7,718 matches
-
de cele ale arboretelor naturale, în condițiile date), de mare eficiențǎ fiind arboretele amestecate, etajate, cu subetaj și subarboret, formate din specii principale cu înrǎdǎcinare profundǎ și dezvoltatǎ (fag, cvercinee, brad ș.a. în funcție de stațiune); în arboretele situate pe pante repezi și foarte repezi, sunt interzise răriturile schematice sau schematico – selective cu deschiderea de coridoare pe linia de cea mai mare pantă, fiind indicate intervenții de jos, de sus și combinații dintre acestea; intensitatea curățirilor și a răriturilor va fi
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
vederea stabilirii elementelor necesare pentru accesibilizarea arboretelor, se va face în primul rând o recunoaștere pe teren a acestora, colectându-se date privind: căile de acces existente (drumuri, poteci, linii parcelare și somiere), amplasarea lor, mărimea, starea actuală; rețeaua hidrografică, panta și orografia terenului; caracteristicile arboretului – compoziție, consistență, desime, vârstă, proveniență, structură, lucrări de îngrijire executate anterior și lucrări necesare; direcția principală de recoltare a materialului lemnos. Pe baza acestei recunoașteri, se vor analiza informațiile și se vor lua decizii privind
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
orientarea marginii de masiv decât orientarea terenului. De aceea soluţia cea mai favorabilă, pentru o astfel de situaţie, este cea a deschiderii masivului spre vest, marginea de masiv fiind orientată nord-sud şi aşezată pe linia de cea mai mare pantă. O altă soluţie pentru exploatarea şi regenerarea arboretelor situate pe un versant nordic, când vântul periculos bate de la nord, este cea în care succesiunea de tăieri începe din marginea estică şi se continuă spre vest. Prin adoptarea acestei aşezări
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
mici, sau chiar în benzi înguste, aplicate pe versanţi însoriţi sau semiînsoriţi, fac imposibilă orice regenerare naturală, creează dificultăţi mari şi pentru regenerarea artificială. Aceste dificultăţi cresc şi mai mult când tăierile se fac pe parchete în care terenul are pantă mare, solul este excesiv scheletic cu grohotiş sau bolovani, mai ales când roca de bază este calcaroasă. În situaţia tăierilor rase pe suprafeţe mici pe versanţi cu panta până la 15 0 cu expoziţii umbrite sau semiumbrite, efectuate în anii
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
mai mult când tăierile se fac pe parchete în care terenul are pantă mare, solul este excesiv scheletic cu grohotiş sau bolovani, mai ales când roca de bază este calcaroasă. În situaţia tăierilor rase pe suprafeţe mici pe versanţi cu panta până la 15 0 cu expoziţii umbrite sau semiumbrite, efectuate în anii de fructificaţie sau în anul următor, se obţine regenerare naturală aproape pe întreaga suprafaţă. În această situaţie nu mai sunt necesare decăt completări şi întreţinerea în continuare a
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
margine de masiv. Lucrările speciale de conservare se aplică în arboretele de fag care au de îndeplinit funcţii speciale de protecţie din tipul funcţional II (T II ). Acest gen de intervenţii sunt recomandate şi în arboretele situate pe terenuri cu panta peste 20 – 25 o în care aplicarea codrului grădinărit nu mai este recomandată. Cu această ocazie, lucrările de conservare propuse urmăresc executarea întregii game de lucrări respectiv: promovarea nucleelor de regenerare naturală; efectuarea de extracţii de intensitate redusă; îngrijirea seminţişurilor
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
se adoptă regenerarea artificială, pot fi introduse şi alte specii care să mărească productivitatea. În acest caz se recurge tot la tehnica tratamentului tăierilor progresive în ochiuri, nu se mai aşteaptă însămânţarea naturală, ci se aleg locuri unde terenul are pantă mai mică, ceva mai aşezate şi cu sol mai profund. După extragerea arboretului bătrân, pe suprafaţa ochiurilor se instalează noul seminţiş prin plantații după o prealabilă pregătire a solului. Direcţia de lărgire a ochiurilor trebuie să se aleagă în funcţie
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
aratul suprafeţei, fie prin exploatarea salcâmului prin căzănire, astuparea superficială a gropilor şi aratul terenului. În ambele cazuri arătura se face până la 10-12 cm adâncime, pe toată suprafaţa sau pe porţiuni. Provocarea drajonării în arborete situate pe terenuri în pantă şi cu sol înierbat este obligatorie. Strângerea resturilor de exploatare constă în adunarea crăcilor, iescarilor, materialului lemnos sau a altor resturi care nu se pot valorifica. Depozitarea resturilor se face în grămezi sau şiruri late de până la 1 m
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
