952 matches
-
de la Mânăstirea Neamțului: „mașinăria omenească” funcționează, dar omul este întunecat la minte și are nevoie de ajutor, drept pentru care sunt necesare chetele în contul său. Eminescu refuză, tot public, aceste chete ( în scrisoarea sa, tipărită în „Lupta” lui G. Panu, găsim acest joc de cuvinte pe sensul „demenței”: „Un mic dementi în organul dumitale de publicitate poate că n-ar strica”). C. Mille insistă și va fi ajutat, prin lungi texte publicate tot în „Lupta”, chiar de către Al. Vlahuță, care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
considerat în mod public alienat mintal etc.? Poetul își cam ironiza prietenii de felul lui Vlahuță, vorbele și gesturile sale față de ei erau oarecum simbolice. Aceștia, însă, ies „eroic” din încurcătură, refăcând, după moartea poetului, din amintiri proprii, realitatea. George Panu va povesti peste timp cum, în 1888, îl primea pe Eminescu bolnav și sărac la el în casă, în București, îi dădea să mănânce iar poetul i-a zis, la un moment dat, premonițial: „ Panule, știi tu că în lumea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
s a sculat și, fără să zică nimic, a plecat. De atunci n-a mai venit la masă la mine.” Nu completează, însă: textul prin care C. Mille cerea, în 1887, organizarea milei publice în chete, la „Lupta” lui G. Panu, se încheia astfel: „în lunga serie de martiri literari nu e nici o viață mai jalnică cum e cea a lui Eminescu.” Avem motive să credem că poetul nu i-a făcut o diagramă a martiriului național ci, de vreme ce a fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o degradează, martirizează forțat oameni care nu vor decât să trăiască, să scrie... Încheia Mille, enunțul, este echivalent cu a spune: „Trecutul este un șir neîntrerupt de trădători.” Și să nu uităm că i-o spune, la despărțire, lui George Panu, acela care peste câtva timp, la 14 ianuarie 1889, va face public, în ziarul său, numele poetului ca autor al unui articol ce a dus la o criză de guvern...dezvăluire ce duce imediat la ultima recluziune a lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a se depărta de Eminescu, și pentru a și urma directorul, pe Iacob Negruzzi, devenit parlamentar în capitală; este un complex larg al acestei mutări, urmată de mutările altor reviste și ziare dintre care important va fi „Lupta” lui G.Panu și C. Mille, de anul viitor). La Iași, iar apoi la Botoșani, Eminescu rămâne într-un mediu socialist de care tradiția vrea cu orice preț să-l lege. Cert este că primele comentarii aplicate ale operei sale, mai ales ale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Nicolae Constantinescu, București, 1996. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 39-41; Gion [G.I. Ionnescu-Gion], Poezia populară, colecțiunea G. Dem. Teodorescu, „Românul”, 1883, 25-26 iunie, 2-3 septembrie; A. D. Xenopol, „Poezii populare române”, culegere de G. Dem. Teodorescu, „Voința națională”, 1886, 451; G. Panu, Portrete și tipuri parlamentare, București, 1892, 157-159; În amintirea lui G. Dem. Teodorescu (1849-1900), București, 1902; Aderca, Contribuții, II, 406-408; Petre V. Haneș, Gh. Dem. Teodorescu, PL, 1942, 1; Ovidiu Papadima, G. Dem. Teodorescu, RFR, 1944, 5; Maria Frunză, G.
