7,370 matches
-
se izbesc de criza unei conștiințe care corespunde condiției umane reale, a creaturii izgonite din Paradis, marcate de momentele de absență a divinității, echivalînd cu o absență de sine a ființei. Instabilității (dislocării) metafizice îi este proprie contradicția ca mod paradoxal al nostalgiei originilor. De fapt Miron Kiropol e un dizgrațiat care gustă ceea ce Rimbaud numea "voluptățile damnațiunii, cu specificarea că damnațiunea nu e, în poezie, o stare pură, o negație absolută, ci un amestec de satanism și idealitate, de neagră
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
manevră, restul sunt doar - împrumut termenul anglo-saxon - "camee", apariții episodice, nu personaje secundare, ci crochiuri. Întrebarea care se impune este: chiar ai nevoie de actori de talia lui Jude Law sau a lui Willem Defoe pentru astfel de roluri? Sau, paradoxal, un film biografic poate fi un vehicul pentru o pletoră de alte staruri de cinema? Filmul e realist în modul în care te transportă în Hollywoodul de odinioară, în clasica eră a studiourilor. Dar și aici ceva șchioapătă, nu în
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
sunt, la un prim nivel, cele dinspre Pynchon înspre motive romanești mai tradiționale și mai "umane", înspre un fel de a scrie mult mai convențional și mai accesibil. Cartea e, în fapt, o "corecție" la marele roman postmodern american, scrisă, paradoxal, de un autor cu un foarte puternic pedigree postmodern care vrea să demonstreze (și reușește) că miezul diegetic, chiar dilatat pe sute de pagini, are un efect de seducție mult mai sigur decât orice formă de avangardă tehnicistă (și "impertinențele
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
românească", Colecția "Hyperion", Serie nouă, Buc., 2004) al poetului Gabriel Chifu, la ceasurile sale un nu mai puțin înzestrat romancier, iar ca scriitor în general preocupat, precum remarca postfațatorul său atât de "contextul social care produce un eu divizat și paradoxal", cât și, mai cu seamă, de destinele omului contemporan în habitatul unei lumi "lipsită de mister și sacralitate", nu însă și de vestigiile acestora, capabile de resurgescență. Cele șapte volume antologate în Lacătul de aur, concepute între anii 1976-2003, de la
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
să fiți obligat la plata prejudiciului cauzat prin refuzul eliberării spațiului în termenul mai sus menționat și a cheltuielilor de judecată ocazionate de derularea procesului". Înainte de a semna, trag o linie de final, și cu atenția mărită la efectele posibil paradoxale ale textului meu, formulez următoarea precizare care mi se pare extrem de importantă. Aceea că eu nu acuz ci relatez, și că riposta mea plină de nedumeriri nu este cum ar părea la prima vedere un protest, de altfel inutil, ci
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
model și se instituie astfel factor civilizator determinant. Omologul răsăritean al aceleiași instituții muzeale apusene definește aceeași diferență - considerată de această dată condiție a înnoirii - calitativ, ca reprezentând infinitele posibilități de a fi neuniform rămânând unic. Pentru realizarea acestui tip paradoxal de diferență, coerența se arată a fi neputincioasă. O astfel de diferență nu poate fi pusă în act decât de spontaneitatea și creativitatea care izvorăsc dintr-o sursă originară, alta decât cea cosmică, naturală, a cărei energie formativă transcende autoritar
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
de acord cu Cehov. Dar una e să fii de acord și alta să observi și să scrii tu însuți. îți lipsește stilul și, pur și simplu, talentul. Alți scriitori își drămuiesc timpul. Ei sunt ocupați cu exprimarea unor idei paradoxale, preferă să susțină că e mai comod să te culci cu o femeie pe canapea decât pe pat, iar ăsta e un postmodernism pe care nu-l mai înțelege nimeni sau ceva încă și mai misterios. Ei sunt ocupați, iar
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
în cîmpul pur al ficțiunii, în cel impur al socialului sau în acela de-a dreptul insalubru al politicului, nu este nici una didactică, și nici una misionară, ci una ludică și necruțătoare în același timp. Și poate că tocmai acest amestec paradoxal de empatie, de detașare ironică și de voluptate a observației și a enunțului sau, într-un cuvînt, această scufundare inocentă în- tr-un real ce pendulează incontinent între substanță și fantasmă, transformă observația lui Capșa în viziune, iar textului denotativ îi
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
