20,620 matches
-
normal) și sensul de "magazin unde se vînd mărfuri la mîna a doua"; cu acest sens, a devenit substantiv neutru, articulabil, apt să primească desinențe de plural. La fel de firească e și abrevierea sintagmei, prin păstrarea primului său element - transformare perfect paralelă cu cea petrecută cu decenii în urmă în vorbirea familiară, cu blue jeans - deveniți blugi. și în cazul blugilor (concurați acum de mai eleganta refacere jeanși), decupajul (imperfect) conserva din sintagma engleză adjectivul. Dacă nu e neapărat o formă care
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
I (dedublate) și exprimarea unor dubii în legătură cu verbele proceselor interioare, controlabile doar de vorbitor. Abundă formulele modalizatoare de incertitudine ("se pare că", "parcă"), expresiile vagului, aproximației ("sau așa ceva", "un fel de"). Transformările petrecute fără a fi conștientizate, percepția unor realități paralele se reflectă în mărci temporale de tipul: "în timp ce", "între timp". Formula finală - "Cam asta a fost" - implică o acceptare a limitelor transpunerii visului în limbaj. în Jurnalul lui Mircea Zaciu (vol. IV, însemnare din 22 ianuarie 1987) regăsim o formulă
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
o atmosferă pe deplin respirabilă sub unghi civil și moral, Pavel Chihaia își continuă travaliul de istoric de artă, închinat Evului de mijloc, publicînd trei cărți în Danemarca, una în Spania, una în Germania, precum și o serie de studii. În paralel, reia un vechi manuscris literar, romanul Hotarul de nisip, produs în contextul nefavorabil al anilor 1952-1954, în care e vorba de persoane care trăiau drama persecuțiilor comuniste, ca și de o încercare ratată de evadare din lumea subordonată Sovietelor. Apare
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
saudit, iordanian sau de orice altă seminție arabă. Știu doar că, venit din atât de suspectatul Orient, a adus în România un model de occidentalitate în cel mai sensibil și precar domeniu al țării: sănătatea. E suficient să pui în paralel serviciile "clasice" de salvare din județe sau din București, care atunci când n-au viteza melcului nu se sfiesc să depună - creștinește, nu? - bolnavii în plină stradă, pentru a-i lăsa să crape acolo, cu viteza de reacție realmente stelară a
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
lui Valeriu Rîpeanu. Însă, după o sută de pagini, apare, ca prin minune, o proză excelentă numită 336. Cele cîteva zeci de pagini descriu o călătorie în inima cartierului Militari cu autobuzul respectiv, extrem de aglomerat, plin de pensionari enervanți. În paralel, personajul principal, o tînără, suferă grave perturbări de percepție: vede oglindindu-se în fereastra autobuzului o femeie însărcinată care nu își are corespondentul firesc în realitate. Tînăra vede în oglindă cum femeia gravidă este călcată în picioare de ceilalți și
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
superioară mercenarilor din presa română au scris �Visit Romania!" Dar despre acest frumos gest de sportivitate condeierii cu mari probleme de gramatică românească, dar cu uriașe stocuri de naționalism la purtător, n-au scos o vorbă. Imaginați-vă, puse în paralel, manifestările din presa românească și ceea ce se întâmplă cu adevărat în Ungaria sportivă. Comparați limbajul primitiv și agresiv al jurnaliștilor români și entuziasmul jurnalistic din jurul cursei de Formula 1 de la Hungaroring. Așezați cei două sute de români plecați la Budapesta în contrast cu
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
mass-mediei? Cît de mult seamănă americanul de rînd cu personajele din seriale și cît este el de manipulabil? Cum acționează acel "formidabil melting pot care e New Yorkul" și ce se întîmplă cu raportările identitare ale imigranților? Care e istoria (paralelă) a filmelor de la Hollywood și a epocii cuceririi vestului? șamd. Toate aceste întrebări duc în capitolul Made in USA, la concluzii neașteptate, admirații sincere sau nostalgii fără leac, fascinație și dezaprobare sau reținere. Și la constatarea "fantasticei puteri de autoreglare
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
recente (DCR2), ediția a II-a, 1997, cu sensurile "urât" și "antipatic, nesuferit" și cu atestări orale "niște blugi... nașpa", "cel mai nașpa individ din sud-estul Europei". E cert că nașpa reprezintă o trunchiere a adjectivului nașparliu, care circulă în paralel - "o cutie de chibrituri de-alea nașparlii" (Cațavencu internațional, 10, 1991, 3), chiar și substantivizat - ""nașparliile", cea mai de jos categorie (...). La "nașparlii", prețurile (...) variază între 40.000 și 150.000 de lei" (EZ 1627, 1997, 3) - și care este
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