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
atunci (baladele Niculca, Cântecul lui Călin, Aga Bălăceanu ș.a.). Tocilescu a avut o concepție înnoitoare despre folclor, a fost un cercetător și un animator al cercetărilor folclorice și a ajutat la mersul lor înainte. I. C. CHIȚIMIA SCRIERI: Doi istorici: G. Panu și P. Cernătescu, București, 1874; Petru Cercel, București, 1874; N. Bălcescu. Viața, timpul și operele sale, București, 1876; Țăranul român, București, 1879 ; Chestionar folkloristic, București, [1898]. Culegeri: Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. I-III, îngr. și introd. Iordan
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
oară talentul real de ziarist, așa cum menționează același Nicolae Iorga amintindu-și, în 1922, că la Drepturile omului se afla „în rândul întâi un ziarist de foarte mare talent care, lipsit de logica adeseori silită, de admirabila sofistică a lui Panu ca și de ușurătatea reprezintanților zilnici ai intereselor de partid, a știut totuși să-și croiască un drum propriu, fiind interesant în orice amintire și orice polemică a sa...“ După încheierea acestei prime serii a Drepturilor omului, redactorii ziarului, redeveniți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pseudonimul Radu Țandără. Un an mai târziu însă, la recoman darea amicului său Constantin Mille, Bacalbașa împreună cu Em. A. Frun zescu va trece ca redactor la gazeta liberal-radicală Lupta, mutată de fondatorul ei, omul politic democrat de formație rosettistă George Panu, de la Iași la București, în noiembrie 1886. A fost un moment hotărâtor în cariera zia ristică a lui Bacalbașa care, atras de ideile umanitare radical-democratice ale lui Panu, s-a înregimentat curând și în gruparea politică a acestuia (efemerul partid
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lupta, mutată de fondatorul ei, omul politic democrat de formație rosettistă George Panu, de la Iași la București, în noiembrie 1886. A fost un moment hotărâtor în cariera zia ristică a lui Bacalbașa care, atras de ideile umanitare radical-democratice ale lui Panu, s-a înregimentat curând și în gruparea politică a acestuia (efemerul partid radical), ocupând funcția de prim-redactor al gazetei care, odată cu Epoca lui Nicolae Filipescu și înainte de Adevărul lui Al.V. Beldiman (apărut în 1888), se afirma ca una
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
buni în care s-a impus în lumea ziaristicii române, nu lipsită de talente autentice, afirmându-se în redacția unuia dintre cele mai citite și apreciate jurnale politice ale vremii. În ianuarie 1892 el rămâne singur la conducerea gazetei, după ce Panu părăsește direcția „organului democrat-radical“, orientându-l însă, în continuare, până la dispariția publicației aflate în continuu declin - în noiembrie 1895. La Lupta Bacalbașa a avut și ocazia să-și apere în duel demnitatea de ziarist curajos, în scris și în fapte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
peste un an“. În Adevărul cele 12 portrete aveau să apară săptă mânal, de la 7 august până la 13 noiembrie 1921, în următoarea succesiune: Paul Scorțeanu, Ion Iancovescu, Barbu Delavrancea, I.L. Caragiale, Al. Macedonski, Nicolae Filipescu, Nicolae Fleva, C. Dobrogeanu-Gherea, G. Panu, M. Eminescu, Titu Maiorescu, P.P. Carp - din planul inițial nerea lizându-se portretul lui Nicolae Blaremberg (dar, în plus, apărând portretul lui Eminescu), unele dintre aceste evocări fiind apoi reluate în capitolul „Opt oameni“, atașat ultimului volum al Bucureștilor de altădată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dea seama - lucrarea memorialistică în două registre, lesne sezisabile de un bun cunoscător al istoriei moderne românești: o primă parte (acoperind aproximativ perioada 1871-1900) în care mișcarea liberal-radicală (personalitățile principale admirate fiind: I.C. Brătianu, C.A. Rosetti și apoi G. Panu) e înfățișată cu înțelegere și accente partizane, și o a doua parte (cu referire la evenimentele de după 1900), când încearcă să justifice - de data aceasta neconfirmat de cursul ascendent al istoriei - activitatea politică a unor fruntași conservatori, îndeosebi junimiști, incapabili