a pînzei, dar și bucuria de a triumfa prin culoare și de a clama supremația prin formă sunt prezente în aceeași măsură și se manifestă la fel de puternic. În al doilea rînd, în cîmpul fragil al culorii, oricît ar părea de paradoxal, vocația unui decorativism amplu și fascinația pentru ritmurile care susțin adevărate construcții simfonice sunt contrapunctate prin tensiunile irepresibile pe care le generează fie dinamica liniei, fie nenumăratele contraste, de la cele statice, de cantitate, și pînă la impulsivitatea complementarelor. Și, finalmente
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
Dana Diaconu Ficțiunea romanescă - s-a constatat adesea - revelă mai pregnant o realitate istorică decît lucrările de specialitate . Paradoxala performanță incită la nuanțarea conceptelor de adevăr și "minciună" poetică prin prisma eficienței lor în constituirea memoriei și reconstituirea realității dispărute. Este ceea ce întreprinde în cărțile sale scriitorul spaniol Julio Llamazares (n.1955), pornind de la convingerea că "literatura se construiește
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
largă, de la discuții cît se poate de specializate privind teoria luminii în cinematografie (cu aplicație pe soluțiile găsite de Tarkovski, Scorsese și Kieslovski, pînă la relațiile de cuplu, angoasele scriitorului în fața colii albe sau criza lecturii în lumea contemporană. Oarecum paradoxal, deși pare atins de o boală gravă care îl face în permanență să gliseze dintr-un plan într-altul (aflăm într-un loc că, în psihiatrie, "femeia visurilor" este expresia utilizată pentru a defini un atac de panică), Thomas realizează
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
măturat constrângerile impuse de vechiul sistem. Perioadei euforice postcomuniste i-a luat locul perioada de sărăcie generalizată, cauzată de prăbușirea producției interne, de corupția și de măsurile de austeritate impuse României de instituțiile externe care „i-au dat cu împrumut“. Paradoxal, sărăcirea populației a intensificat febra consumistă. Românii s-au lansat într-o căutare frenetică de satisfacții materiale, iar îmbogățirea rapidă prin orice mijloace a devenit o obsesie națională. Ecuația clasică a consumismului este următoarea: creșterea consumului stimulează producția, mărindu-se
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
parazitînd pe aparențe. De-a pune accentul, generos, pe ceea ce par a fi germenii supraviețuirii: "Așa că unui poet al cărui sistem a luat-o înaintea efectivelor sale puteri lirice i se va întîmpla ca în fabula cu buturuga mică. Deși - paradoxală pedeapsă - învingătorul și învinsul se vor afla sub pavăza aceluiași nume, totuși cea mai mare parte a operei va fi răsturnată de cîteva poeme răzlețe, cele cu șanse mai mari de supraviețuire în dura competiție a timpului". S-a făcut
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
putem înșela niciodată." Mistica poeziei impunînd o devălmășie, sub stigmatul dorit, însă irealizabil al anonimatului, antologatorul nu poate a nu-i încălca principiul, oferind, nostalgic, "o culegere de texte inspirate care volens-nolens poartă după ele cîte un nume de autor". Paradoxal, deși atît de diverse, textele lirice întrunite poartă, de cele mai multe ori, o discretă amprentă a lui Abăluță însuși. Par a se afla, dacă nu în niște pagini apocrife ale producției sale personale, măcar în vecinătatea irecuzabilă a acestora. Constantin Abăluță
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
familia Dinescu, poetul, socrii și fiica - frumoasă ca o zână din povești. Piesa intră în categoria reacțiilor provocate de Noua politică economică acceptată de Lenin, la începutul anilor '20, pentru a lichida urmările comunismului de război. (Și comunism, și război!) Paradoxală convergența scriitorilor proletari cu cea a reprezentanților elitelor. Maiakovski și Bulgakov sunt pe aceeași baricadă: unul respinge rudimentele de piață liberă în numele egalitarismului promis, celălalt e scârbit de mitocănia noilor bogătași, de oportunismul actualilor locatari din apartamentele "foștilor", acum oameni
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
o încercare de legitimare a situației schizoide în care se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității în ruptură este una ideală. Cartea lui Sorin Alexandrescu evidențiază mai ales identități și rupturi. Această juxtapunere a celor două situații este, paradoxal, mult mai calmă, mai autentică, decît "idenditatea în ruptură", relație care presupune existența fermă, perpetuă, a celor doi termeni. Sorin Alexandrescu, Identitate în ruptură, Ed. Univers, 2000, 320 p., f.p.