părți ale construcției, aceasta fiind permanent expusă atât la radiațiile solare, cât și la fenomenele meteorologice (ploaie, vânt, zăpadă etc). Acestea se manifestă în probleme de tip structural, mecanic și chimic. Acoperirile se pot realiza atât în sistem șarpantă, cu pante (tradițional realizate din lemn, ulterior metalice sau din prefabricate de beton), respectiv din acoperișuri orizontale de tip terasă și reprezintă principala barieră termică între exterior și interior în cazul clădirilor istorice. De-a lungul etapelor istorice, acestea au trecut prin diferite
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
locuințe individuale [ ]Zonă industrială [ ]Zonă comercială [ ]Zonă mixtă [ ]Alt tip ....... 2. Tipologie urbanistică [ ]Ansamblu izolat [ ]Clădire Izolată pe parcelă [ ]Clădire pe limita de proprietate [ ]Clădire la aliniament [ ]Clădire de colț [ ]Clădire cuplată [ ]Clădire cu fațadă calcan [ ]Clădire pe teren în pantă [ ]Alt tip .......... 3. Dimensiuni generale Suprafață teren (mp) Suprafață construită clădire ( mp) Suprafață utilă clădire ( mp) Suprafață desfășurată clădire (mp) 4. Dimensiuni totale Lungimea (m) Lățimea (m) H Cornișă (m) A construită/ nivel (mp) A desfășurată (mp) Volum (mc) 5
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de securitate ... ... 4.5. Siguranța la intruziuni și efracție ... 4.6. Protecția împotriva zgomotului ... 4.7. Economie de energie și izolare termică ... ... 5. Parcări în clădiri - geometria parcării 5.2. Dimensiuni minime ale locurilor de parcare ... 5.3. Înălțimi libere ... 5.4. Rampe de acces ... 5.5. Panta locurilor de parcare ... 5.6. Panta căilor de circulație (rampe) ... 5.7. Racordarea rampelor ... ... 6. Parcări la sol - geometria parcării 6.1. Elemente geometrice pentru autoturisme ... 6.2. Elemente geometrice pentru vehicule cu două roți ... 6.3. Elemente geometrice pentru vehicule grele ... ... 1. Generalități 1.1
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
contur rectangular rezemate pe tot conturul în calculul deformației verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii. (17) Limitările deformațiilor verticale prevăzute la (15) și (16) se respectă și în cazul plăcilor compozite oțel-beton. (18) Parcajele supraterane deschise vor avea panta pardoselii de minimum 1%. Notă: Această prevedere are ca scop asigurarea durabilității elementelor structurale prin colectarea adecvată a apelor pluviale. (19) Planșeele parcajelor se proiectează cu sisteme de colectare și evacuare a apelor pluviale sau a oricărui lichid scurs accidental
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
destinate circulației interioare trebuie sunt prevăzute cu materiale antiderapante, asigurând un coeficient de frecare egal cu minim 0,5. (5) Denivelarea maxim admisă în dreptul ușilor sau a deschiderilor din pereți este de 2,5 cm. Se recomandă să fie preluată prin pante. (6) Înălțimea liberă de trecere în dreptul golurilor este de minim 2,00 m. (7) Suprafața pereților nu prezintă proeminențe ascuțite, muchii tăioase sau alte surse de rănire. (8) Ușile, ferestrele și pereții vitrați (fără parapet sau cu parapet sub înălțimea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
trebuie retras față de circulația stradală și de accesul carosabil al parcajului, asigurându-se o platformă de acces pietonal având suprafața liberă de minim 1,50 m x 1,50 m. (3) Accesul pe platformă se asigură prin intermediul unei rampe cu panta mai mică decât 8%, pentru denivelări mai mari de 200 mm, sau 15%, pentru denivelări mai mici 20 cm. (4) Lungimea rampei până la zona de odihnă va fi de maxim 10,00 m, pentru rampe cu panta de 5%, sau
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
unei rampe cu panta mai mică decât 8%, pentru denivelări mai mari de 200 mm, sau 15%, pentru denivelări mai mici 20 cm. (4) Lungimea rampei până la zona de odihnă va fi de maxim 10,00 m, pentru rampe cu panta de 5%, sau maxim 6,00 m, pentru rampe cu panta între 5% și 8%. (5) Lățimea rampei scării de acces este de minim 1,20 m și panta rampei de scară este de maxim 30°. (6) Rampele, scările și platformele de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
mai mari de 200 mm, sau 15%, pentru denivelări mai mici 20 cm. (4) Lungimea rampei până la zona de odihnă va fi de maxim 10,00 m, pentru rampe cu panta de 5%, sau maxim 6,00 m, pentru rampe cu panta între 5% și 8%. (5) Lățimea rampei scării de acces este de minim 1,20 m și panta rampei de scară este de maxim 30°. (6) Rampele, scările și platformele de acces cu înălțimea mai mare de 0,30 m au prevăzute
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
la zona de odihnă va fi de maxim 10,00 m, pentru rampe cu panta de 5%, sau maxim 6,00 m, pentru rampe cu panta între 5% și 8%. (5) Lățimea rampei scării de acces este de minim 1,20 m și panta rampei de scară este de maxim 30°. (6) Rampele, scările și platformele de acces cu înălțimea mai mare de 0,30 m au prevăzute balustrade de protecție cu înălțimea minimă de 0,80 m. (7) Rampele și platformele se prevăd cu bordură
