734 matches
-
vorbăreți, între care cei mai interesanți sunt personajul Cioran, personajul Zaharia Stancu, beneficiind de un portret pozitiv, apoi Marin Preda, Carol al II-lea, Elena Lupescu, Nicolae Iorga, Ana Pauker, Lenin. Morții trăiesc ca viii (se întâlnesc, își scriu, pregătesc parastasul etc.), doar că macabrul se insinuează prin repetarea mirosului de putreziciune și a ororii de canibalism. Bazat pe absurd, comicul permite uneori trimiteri surprinzătoare. De altfel, orașul București, de care S. se dovedește atât de legat în scrierile sale, e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
parodic, proiectat pe un fundal simbolic-kafkian, care deschide perspective imaginare total inedite”. SCRIERI: Camera copiilor, București, 1969; Manuscrisul de la Ciumați, Tel Aviv, 1989; Izidor Mânecuță: cioburi, Tel Aviv, 1990; ed. (Isidore), tr. Monica Costandache, Paris, 1994; David rege, București, 1991; Parastasul, București, 1994; Funérailles à Bucarest, tr. Sanda Peri și Monica Costandache, Tel Aviv, 2000. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Camera copiilor”, RL, 1969, 48; Sonia Larian, „Camera copiilor”, VR, 1970, 2; Ioana Pârvulescu, Iluzii și aluzii, RL, 1994, 28; Solo Har
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
joc...! Costache: Domnu' gropar, băiatul a băut ceva mai mult și... (dinspre gardul cimitirului, intră preotul... cu dascălul aferent) Octav: Avem și popă! Și dascăl... și cădelniță...! Părinte, binecuvîntați..., nu așa se spune groparule?, v-am ruga să slujiți un parastas... avem băuturică... mîncărică... colivă... lumînări... Preotul: Cum să nu, fiule..., asta-i datoria noastră... Cine-i răposatul? Octav: Un prieten de-al meu, părinte... Un fost prieten... Preotul: Dumnezeu să-l aibă în pază... Da de ce-a murit? Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-i respectăm măcar pe morți! Marieta: Măi Octave! Octave, n-auzi! Preotul: (mușcat de bănuială) ...Te cheamă ca pe mort...?! Octav: Părinte..., mai bine spus... pe mort îl cheamă ca pe mine... Preotul: Mă rog... da noi pentru cine facem parastasul ăsta?! Octav: Pentru mine, părinte... de fapt numai pentru o jumătate din mine... mi-a murit numai o jumătate... Cealaltă e vie... după cum vedeți... Preotul: (furie cu greu stăpînită) Nu-i frumos! Păi ce, ne jucăm de-a parastasul? Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
facem parastasul ăsta?! Octav: Pentru mine, părinte... de fapt numai pentru o jumătate din mine... mi-a murit numai o jumătate... Cealaltă e vie... după cum vedeți... Preotul: (furie cu greu stăpînită) Nu-i frumos! Păi ce, ne jucăm de-a parastasul? Octav: Ne mai jucăm și noi, părinte... Dacă ne jucăm mereu de-a viața, de ce nu ne-am juca și de-a moartea... Ne mai distrăm și noi... Preotul: Nu-i frumos... nu-i creștinește... Și tu, măi Ionică, de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
design... Octav: Nea Matei, să fie un cavou a-ntîia! Dacă-o facem, s-o facem lată de tot! Ce spui, Socrate? Aoleu, stai că tu nu erai aici cînd mi-a murit jumătatea! Groparul: Nu, eu am ajuns abia la parastas... Octav: Ei, află că subsemnații au hotărît să aplicăm reforma... privatizarea... restructurarea cavourilor... Înțelegi? Groparul: Cum să nu! Matei: Nea Socrate, recunoaște că-i o idee originală..., slavă Domnului... că se duc oamenii al cimitir mai dihai ca la circ
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Lumînări aveți? Octav: Sigur. De care vreți? Avem așa: lumînări mari, lumînări mijlocii, lumînări mici și lumînări și mai mici. După aceea: avem lumînări pentru înmormîntare, pentru preoți, dascăli, clopotari, ăia care duc... alea... și pentru îndurerata adunare, lumînări pentru parastas, ictenie citire simplă, citire complexă, pentru nunți, botezuri... Femeia: (ca hipnotizată, presată, puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim? Femeia: ...două... sau trei... dar cît costă? Octav: Ieftin. Vi le punem
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mai e vechi..., sau să-ți spun că n-am ce să-ți spun... Groparul: Și eu ce să-ți spun?! M-au dat la dezhumări... Octav: Ai văzut părințelul! Nu te-a iertat că te-ai jucat de-a parastasul! Groparul: Da... Numai că mi-a făcut un bine. Octav: Adică iar l-ai păcălit... Groparul: Păi da... mă cam plictisisem cu îngropatul... cum s-ar spune, mă pîndea rutina... aceleași frînghii... același capac bătut în cuie... aruncatul țărînii... începusem
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dat discret sfîrșitul în noiembrie 1941. La funeraliile ei au participat mai mulți oameni decît la cele ale lui Iorga. Prințesa Elena a trimis o coroană de flori cu numele gravat pe ea, un gest purtînd amprenta regalității 54. Primul parastas public în memoria lui Iorga a avut loc în mai 1941, la care au participat mulți demnitari. Apoi a fost redeschis Institutul său de Istorie Universală, ceremonie la care Gheorghe Brătianu l-a omagiat pe Iorga. I-au fost aduse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]