posibilul ca numărătoarea cu pricina să nu fie corectă, chiar și dacă în discuție sînt doar manualele pentru clasa a XI-a. După toate semnele, la anul nu va mai exista o piață liberă a manualelor. în loc să intervină în producția paralelă de carte didactică - unde proliferează incompetența - M.E.C. își dă silința să ne întoarcă la manualul unic. îi atrag respectuos atenția doamnei Andronescu, ministrul școlii, că-și leagă numele de o contrareformă păgubitoare pentru toată lumea. Fiind plecat din țară pentru cîtăva
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
totuși, importanța: "denigratorii" mei mă atacau fără sfială în reviste și cărți. Victor Felea a semnat și el, în "Tribuna" ori în volumul său Poezie și critica (1971), cronici nespus de elogioase asupra poeziei și criticei mele; puse, astăzi, în paralel cu notele din Jurnal, ce mai pot însemna comentariile public asumate? Și-ar fi putut oare modifica, prin ani, atitudinea ostilă? Greu de crezut, dacă mă gândesc la ultima din însemnările sale asupra mea, din 16 aprilie 1973 (pagina 265
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
l-au repus în drepturi. "Sublocotenentul Popescu Victor și Petrescu Camil din Reg. A6 vor recunoaște drumul din bivuac prin Negrilești - Ungureni - Movila Mare - Est Tecuci - Pădurea Dărasca. Pe lângă recunoașterea acestor direcțiuni de marș se vor recunoaște și alte drumuri paralele pentru a se forma coloana, arătând la ce depărtare se găsesc de la drumul direct sus indicat. Pentru fiecare direcțiune recunoscută se va face un memoriu și o schiță conform regulamentului serviciului în companie. Rezultatul recunoașterilor cu memoriul și schița le
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
la cota 57, pe care îl pot trece trăsurile și infanteria. Pante nu are decât una singură, chiar și Pădurea Dărasca și poate fi urcată de trăsuri. Pe întregul parcurs coloana se poate dubla, podurile sunt însă înguste. 2) Drumuri paralele, din cauza terenului mlăștinos și a culturilor nu sunt. La un interval mai mare se poate urma însă un drum care ar duce tot la Pădurea Dărasca cu următorul itinerar: Negrilești - cota 106 E Slobozia - Băneasca - Movila Cățelei - drumul de exploatare
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
ss/ Popescu Victor ". " No. 1 2 iulie 1917 sublt. Popescu Victor și Petrescu Camil către Regimentul Suc. No. 16 La ordinul confidențial No. 2205 relativ la însărcinarea de a recunoaște drumul Negrilești - Movila Mare Est Tecuci - Pădurea Dărasca, cum și drumurile paralele care duc la Pădurea Dărasca, am onoarea a raporta: Până la cota 40 NE Tecuci drumul urmează șoseaua Ghidigeni - Tecuci, de la această cotă, merge pe drumul de exploatare până la 300 m S cota 57 (NE Tecuci). De aici se îndreaptă spre
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
30 m S cota 57, pe care pot trece trăsuri și infanterie. Pe întregul parcurs coloana se poate dubla, podurile sunt însă înguste. Pante nu are decât una singură chiar în Pădurea Dărasca, dar poate fi urcată de furgoane. Drumurile paralele, din cauza terenului mlăștinos și a culturilor, nu sunt. La un interval mai mare se poate urma însă un drum care ar duce tot la Pădurea Dărasca cu următorul itinerar: Negrilești - cota 106 (E Slobozia Blăneasa) - Valea Lungă - Movila Cățelei - drumul de
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
noastre purtând ștampila deplasărilor prin zona occidentală, stăteam la coada de pe Friederichstrasse, dacă nu greșesc. Tot așteptând, observasem un lucru ciudat. Nu departe de noi, se mai afla încă o coadă, paralelă. Dar câtă deosebire... Cei din coada de alături, paralelă cu noi, păreau că fac parte dintr-o cu totul altă rasă de oameni. Nu numai înfățișările, atitudinea, dar până și îmbrăcămintea, portul în general. Femeile îndeosebi erau de o eleganță izbitoare. Îngrijite, cochete, fardate, coafate, cu niște pantofi cu
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
aer de activist, - mutre antipatice. După un ceas de așteptare, ne veni și nouă rândul. De prima linie a frontierei, cu pașapoartele în mână, trecurăm repede. Nici nu ne luară în seamă. Înaintam ceva mai greu decât cei din coada paralelă, dar ce mai conta, dacă în puțin timp am fi pășit, în fine, în sectorul de Vest... Trecurăm cu bine și de cea de-a doua linie a frontierei de stat. Grănicerii redegiști se uitau la noi curioși. Nici o intervenție
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
Ar fi păcat să ignorăm - sau să minimalizăm, de pe poziția unui realism politic învățat din pliantele uitate pe băncile din sălile de conferințe de la ONU - această minunată posibilitate pe care cultura o oferă diplomației. Dacă răsfoim istoria diplomației românești în paralel cu istoria culturii românești, descoperim numeroase interferențe: Vasile Alecsandri - ministru al României la Paris, între 1885-1890, Duiliu Zamfirescu - membru al legației române la Roma, apoi la Atena, Bruxelles și din nou la Roma, în perioada 1888-1906, Lucian Blaga, atașat de
