1,639 matches
-
Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986, 2; Sorin Roșca, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1992, 5; Datcu, Dicț. etnolog., II, 173; Dicț. scriit. rom., III, 869-870. O.S.
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
ale unor crime, încheiate cu glume năucitoare: exasperat că nu îi vine rândul la bărbierit, un personaj taie gâtul frizerului și e mulțumit că, de acum încolo, va rezolva definitiv chestiunea, de vreme ce „ocnașii sunt rași complet”; un birtaș, îndurerat că papagalul său și-a pierdut frumosul penaj, se îmbarcă pe un vas încărcat cu fosfați care, însă, explodează, eroul își pierde un picior (recuperat, bineînțeles, cu un colac de salvare) și, după o înfocată controversă privind felul înmormântării, se hotărăște să
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
prozator și gazetar. Este fiul Tarsiței și al lui Niță Munteanu, muncitori.Urmează Școala Comercială din Ploiești, iar între 1928 și 1932 Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din capitală. După ce debutează în 1929, cu proză, la „Bilete de papagal”, se orientează spre gazetărie, fiind redactor sau colaborând, uneori cu pseudonimele Ion Munte, Ion Manta și Ion Măgură, la „Acțiunea”, „Ordinea”, „Gazeta noastră ilustrată”, „Calendarul”, „Săptămâna CFR”, „Voința”, „Dimineața”, „Adevărul”, „Gazeta”, „Viitorul”, „Capitala”, „Universul”, „Rampa”. Ceva mai târziu, în 1935
MUNTEANU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288296_a_289625]
-
Mica publicitate, București, 1935; Titanic Vals, București, 1936; ...Escu, București, 1939; Licuricii, București, 1939; Ca-n filme, București, 1942; Teatru la domiciliu, București, 1944; Doresc ca micile mele rândulețe..., București, 1945; ed. îngr. Bogdan Mușatescu, pref. Florica Ichim, București, 2003; Papagalul în colivia lui, București, 1945; Teatru, I, București, 1945; Sfântul Gogu, București, 1950; Cuplete și scenete umoristice, București, 1952; Banii lui Celibidache, București, 1952; Târâie-brâu, București, 1954; Zvoniștii, București, 1956; Teatru, postfață M. Vasiliu, București, 1958; Unchiul Temistocle, București, 1966
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
publicată să fie reprezentativă îndeosebi pentru mesajul și ideologia gazetei și mai puțin din punct de vedere artistic. Tradiționalismul, exagerat uneori, îl determină pe N. Iorga să respingă influențele moderne în literatură. Așa, de pildă, el polemizează cu „Bilete de papagal” și cu „Adevărul literar și artistic”, atacă poezia lui Tudor Arghezi pe care o consideră imorală, dăunătoare educației tineretului. Predomină articolele, cronicile, recenziile. Articolele de fond, semnate de N. Iorga, Nichifor Crainic, Pamfil Șeicaru, Cezar Petrescu, tratează probleme la zi
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
funcția de delegat al guvernului la Administrația Porților de Fier, la Orșova. Debutul se produce la revista „Graiul nostru” din Bârlad, în 1925. Publică versuri și epigrame în „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»” (1928, 1929), colaborează la „Bilete de papagal”, perioadă care îi va marca personalitatea literară. Prezența relativ constantă în paginile „Jurnalului literar” (1938-1939) determină o distanțare de afinitățile cu poetica argheziană, concretizată în prima carte, Pasărea paradisului (1939), culegere de versuri care inaugurează o colecție îngrijită de G.
