1,079 matches
-
chirurgicală. Lipomul În 80% din cazuri are originea în peretele arborelui traheo-bronșic (stratul submucos inter-cartilaginos) [10, 138, 152]. Apare mai frecvent la bărbați. Bronhoscopic apare ca o formațiune pediculată acoperită de epiteliu respirator normal [76]. În funcție de localizare și de starea parenchimului pulmonar retrostenotic se practică rezecție chirurgicală prin bronhoplastie sau bronhoanastomoză cu sau fără rezecție de parenchim pulmonar [151] sau vaporizare laser endobronșică [11, 182]. Foarte rar pot apare lipoame pleurale parietale sau viscerale [137]. Oncocitomul Este o tumoră extrem de rară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
138, 152]. Apare mai frecvent la bărbați. Bronhoscopic apare ca o formațiune pediculată acoperită de epiteliu respirator normal [76]. În funcție de localizare și de starea parenchimului pulmonar retrostenotic se practică rezecție chirurgicală prin bronhoplastie sau bronhoanastomoză cu sau fără rezecție de parenchim pulmonar [151] sau vaporizare laser endobronșică [11, 182]. Foarte rar pot apare lipoame pleurale parietale sau viscerale [137]. Oncocitomul Este o tumoră extrem de rară, alcătuită din oncocite. Oncocitele sunt celule epiteliale meta-plaziate într-o manieră particulară, care cresc numeric odată cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
73]. Limfangioleiomiomatoza pulmonară Sinonim: limfangiomiomatoza. Reprezintă „o proliferare neregulată, nodulară sau laminară «irațională» a mușchiului neted în toate componentele pulmonare” [27]. Proliferarea progresivă a musculaturii netede duce la obstrucția căilor aeriene mici, a vaselor și limfaticelor mici pulmonare. În timp parenchimul pulmonar se transformă chistic, ceea ce conferă aspectul imagistic caracteristic în stadiile avansate. Deși histologic benignă, evoluția este malignă, decesul survenind la 10 ani de la diagnostic [151]. Limfangioleiomiomatoza a fost descrisă inițial asociată sclerozei tuberoase Bourneville; se asociază cu aceasta în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
complicație: pneumotorax spontan 86,5% din cazuri [144], chilotorax [149]. Dispneea este progresivă, apar hemoptiziile, chiloptiziile și se instalează insuficiența respiratorie; pacientele mai pot prezenta ascită chiloasă și edem limfatic al membrelor pelvine [68]. Radiologic se descrie aspect reticulonodular al parenchimului pulmonar; în stadiile avansate aspectul este de „fagure de miere”. Alte aspecte pot fi infiltratele pulmonare nodulare și revărsatele pleurale [68]. Imunohistochimic în limfangioleiomiomatoză celulele sunt pozitive la actina musculară specifică, dar și la melanina neagră umană (marker de melanogeneză
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
sau metacrone). Prezența a două tumori carcinoide primare exclude noțiunea de tumori pulmonare multiple. Este posibil ca frecvența tumorilor carcinoide primare sincrone să fie mult mai mare decât se citează în majoritatea studiilor din literatură deoarece o explorare amănunțită a parenchimului pulmonar rezecat cu tumoră carcinoidă confirmată histopatologic poate arăta focare de hiperplazie a celulelor neuroendocrine cu dimensiuni mai mici de 0,5 cm, cunoscute ca „tumorlets” [4]. ETIOPATOGENIE Tumorile carcinoide aparțin categoriei tumorilor neuroendocrine APUD ce provin din celulele Kultchitsky
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
intravenoasă este foarte utilă în detectarea tumorilor carcinoide cu diametrul mai mare de 2 cm, a metastazelor și a recidivelor tumorale [39]. După Shields, sensibilitatea computer tomografiei este de peste 80%, putând diferenția o tumoră endoluminală bronșică de una localizată în parenchimul pulmonar [54]. Oferă informații deosebit de utile în ceea ce privește localizarea, dimensiunea, structura, gradul de invazivitate loco-regională, vascularizația tumorilor carcinoide (fig. 6.72 b, 6.73).