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
În cazul rampelor elicoidale razele se măsoară în proiecție orizontală. (5) Dacă rampele de circulație în dublu sens sunt prevăzute cu insulă de separare între sensuri, lățimea totală a rampei se mărește cu lățimea insulei de separare între sensuri. ... 5.5. Panta locurilor de parcare (1) Înclinarea axului longitudinal pe locul de parcare va fi de maximum 5%. (2) Panta locului de staționare pe celelalte direcții va fi de maximum 7,5%. (3) Panta planșeului pe locurile de staționare rezervate persoanelor cu handicap
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
sunt prevăzute cu insulă de separare între sensuri, lățimea totală a rampei se mărește cu lățimea insulei de separare între sensuri. ... 5.5. Panta locurilor de parcare (1) Înclinarea axului longitudinal pe locul de parcare va fi de maximum 5%. (2) Panta locului de staționare pe celelalte direcții va fi de maximum 7,5%. (3) Panta planșeului pe locurile de staționare rezervate persoanelor cu handicap va fi de maximum 1,5%. (4) Panta căii de circulație în dreptul zonelor de plată pentru staționare va
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
de la interior curbei. (2) Pentru rampele de circulație curbe ale parcajelor de folosință privată, se poate folosi pentru calculul lățimii rampei abacul din Figura 5.9 Notă: Lățimea minimă se stabilește în funcție de raza exterioară a căii și de panta rampei avută în vedere. Figura 5.9 Abac pentru determinarea lățimii minime a rampei (3) Pe ultimii 4,00 m ai rampei de ieșire din parcaj, declivitatea în profil longitudinal a căii de circulație carosabilă este de maximum 5%. ... 5.7. Racordarea rampelor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
ai rampei de ieșire din parcaj, declivitatea în profil longitudinal a căii de circulație carosabilă este de maximum 5%. ... 5.7. Racordarea rampelor (1) Rampele de circulație carosabilă se racordează la platformele de staționare sau la porțiunile de circulație cu altă pantă cu razele de curbă, diferite pentru amonte și aval, conform schiței din Figura 5.10. Razele de racordare se măsoară în axul rampei sau în axul firului de circulație cel mai defavorizat, după caz. Figura 5.10 Racordarea pantelor ... ... 6. Parcări la
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
circulație cu altă pantă cu razele de curbă, diferite pentru amonte și aval, conform schiței din Figura 5.10. Razele de racordare se măsoară în axul rampei sau în axul firului de circulație cel mai defavorizat, după caz. Figura 5.10 Racordarea pantelor ... ... 6. Parcări la sol - geometria parcării (1) Acest capitol conține prevederi privind geometria parcărilor la sol. (2) Suprastructura parcajelor la sol se amenajează cu sisteme rutiere permanente iar ansamblul lucrărilor se sistematizează și pe verticală. (3) Dimensionarea sistemelor rutiere se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
sau staționare se delimitează prin marcaje. Pe căile de circulație pentru acces se realizează lucrările de semnalizare și marcaj conform standardelor în vigoare. (6) Pe ultimii 6,00 m ai rampei de ieșire din parcaj, măsurați de la aliniamentul fațadei parcajului, panta căii de circulație carosabilă va fi de maximum 5%. (7) Dimensionarea și organizarea parcajelor, se face pentru viteza de 5 km/h avându-se în vedere caracteristicile geometrice ale infrastructurii rutiere. (8) Dimensiunile minime ale locurilor de parcare prevăzute în acest
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
conformitate cu prEN 206-100, în Tabelul J.4 pentru aplicarea metodei în conformitate cu SR EN 12390-18, pentru diferite valori ale factorului de îmbătrânire a. (18) Factorul de îmbătrânire poate fi determinat: a) prin testarea la mai multe vârste și considerarea pantei variației coeficientului de difuzie în timp sau a valorii la vârsta maximă de testare conform SR EN 12390-11 sau, ... b) aplicarea Ecuației (3) sau (4). ... (19) Pentru betoane care conțin CEM I, zgură (S) și/sau cenușă zburătoare silicioasă (V) cu
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
situl ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia se află în partea de vest a Podișului Hârtibaciului, încadrat, la sud de localitatea Buia și de râul Calva și la nord de localitatea Minghioala, respectiv de râul Mighindoala, desfășurându-se pe o pantă cu expoziție sudică. Podișul Hârtibaciului este delimitat de râurile Târnava Mare, Olt, Visa și Cibin și prezintă o structură generală formată din depozite/ formațiuni mio-pliocene, cu structură monoclinală locală sau de domuri, Ielenicz și Pătru, 2005. În acest podiș domină
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]