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Axa”, „Kalende”, „Revista literară”, „Epigrama”, „Pițigoiul”, „Păcală”, „România literară” ș.a. A devenit membru al Societății Scriitorilor Români încă din 1927. A mai semnat Pavel Mihăileanu, Glauco Pena, Pirc. Prima „vîrstă” a poeziei lui P. corespunde intensei colaborări la „Bilete de papagal”. O recuzită romantică (motive, teme) este resuscitată de o sensibilitate modernă, cu rădăcini în trăirea proprie, dar în cadrele unei evidente retorici argheziene. Ziduri, chilii, călugări și atmosferă „gotică” sunt prezente aici, gustul pentru universul desuet-romantic păstrându-se, altminteri, constant
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
PICĂTURI DE ROUĂ, revistă apărută la Craiova, bilunar, din februarie 1931 până în ianuarie 1932, fără menționarea colectivului redacțional. Având formatul „Biletelor de papagal”, publicația propune unul din cele mai scurte articole- program: „Un «cuvânt înainte» înseamnă mai mult decât o spovedanie, o profesiune de credință. Ne vom feri de aceasta. Cuvântul nostru va fi simplu și curat: vroim ca picăturile de rouă să
PICATURI DE ROUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288809_a_290138]
-
Peltz, pictoriță. În perioada interbelică desfășoară o prodigioasă activitate publicistică. Va conduce revistele „Caetele lunare” (1926-1929) și „Zodiac” (1930-1931), colaborând sau lucrând în redacția altor ziare și reviste, precum „Facla”, „Chemarea”, „Reporter”, „România literară”, „Sburătorul”, „Tiparnița literară”, „Adam”, „Bilete de papagal”, „Vremea”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Lupta”, „Rampa”, „Izbânda”, „Avântul”, „Cuvântul liber” ș.a. Mai semnează I.P. Amurg, Enter, Logicus, I. Pajură, Rix. În 1929 i s-a decernat Premiul Societății Scriitorilor Români pentru romanul Viața cu haz și fără a numitului Stan, iar
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
revistă apărută la Satulung - Săcele, lunar, din ianuarie 1934 până în iulie 1940, „îngrijită” de Victor Tudoran și Ion Crisbășanu; de la numărul 7-8/1934 redactor rămâne doar Victor Tudoran. În primii trei ani P.s. are un format aidoma revistei „Bilete de papagal”. „Dacă rostul «Vieții săcelene», revista cu care am pornit la drum în 1930, era de a cerceta trecutul, a trezi obiceiurile și a transmite specificul săcelenesc - se spune în articolul-program -, rostul «Plaiurilor săcelene» este de a reda - sub formă de
PLAIURI SACELENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
aici absolvind Facultatea de Drept (1927). Face o carieră de magistrat. Debutează cu poezie în „Adevărul literar” (1924), iar prima carte, Liniști și comori, îi apare în 1929. A colaborat la „Universul literar”, „Clipa”, „Ritmul vremii”, „Mișcarea literară”, „Bilete de papagal”, „Viața literară”, „Vitrina literară”, „Îndreptar” ș.a. A editat la Brăila revista „Relief dunărean” (1934). Lirică de confesiune șoptită, palidă la nivelul expresiei și la cel al substanței, poezia lui P. se așază la început în prelungirea simbolismului minor, sentimental, discret
POGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
și se uită urât unii la alții. (Pacientul este centrat pe situația pe care o descrie, terapeutul își ameliorează empatia). Reformulare Reformularea poate fi de trei tipuri: repetiție, precizarea termenilor și formularea ipotezelor. Repetiția este, într-o oarecare măsură, „metoda papagal”: terapeutul verbalizează cuvânt cu cuvânt, cât mai exact posibil, ceea ce spune pacientul. Acesta ascultă ceea ce tocmai a spus, ceea ce-i focalizează atenția asupra celor trăite mai degrabă decât asupra terapeutului, sau asupra relației cu terapeutul. De exemplu: Pacientul - Sunt total