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
că au obiceiul asasinii. Dar nimic nu este vreodată dus pînă la capăt. Nici paroxist-admirativa speculație, nici crima săvîrșită asupra sinelui-alteritate. Pentru că je est un autre, dar Narcis sînt eu. Propriu mitului lui Narcis este să rămînă, totdeauna, un proces (paradoxal încremenit în devenire) și nu un rezultat. O speculație, o reflexie, o reflecție, o reflectare. Tocmai de aceea, nesecat izvor de inspirație pentru toate generațiile. Pentru că ce altceva e orice mit decît o serie nesfîrșită de truisme? Și ce altceva
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
Oscar Han sau Constantin Baraschi. Cea de patra categorie este, poate, cea mai interesantă, pentru că îi privește pe acei artiști care, practic, nu pactizeză cu regimul, nu abdică de la ordinea lor interioară și de la normele estetice demult fixate, dar care, paradoxal, sunt aproape înfiați de regim și tratați cu un amestevc de respect, curtoazie și, nu o dată, severitate. în această situație se găsesc Camil Ressu, Corneliu Baba, Cornel Medrea și, într-o oarecare măsură, Romul Ladea. întîlnirea lor cu realismul socialist
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
celelalte tipuri de naționalism, foarte rar studiat, și care se manifestă mai curînd prin recul, ca eșec al unui proiect sovietic de concepere a unei noi nații. Numai că refuzînd să fie această nouă nație de trade mark sovietic, poate paradoxal, moldovenii exprimă totodată o identitate diferită de cea a românilor rămași dincoace de Prut. Republica autonomă sovietică și socialistă Moldova a fost creată în 1924, cu o populație majoritară vorbitoare de română. Pentru a dovedi că această populație este o
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
Simona Tache Am văzut ceva paradoxal, ieri, în traficul bucureștean: un taxi cu mămăliga de începător în geam. M-am speriat, mai ales că eram și eu la volan și l-am lăsat să îndepărteze cât mai mult. E notoriu că taximetriștii din capitală conduc foarte
Mămăligă și circ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19615_a_20940]
-
Simona Tache „Paradoxal, în momente de criză, omul nu slăbește, ci, dimpotrivă, ia proporții. Pentru că mâncatul prost e cel care îngrașă. Se slăbește cu proteine din carne și din pește, ori oamenii, atunci când sunt săraci, mănâncă mulți cartofi, multă fasole, multă pâine, margarină
Cum ne păstrăm silueta în vremuri de sărăcie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19920_a_21245]
-
care a lansat legenda lui Marin. Ce ascund autoritățile militare? Va ajunge Strâmbeanu să doarmă pe țambal, la bulău, cum spun soldații, dacă îl prinde cu minciuna? Alt subiect al EvZ e ” Cum îți poți micșora ratele la leasing”, încadrat, paradoxal, sub rubrica ” Viața la minus 25%”. Doar un singur cititor poate crede că bugetarii afectați de -25 la sută au mașini în leasing. Dar este cititorul care plătește: Bobby Păunescu. România Liberă folosește și ea un titlu țeapă:” Iuliu Maniu
Ziare, la zi: Libertatea l-ar vedea pe Badea la B1 () [Corola-journal/Journalistic/28024_a_29349]
-
lentoarea apropierii. Toate aceste relații rămân superficiale, epidermice, niciuna nu devine subcutanată, cu o excepție în persoana lui Jerôme (Shia LaBeouf), excepție pe care Joe începe să o exploreze de la deflorarea ei până către final. În fapt, jurnalul nimfomanei este, paradoxal, unul extrem de sărac erotic, pe cât de abundentă este agenda sexuală a tinerei debordând de energie libidinală. Decupaje din acest jurnal în imagini pot oricând constitui un montaj hardcore sau softcore, de la caz la caz, cu nimic mai prejos sau mai
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
academician al Accademiei Internazionale “Il Convivio”, Sicilia, Italia - a ajuns să “adulmece”, în deaproape, indeterminarea/”interminabilitatea” divină a orfismului. Poemele sale, din acest volum, vorbesc despre Supra-Omul-POET, ca despre o ființă vecină cu impersonalitatea zeilor și cu o moarte care, paradoxal, poate, “regurgitează” viață - eternitate umanizat-expresivă, de fapt: “Nu te mai zbate/suflet al meu/zbaterea însăși/ți-e Dumnezeu.// GEAMĂNA MOARTE/NAȘTE MEREU/ Nu te mai zbate/EU NEALMEU” - cf. Invocație nocturnă. Învierea-Renașterea umană este, la scepticul și sarcasticul tragedian
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
în ralanti a personajelor și prin deschiderea de falii temporale cu bătaie lungă. Paznic la Mitropolie este un one-woman show filmat cu o știință a portretului uluitoare, cu auzul în alertă maximă, cu tușe groase aplicate pe pânză cu o paradoxală pensulație lisă, adăstând pe detalii. Grotescul se umanizează, urâtul e grațios, grosolănia are farmec tocmai fiindcă descrierea fără plasă, cu distanța dintre privire și obiectul privit abolită, conferă paginilor o autenticitate vibrantă, de reality-show: „Ridică mâna a lehamite, un balans
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]