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
meritul cât și responsabilitatea acestei întreprinderi privesc exclusiv pe d. Iacob Negruzzi“ - „În contra unei copilării“, Convorbiri literare, an. V, nr. 12, 15 august 1871, pp. 199-200). Farsele lui Hasdeu sunt relatate pe larg în amintirile de la Junimea ale lui G. Panu și Iacob Negruzzi; v. și B.P. Hasdeu, Opere, vol. I, ediție îngrijită de Stancu Ilin, Ed. Minerva, București, 1986, pp. 467-469. 52. Bacalbașa își aduce aminte aici vag de a doua farsă a lui Hasdeu la adresa Convorbirilor literare, din februarie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dumnezeu, comedie în un act; Orfanii regimentului, comedie-dramă în două acte; Soarele democrației franceze, dramă în 5 acte - deci lucrări din repertoriul melodramatic obișnuit al vremii. Din compania dramatică M. Pascaly făceau parte, printre alții, Ștefan Iulian, N. Mateescu, Ioan Panu, Catinca Dimitrescu. 21. Stagiunea „Teatrului-circ“ s-a inaugurat la 10/22 octombrie 1874 cu drama istorică Liberarea Greciei (Liberii) de Edmond Gondinet, inspirată din lupta patrioților greci pentru independența națională; reprezentația a atras publicul datorită montării grandioase; în arenă au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
357). Regimentul 14 dorobanți, despre care amintește aici Bacalbașa („Regimentul 14 curcani“) avea reședința la Roman. 122. Regimentul 8 infanterie de linie a pierdut în bătălia de la 30 august/11 septembrie 1877 șapte ofițeri și anume: căpitanul Valter Mărăcineanu, căpitanul Panu Nicolae Vasile - și nu Pană Alexandrescu (era fratele viitorului om politic radical, George Panu), locotenent Șurcă Mihai, sublocotenent Nancovici Nicolae - și nu Marcovici, sublocotenent Ulescu Constantin, sublocotenent Horcea Vasile - și nu Horea, sublocotenent Ghenoiu Alex. În bătălia de la 30 august
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Roman. 122. Regimentul 8 infanterie de linie a pierdut în bătălia de la 30 august/11 septembrie 1877 șapte ofițeri și anume: căpitanul Valter Mărăcineanu, căpitanul Panu Nicolae Vasile - și nu Pană Alexandrescu (era fratele viitorului om politic radical, George Panu), locotenent Șurcă Mihai, sublocotenent Nancovici Nicolae - și nu Marcovici, sublocotenent Ulescu Constantin, sublocotenent Horcea Vasile - și nu Horea, sublocotenent Ghenoiu Alex. În bătălia de la 30 august nu a fost ucis nici un sublocotenent Iarca (v. Tablou nominal al ostașilor români morți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Palade, Vasile: 212 Palicar (pseudonim): v. Caragiale, I.L. Palladi, Gheorghe: 82 Paltator, Lambru: v. Baltador, Lambru Pancrati, C.: 82 Pandele, D. Hagi: 220 Pandelea, I.: 83 Pandrav, Dem.: 187 Pangăl (elev): 192 Pann, Anton: 139 Pantazescu Popescu: 396, 395, 422-424 Panu, George: 9, 10, 23, 28, 89, 375 Panu, Ioan: 233 Panu, Nicolae Vasile: 375 Papadat, Nae: 397 Papadopolu („student întârziat“): 133 Papadopolu, Panaiot: 82 Pappazoglu, D.: 129, 213 Paraschivescu (funcționar): 282 Paraschivescu-Naiman, C.: 82 Pascal, Aristide: 177, 198, 276, 283
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Palladi, Gheorghe: 82 Paltator, Lambru: v. Baltador, Lambru Pancrati, C.: 82 Pandele, D. Hagi: 220 Pandelea, I.: 83 Pandrav, Dem.: 187 Pangăl (elev): 192 Pann, Anton: 139 Pantazescu Popescu: 396, 395, 422-424 Panu, George: 9, 10, 23, 28, 89, 375 Panu, Ioan: 233 Panu, Nicolae Vasile: 375 Papadat, Nae: 397 Papadopolu („student întârziat“): 133 Papadopolu, Panaiot: 82 Pappazoglu, D.: 129, 213 Paraschivescu (funcționar): 282 Paraschivescu-Naiman, C.: 82 Pascal, Aristide: 177, 198, 276, 283 Pascal, George: 276 Pascaly, Matilda: 218 Pascaly, Mihail