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
pacienților. O primă limită este dată de caracterul inomogen al pacienților care formează stadiul BCLC- B în ceea ce privește: variabilitatea dimensiunii tumorale și a numărului leziunilor - 1 leziune tumorală > 5 cm; mai mult de 4 tumori de mici dimensiuni până la înlocuirea întregului parenchim;vârstă;funcția hepatică Child-Pugh A sau B și prezența comorbidităților. Această heterogenitate a populației are efecte negative asupra conduitei terapeutice și implicit asupra prognosticului. În 2012 s-a propus stratificarea pacienților din stadiul intermediar, în patru substadii pe baza unui
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92138_a_92633]
-
ale puncției hepatice. Sensibilitatea diagnostică a puncției cu ac gros în diagnosticul CHC este de 86-96%, crescând o dată cu creșterea numărului de pasaje [10-13]. Specificitatea metodei este de 95-100%, mai ales în condițiile în care se prelevează și un fragment extranodular (parenchim hepatic non-neoplazic învecinat) [9,12]. Acuratetea metodei variază între 85 și 91% [10-12,14]. Microhistologia combină siguranța puncției aspirative cu ac fin cu calitatea fragmentului obținut prin biopsia cu ac gros, având o sensibilitate și specificitate superioare citologiei: 92,6
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
5%) [10,19]. Ca și factori de risc sunt semnalați: tulburările de hemostază, gradul insuficienței hepatice, vârsta, prezența ascitei și tehnica folosită. Se apreciază că riscul crește cu numărul de pasaje, cu diametrul acului și cu scăderea dimensiunilor zonei de parenchim hepatic interpus [20]. Se recomandă folosirea unui ac cu diametrul mai mic de 1,2 mm, maximum două pasaje și un abord oblic care să lase între leziune și capsulă un parenchim hepatic de cel puțin 1 cm [13,21
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
diametrul acului și cu scăderea dimensiunilor zonei de parenchim hepatic interpus [20]. Se recomandă folosirea unui ac cu diametrul mai mic de 1,2 mm, maximum două pasaje și un abord oblic care să lase între leziune și capsulă un parenchim hepatic de cel puțin 1 cm [13,21]. Însămânțarea tumorală pe traiectul acului în diversele studii variază între 0 și 7,69%, cu o medie de 3,16% și o mediana de 2,66% (tabelul 24). Dacă se consideră incidența
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
biliare) (fig. 19). Ecostructura ficatului are un aspect caracteristic constituind baza explorării morfologice a acestui organ. Rezoluția imaginii ecografice este esențială pentru detectarea tumorilor. Ecografia are o capacitate foarte bună de discriminare a formațiunilor în funcție de consistență (un chist într-un parenchim este detectabil la dimensiuni de 2-3 mm) (fig. 20); un nodul solid apare distinct la dimensiuni de 5-6 mm) (fig. 21). În ultimii ani s-au pus la punct echipamente care permit reconstrucții 3D ale imaginilor ecografice. Imaginile rezultate nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
evaluare a circulației intratumorale permite un diagnostic mai precis al naturii tumorale precum și o mai bună stabilire a tacticii de ablație intraoperatorie (fig. 24 a-d și 25) [3,4]. Ecogenitatea și ecostructura acestor formațiuni este apropiată de aceea a parenchimului hepatic înconjurător. Explorarea ecografică este „dinamică” ceea ce scoate în evidență potențialul metodei de a ilustra un eveniment biologic aflat în mișcare chiar în timp ce acesta se petrece. Un exemplu elocvent îl constituie bătăile cordului sau mișcarea anselor intestinale. Această caracteristică, unică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
compoziția nodozităților se însumează în valoarea cantitativă a substanței uscate, aflată într-un echilibru funcțional cu conținutul hidric. Conținutul în leghemoglobină a nodozităților radiculare este parametrul biochimic direct legat de activitatea de fixare simbiotică a N2 de către bacteriile cantonate în parenchimul fundamental al nodozităților. El indică prin variațiile valorice căpătate, gradul de funcționalitate al nodozităților simbiotice, în acest caz, reprezentând un indice biochimic primordial în ceea ce privește caracterizarea funcțională a bacteroizilor. Intensitatea respirației înregistrată la nivelul nodozităților radiculare simbionte, variază la cele două
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
formând ‘’ lacuri’’ sanguine, au pereții discontinui, la formarea pereților participând și celula reticulată, ceea ce face ca, între stromă și componenta vasculară să fie o strânsă legătură. Se poate descrie chiar o structură unică numită tramă conjunctivo - vasculară. § componenta celulară (parenchim medular) - este formată din celulele seriilor medulare: eritrocitară, granulocitară, megacariocitară, ele având o serie de particularități. Astfel, eritroblaștii se găsesc sub formă de ‘’cuiburi’’ sau ‘’insule eritroblastice’’ (în centru un macrofag care hrănește cu fier eritroblaștii din jur). Elementele granulocitare