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai multe slujbe (casier, contabil, director - în anii 1953-1957 - al Muzeului Peleș, îndrumător la Muzeul Literaturii din București în 1957-1958) și duce o viață aventuroasă. După ce debutează în 1927 cu versuri în revista „Săptămâna” (Ploiești), mai colaborează la „Bilete de papagal”, „Poezia”, „unu”, „Herald”, „Meridian”, „Jurnalul” (Craiova), „Revista literară” ș.a. După 1950 este redactor la „Pentru patrie” și publică în „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Ramuri” ș.a. Redactează, la Craiova, revistele „Ostașii luminii” (1931) și „Radical” (1929-1931), pe lângă cea din
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
cauza nașterii revistei „unu”. Medic militar, peregrinează prin garnizoane de provincie, avansând până la gradul de general. Debutează în „ziarul de dimineață”, „Luptătorul” (1921) și colaborează ulterior la „Rampa”, unde în 1922 semnează pentru prima dată Sașa Pană, „Facla”, „Bilete de papagal”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Cuvântul liber”, „Meridian”, „Azi”, „Adam”, „Clopotul” (Botoșani), „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea”, „Veac nou”, „Revista literară”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Secolul 20” ș.a. Este redactor-șef la „Orizont” (1944-1948), la „Educația artistică” (1948-1952
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
a ceea ce ei numeau „cele 1001 de nopți ale filosofiei”. După doi ani de „supunere totală”, discipolul se revoltă: începe „despărțirea de Noica”. P. revine la ale sale, la Montaigne, Goethe și Nietzsche: „Scriam à la Noica, deci eram un papagal. După un timp mi-am dat seama și am revenit la ale mele...” În Amicus Plato sau Despărțirea de Noica, text inclus în volumul Ipoteze de lucru (1980), P. va defini „nodul conflictului cu marele meu amic Noica”: „Părăsirea vieții
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
publicația „va fi o revistă a ideilor eminamente estetice, un organ în care vom lupta pentru biruința frumosului în artă. Va fi o tribună a forțelor noi, dornice de viață, entuziaste!”. Luând ca model, și prin format, revista „Bilete de papagal” a lui Tudor Arghezi, publicația brașoveană găzduiește versuri de Eugen Jebeleanu, Ștefan Muscalu, Pavel Nedelcu, Alexandru Mușlea, Mihai Munteanu, proză de Eugen Jebeleanu și B. Jordan, eseuri și medalioane despre Tiberiu Brediceanu, Aron Cotruș, despre lirica germană contemporană, interviuri cu
PE DRUMURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288743_a_290072]
-
Facultății de Drept (fără să practice vreodată avocatura). Încă elev, scoate la Brașov revista „Pe drumuri noi” (1929) și colaborează, tot de pe acum, la diferite ziare și reviste, îndeosebi de orientare democratică și de stânga, precum „Viața literară”, „Bilete de papagal”, „Țara noastră”, „Credința”, „Adevărul”, „Dimineața”. Devenind prieten cu Al. Sahia, scrie la „Cuvântul liber”, unde este și redactor, „Reporter”, „Azi”, „Rampa”, iar după 1944 e prezent în „Victoria” (condusă de N.D. Cocea, aici fiind și redactor), „Scânteia”, „România liberă”, „Viața
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Cezar Petrescu (1939) ș.a. În anii războiului lucrează ca funcționar la Direcția Presei. Participă și la ședințele cenaclului Sburătorul al lui E. Lovinescu. Debutează în 1927 cu poezii în „Viața literară”, iar în 1928 publică poezia Crinii în „Bilete de papagal”. Primul volum, Schituri cu soare, îi apare în 1929 la Brașov. În 1929 i se acordă Premiul pentru sonet „Ionel Pavelescu” al Societății Scriitorilor Români, iar între 1931 și 1933 activează în cenaclul revistei „Brașovul literar și artistic”, condus de
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