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
de principiu. Or, atîta timp cît presa cotidiană nu va lua în serios strategia PRM pentru a o prezenta ca atare opiniei publice, atîta timp cît, pe de o parte, personajele pitorești ale acestui partid vor fi ridiculizate, consemnîndu-se, în paralel la știri sau în cronici parlamentare ce a mai făcut PRM-ul, fără o analiză atentă a semnificațiilor acestor fapte, mult mai grave decît că Irina Loghin habar n-are de politică, PRM-ul va cîștiga puncte și cu ajutorul presei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
relația dintre semnificant și semnificat. Astfel drumul avangardei e deschis. După cum, pe un plan mai general, dislocarea semnului originar, al lucrului gîndit de Dumnezeu, explică un mit de căpetenie al modernității și anume autonomia artei (care poate fi privită în paralel cu cea a oricărui alt sistem de semne, inclusiv știința ce devine în era pozitivistă un soi de joc matematic, străin de orice obiect al intuiției, un estetism sui generis!). O schemă utilă a subiectului post-kantian, diferențiat de cel romantic
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
postmodernitatea poate coborî pînă la Bietul Ioanide al lui G. Călinescu. Istoria pe care o propune I.B. Lefter nu este văzută ca o succesiune de perioade - avem de-a face, mai curînd, cu o coexistență a lor, cu o evoluție paralelă. Istoria lui I.B. Lefter este lacunară, prin definiție. Nu aflăm aici toți autorii moderni sau postmoderni. Criticul oferă un model de comentariu, mai mult decît o simplă listă. Nu exhaustivitatea îl preocupă, ci cartografierea unui gen literar care, în secolul
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
într-un război civil, apoi într-unul internațional, făcând, pentru multe decenii, din tărâmul lui Don Quijote un ciumat al Europei. Sunt semne că dl. Iliescu se îndepărtează vizibil de viața politică propriu-zisă. Prezidentul și-a creat la Cotroceni o lume paralelă, o veritabilă Curte dominată de mondenități și de mărunte evenimente artistice. Problemele politice curente nu-i provoacă decît iritare, iar rolul de arbitru al conflictelor între grupuri pare a-l agasa peste măsură. Toate acestea încurajează ideea că Ion Iliescu
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
poetei, de astă dată, de a înregistra "plusul de suferință din lume." Între Iov și eroii dostoievskieni, pe de o parte, între aceștia și personajele tragediei antice, pe de altă parte, între prințul Danemarcei și Joseph K., sînt trasate necontenit paralele, demersul comparatist se desfășoară pe mai multe planuri, miturile Antichității sînt redimensionate prin prisma tragicului contemporan, iar intertextualitatea, servește, în mod paradoxal, stabilirii unor multiple conexiuni extratextuale; Dostoievski însuși devine personaj de tragedie, iar Antigona, Hamlet, Ivan Karamazov, prințul Mîșkin
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
în cadrul unui ritual al unei secte apărute după '90. După acest capitol, este reluată viața marelui dandy, Visariuc. Biografia lui este constituită mai ales dintr-o serie de accidente erotice incestuoase, care par să-i alcătuiască un destin tragic. În paralel cu povestea sa se derulează o serie de episoade în care apar personaje cu diverse roluri în viața lui Visariuc; la rîndul lor, acestea intră în cumplitul joc incestuos. Nimic nu se vrea gratuit, autorul leagă ingenios ițele povestirilor între
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
vreme extaziat de Marx, ale cărui scrieri le-a studiat în anii de închisoare. Capitolul Păltiniș vs. București e de tot interesul. Importantă e aici observația: "Pentru ca reinserția lui Noica în cultură să fie una de succes, trebuie ca, în paralel cu publicarea lucrărilor sale, să se mai petreacă un lucru: și anume, trebuia ca, pe fondul unui național-comunism ce începuse să facă deja alergie la tot ceea ce nu era românesc și în condițiile unui cult al personalității care începuse să
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
a ajuns probabil, cu ajutorul construcțiilor prepoziționale și verbale, în care termenul era uneori doar vag înțeles, la glisarea asupra altor circumstanțe ale furtului. Evoluția spre sensul de agent uman, care concurează derivatele cu sufixe specifice (panacotar, panacotist) mi se pare paralelă cu cea care a transformat un împrumut recent din engleză - racket - din nume al acțiunii (de obținere ilegală de bani, prin șantaj sau violență) în nume al agentului specializat (tâlhar, jefuitor), cu pluralul, frecvent în româna actuală, rackeți.
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]