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
este în general folosită ca primă investigație pentru diagnosticul pozitiv și de severitate, dar poate oferi și date valoroase asupra morfologiei plăcii. Imagistica CT și RM are avantajul suplimentar al vizualizării întregului arbore caro tidian, arcului aortic, circulației intracraniene și parenchimului cerebral. Înainte de decizia de revascularizare, se recomandă evaluarea prin două metode imagistice non-invazive. Angiografia este utilizată în scop diagnostic doar dacă rezultatele investigațiilor neinvazive sunt discordante (4). Evaluarea aterosclerozei generalizate Cel mai accesibil situs de evaluare a ateroscle rozeiprecoce rămâne
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
se transformă în pupe. După 8 - 14 zile apar adulții, care se hrănesc o perioadă și apoi intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții produc perforații în limbul foliar, iar larvele se dezvoltă în frunze, rozând parenchimul dintre cele două epiderme. Din cauza atacului frunzele se usucă. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri specificate la puricele negru al verzei. Gărgărița galicolă a verzei - Ceuthorrhynchus pleurostigma Marsh., ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Centhorrhynchus sulcicolis Marsh Răspândire
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Pteromalus puparum L., Hemiteles melanarius Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele rod epiderma inferioară și parenchimul frunzelor. Mai târziu, larvele rod toate frunzele, din care rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse de agenții patogeni și dăunători în culturile de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
2 - 3 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere: Brassica oleracea, Raphanus raphanistrum, Reseda luteola, Erysium officinale. Atacă frunze, rozând din parenchimul frunzelor, iar atacurile sunt mai puțin intense. Populațiile de Pieris rapae L. sunt controlate de un complex de specii parazitoide, din care unele sunt comune cu ale celorlalte specii de Pieris (Mustață Gh., 2001). Măsuri de prevenire și combatere. Se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
florilor are loc împerecherea. Femela depune ouăle în grupe de 50 - 200, pe partea inferioară a frunzelor. Prolificitatea unei femele poate fi de până la 1000 ouă. Incubația durează 5 - 12 zile; iar larvele care apar și care se hrănesc cu parenchimul frunzelor. Evoluția larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Buha legumelor este un dăunător polifag, ce produce pagube la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în grupe mici (2 - 4), pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi,gulii etc). O femelă poate depune 80 - 120 de ouă. Incubația durează 3 - 7 zile, iar larvele care apar pătrund în frunze, unde rod parenchimul, rozând mine caracteristice. După o perioadă de hrănire de 415 zile, larvele părăsesc minele și trec pe partea inferioară a frunzelor, unde trăiesc în colonii, înfășurând mai multe frunze cu fire de mătase. Larvele sunt foarte mobile și la cea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
gracilis Grav. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător specific culturilor de crucifere, cum ar fi: varza, conopida, gulia, muștarul hreanul etc. Cele mai mari pagube le produce la varză și conopidă. La apariție, larvele sunt miniere distrugând parenchimul frunzelor. Apoi larvele trec pe partea inferioară a frunzelor, unde rămân până la dezvoltarea completă. Frunzele atacate capătă un aspect plumburiu și se usucă (fig. 104 g). În anii de invazii, larvele pot ataca inflorescențele, în care rod galerii. Pagubele produse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
superioară a frunzelor tinere. Pentru depunerea pontei, femela roade cu ovopozitorul o cavitate mică, în care depune câte un singur ou. O femelă poate să depună 250 - 400 ouă. Larvele apar după 3 - 5 zile și evoluează ca miniere în parenchimul frunzelor, hrănindu-se cu mezofilul acestora. Durata stadiului de larvă este de 3 - 8 zile. În mod obișnuit, într-o singură frunză se pot dezvolta până la 10 - 15 larve, care produc tot atâtea galerii. Larvele mature părăsesc parenchimul și se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
miniere în parenchimul frunzelor, hrănindu-se cu mezofilul acestora. Durata stadiului de larvă este de 3 - 8 zile. În mod obișnuit, într-o singură frunză se pot dezvolta până la 10 - 15 larve, care produc tot atâtea galerii. Larvele mature părăsesc parenchimul și se transform în pupe în straturile superficial ale solului. Musca minieră se dezvoltă în condiții optime de temperatură de 27 - 280 C, când durata unei generații este de 15 zile. Sub 14 - 160 C larvele se împupează și intră
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și de calitate inferioară. Măsuri de prevenire
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]