noiembrie 1932 este primită în Societatea Scriitorilor Români. Simpatia ei, cam stridentă, pentru mișcările de extrema dreaptă o expune în ultima parte a vieții unor persecuții. În 1945, de pildă, i se interzice să mai profeseze ca ziaristă; curios, în „Papagalul” (1946) îi mai apar câteva colaborări. Până atunci publicase în presă felurite impresii, comentarii de artă plastică, recenzii literare, cronici muzicale, reportaje, interviuri, proză. S-a făcut cunoscută, însă, mai ales prin rubricile închinate femeii („Sub ochii femeii”, „Din grădina
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
cu texte care nu vor fi semnate cu numele său. Din toamna anului 1944 își reia scrisul, colaborând la „Fapta” și „L’Indépendance roumaine”. Scoate singur, fără personal redacțional (dar cu colaborarea unor scriitori umoriști), revista de satiră și umor „Papagalul”. În 1947 și 1948 este consilier la Ministerul Artelor (pentru teatrele din provincie). În ultimii ani scrie la „Revista română”, publicație cu difuzare în străinătate. Își reia și activitatea propriu-zis literară, ca dramaturg (e vorba de scrieri modeste, reprezentate în
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
Adevărul literar și artistic”, „Clipa”, „Cuvântul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Omul liber”, „Țara de Jos”, „Tribuna nouă” (Arad), „Mișcarea literară”, „Gândirea”, „Universul copiilor”, „Cetatea literară”, „Universul literar”, „Universul”, „Flamura” (Craiova), „Comedia”, „Viața literară”, „Arhivele Olteniei”, „Curierul Olteniei”, „Bilete de papagal”, „Conștiința națională” (Craiova), „Cuvântul”, „Presa” (Craiova), „Dimineața copiilor”. Traducerile (din Jean Richepin, Prolog fantezist, și din Elena Văcărescu, Norii) sunt ocazionale. În manuscris s-a păstrat ceea ce ar fi urmat să fie un volum de versuri, Soare stâns, și unul
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
1 cană de seu topit. Umpleți niște forme de brioșe tapetate cu hârtie de copt. Introduceți un șnur în mijlocul fiecărei turte dacă intenționați să le agățați în copaci. Păstrați-le la frigider până în momentul utilizării. Tonic pentru păsări Canarii și papagalii adoră să mănânce traista ciobanului. Rupeți parte de sus a tulpinii cu inflorescența și introduceți-o în colivie. Este un tonic foarte bun. Adjuvant pentru canari Adăugați un praf de șofran la apa de băut a canarului dvs. Se spune
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
vrăbiile se strâng în stoluri, ciripesc neliniștite, pătrund chiar în casele oamenilor. Rândunelele își părăsesc cuiburile, intră speriate în locuințe, sunt neliniștite, zboară departe, fără a reveni mult timp la cuiburi. Foarte agitate sunt și păsările din colivii, în special papagalii, care cântă într-una, cu penele înfoiate, bat din aripi, țipă tare. Caii. Devin neliniștiți, fricoși, refuză hrana, nechează puternic, se ridică în două picioare, lovesc pământul sau podeaua grajdului cu copitele, încearcă să iasă din adăposturi, iar dacă ies
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Daniel). Repere bibliografice: Ștefan Roll, Ospățul de aur, îngr. și introd. Ion Pop, București, 1986, 150-151, 370; Ilarie Voronca, Act de prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 45; B. de P. [Tudor Arghezi], Un reportaj senzațional, „Bilete de papagal”, 1928, 162; Tudor Teodorescu Braniște, Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană hitleristă, „Torța”, 1945
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
va fi extrem de legat sufletește toată viața. Își va lua totuși bacalaureatul, probabil la Cluj, și va urma între 1929 și 1933 Conservatorul de Artă Dramatică din București, clasa Ioan I. Livescu. În 1929, debutează cu versuri în „Bilete de papagal”, care îi mai publică alte poezii și o schiță. Colaborează frecvent, pe teme legate de cinema, la „Vremea” și cu eseuri, proză și versuri la „România literară”. Semnează și în revistele scoase de colegii de generație: „Caravana”, „XY”, „Cristalul”, „Ulise
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]