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Paltator, Lambru: v. Baltador, Lambru Pancrati, C.: 82 Pandele, D. Hagi: 220 Pandelea, I.: 83 Pandrav, Dem.: 187 Pangăl (elev): 192 Pann, Anton: 139 Pantazescu Popescu: 396, 395, 422-424 Panu, George: 9, 10, 23, 28, 89, 375 Panu, Ioan: 233 Panu, Nicolae Vasile: 375 Papadat, Nae: 397 Papadopolu („student întârziat“): 133 Papadopolu, Panaiot: 82 Pappazoglu, D.: 129, 213 Paraschivescu (funcționar): 282 Paraschivescu-Naiman, C.: 82 Pascal, Aristide: 177, 198, 276, 283 Pascal, George: 276 Pascaly, Matilda: 218 Pascaly, Mihail: 101, 104, 106
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
, Mircea (1.X.1939, Voinești, j. Iași), folclorist. Este fiul Ecaterinei (n. Panu) și al lui Constantin Fotea, meseriaș. După studii universitare la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1958-1963), devine asistent la Institutul Pedagogic (1963-1969), trecând ca asistent la Facultatea de Filologie din Iași, unde în 1990 va fi conferențiar. Este
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Iași, 1890; Iorga, Pagini, I, 201-209; Iorga, Schițe din literatura română, II, 1893, 61-84; Grig. I. Alexandrescu, Amintiri despre Ion Creangă, CL, 1899, 12; Il. Chendi, Preludii, București, 1903, 55-61; G.T. Kirileanu, Asupra vieții lui Ion Creangă, „Șezătoarea”, 1903-1904, 10-11; Panu, Junimea (1943), I, 141-146, II, 89-92, 95-97, 99-100; Haneș, Studii, 105-128, 191-216; Dumitru Furtună, Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, București, 1916; Sadoveanu, Opere, XIX, 200-207, 383-389, 415-430, 437-441, 446-448, XX, 49-61, 101-103, 225-226, 247-254, 282-291, 498-515; G. Ibrăileanu, Note
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
C. Bacalbașa, Al. Brăescu, C. A. Filitis, Emil Frunzescu, Constantin Mille (până la 4 mai 1885), Ion Nădejde, Paul Scorțeanu și Al. G. Radovici. Prim-redactor al seriei a doua este C. Mille, care își întrerupsese colaborarea la „Lupta” lui G. Panu. Principalul țel al gazetei va fi popularizarea și explicarea ideilor socialiste și, în strânsă legătură, critica societății și a instituțiilor burgheze (administrație, armată, presă). Rubrica literară e susținută adesea de C. Dobrogeanu-Gherea (care semnează și cu pseudonimul Spartacus). Revista se
DREPTURILE OMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
Viteazul, București, 1857; „Convorbiri literare” și „Revista contimporană”, [București], [1873]. Traduceri: N.V. Gogol, Revizorul general, București, 1874. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 179-180, 278-292; Mihai Eminescu, Despre cultură și artă, îngr. D. Irimia, Iași, 1970, 165-170; Rosetti, Dicț. cont., 91; Panu, Junimea (1943), II, 31, 39-46; Iorga, Ist.lit.cont. (1986), I, 29, 62, 123, 207, 213, 243, 290, 407, 420; Tatiana Nicolescu, Opera lui Gogol în România, București, 1959, 29-39; G. Călinescu, Material documentar, RITL, 1961, 2; Massoff, Teatr. rom., II
GRADISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
literare”. A fost unul dintre statornicii prieteni și mai ales convivi ai lui Mihai Eminescu, legând strânse prietenii și cu V. Conta și C. Scheletti, compozitorul care i-a pus pe muzică una dintre poezii. L-a urmat pe G. Panu în diverse redacții, ducând o existență boemă. A condus, împreună cu N.A. Bogdan, publicația „Bomba”, iar în ultimii ani ai vieții a colaborat la revista „Arhiva”. A început să scrie poezii fiind încă elev, dar versurile sunt reci și convenționale. S-
GRIGORIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287361_a_288690]