici, Își curățau penele În apa bălților ori În praful drumului. Veni și ziua mult așteptată. Tot pasăretul se adună Înca de dimineață În poiana mare, Înghesuindu-se unele În altele pe toate ramurile și crengile copacilor. Ciripeau și ciripeau de se mira și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În poiana mare, Înghesuindu-se unele În altele pe toate ramurile și crengile copacilor. Ciripeau și ciripeau de se mira și soarele de ce se Întâmplă. Se agitau, băteau din aripi, săreau, zburau, se opreau. Și tare se mai lăudau cu penele lor, care de mai care mai frumoase, mai colorate și mai lucitoare. Și toate păsările, mari și mici se lăudau cu cuibul pe care-l au, cu puii lor drăgălași. Ba se luau și la harță câteodatp: de l-a
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și mai lucitoare. Și toate păsările, mari și mici se lăudau cu cuibul pe care-l au, cu puii lor drăgălași. Ba se luau și la harță câteodatp: de l-a insecte, de la viermișori. Dar orice mâncau, oricât cloceau, orice pene aveau, cu toate erau tare fudule. La aceea petrecere, Într-un loc mai retras, În umbră, venise și o pasăre săracă, care nu avea pene frumoase; penele ei erau cenușii. Ea stătea singură, neluată În seamă de suratele ei. Se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la harță câteodatp: de l-a insecte, de la viermișori. Dar orice mâncau, oricât cloceau, orice pene aveau, cu toate erau tare fudule. La aceea petrecere, Într-un loc mai retras, În umbră, venise și o pasăre săracă, care nu avea pene frumoase; penele ei erau cenușii. Ea stătea singură, neluată În seamă de suratele ei. Se uita pe rând la fiecare, asculta ce spun și nu spunea nimic. Aceea pasăre era privighetoarea. După ce s-au ospătat cu toatele, păsărilor le-a venit
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
câteodatp: de l-a insecte, de la viermișori. Dar orice mâncau, oricât cloceau, orice pene aveau, cu toate erau tare fudule. La aceea petrecere, Într-un loc mai retras, În umbră, venise și o pasăre săracă, care nu avea pene frumoase; penele ei erau cenușii. Ea stătea singură, neluată În seamă de suratele ei. Se uita pe rând la fiecare, asculta ce spun și nu spunea nimic. Aceea pasăre era privighetoarea. După ce s-au ospătat cu toatele, păsărilor le-a venit chef de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
creștea Înconjurat numai de frumos. El nu auzise de noroiul ulițelor, nu auzise de sărăcia poporului, de boli ori de moarte. Și cu cât creștea, cu atât se făcea și mai frumos: era acum un tânăr cu părul negru ca pana corbului cu reflexii albastrii, avea ochii mari cu gene lungi și dese, obrazul Îi era alb ca spuma laptelui, iar buzele roșii ca cireșele de mai. Era Înalt și bine legat, cu mersul legănat. Mâinile-i aveau degetele lungi, iar
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
artă, artă și naivitate caldă, adevărată, îmbietoare. Mai erau etichetele, care de care mai ingenioase. Și, ca "emblemă" a produselor Cooperativei, Ana desenase un brad înalt, verde, sănătos, pe ramurile căruia își găsise loc un cocoș de munte falnic, cu pene verzi-albastre strălucitoare, mărgele roșii în jurul ochilor și ciocul îndreptat spre înalt, trâmbițând BUCURA! Printre "reclame" apărea și Pic cel mic, la sticlele de sucuri pentru copii. Stătea fericit în două piciorușe, sprijinea de burtică o sticlă și, cu lăbuțele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nu ca să ai dușmani, Să asuzi și să trudești Și cu cinste să muncești.” - ață roșie (băiat) „Ață roșie ț-om pune - cordică (fată) Ca să ai și tu rușine, Pe tăt omu´ să respecți De faci rău, să te îndrepți.” - pană albă „Pană albă, penișoară Să ai trup de porumbioară, Ușurică să cii foc Și la muncă și la gioc.” - agheazmă Să alunge duhurile rele. Se spală apoi copilul de către nașă, după care moașa îl unge cu untdelemn, îl freacă peste
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ai dușmani, Să asuzi și să trudești Și cu cinste să muncești.” - ață roșie (băiat) „Ață roșie ț-om pune - cordică (fată) Ca să ai și tu rușine, Pe tăt omu´ să respecți De faci rău, să te îndrepți.” - pană albă „Pană albă, penișoară Să ai trup de porumbioară, Ușurică să cii foc Și la muncă și la gioc.” - agheazmă Să alunge duhurile rele. Se spală apoi copilul de către nașă, după care moașa îl unge cu untdelemn, îl freacă peste tot și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
formată din capră împodobită cu panglici și mărgele și 8-10 roșiori sau turci, îmbrăcați în fuste largi de catifea rosie, ițari, încinși cu burnețe și împodobiți la gât cu mărgele de toate culorile. Pe cap, poartă un chipiu roșu cu pană de păun. La cingătoare, poartă săbii de lemn pe care le bat după o melodie cântată de fanfară (muzica). În partea a doua a reprezentației din curtea gospodarului, turcii dansează cu gazda și alte fete din sat. La sfârșit, muzica
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]