1,340 matches
-
ar fi fost mai adevărat: Ilion unde surpat-am cetatea, stârpind pe localnici (s.n.)"150 (Homer, Odiseea, IX, 40). Insistența cu care Seneca punctează aparițiile textului homeric doar pentru a le lua, mai apoi, în derâdere atestă fără echivoc intențiile parodice ale operei de față. Deși "fondul serios" este mai puțin vizibil în Apokolokyntosis și doar pe alocuri atribuibil episoadelor în care este atacată, implicit, ideea cezarului neîndurător, neapărat lipsit de inteligență, forma parodică nu exclude o anumită seriozitate a "înțepăturilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
apoi, în derâdere atestă fără echivoc intențiile parodice ale operei de față. Deși "fondul serios" este mai puțin vizibil în Apokolokyntosis și doar pe alocuri atribuibil episoadelor în care este atacată, implicit, ideea cezarului neîndurător, neapărat lipsit de inteligență, forma parodică nu exclude o anumită seriozitate a "înțepăturilor" livrești, prin care autorul latin reeditează cunoașterea poemelor homerice. Dialogul intertextual dintre două nume ilustre, unul mitologic, altul desemnând o persoană istorică reală, ambele coborâte la rangul de antieroi, reprezintă o dovadă a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
te naște,/ Altfel, de trunchiul acesta strivit, vei mușca din țărână;/ Uite, această măciucă adesea regi falnici răpuse./ Ce-i bâiguiala aceasta cu tulbure glas turuită?/ Clătinătorul tău cap l-a ivit ce popor și ce țară?/ Spune deschis!". Aspectul parodic al operei se completează fericit cu aspectul caricatural al tuturor personajelor, fie că este vorba de cele episodice (Parcele), secundare (Hercule), sau despre personajul central, în fond un autentic antierou. Claudius este ridiculizat prin faptul că i se atribuie nebunia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sugestiv precedată și anunțată prin luarea de cuvânt a lui Ianus, zeul italic reprezentat cu două fețe atât în calitatea lui de mijlocitor între două lumi, cât și în cea de simbol al fățărniciei. Însăși structura Olimpului pare o oglindă parodică a senatului roman, trimițându-ne din nou cu gândul la ideea parodiei neliterare, formă îndrăgită de autorii latini: "După ce Claudius fu scos afară, primul luă cuvântul tatăl Ianus. El fusese desemnat consul de după-amiază (s.n.) pentru Calendele lui iulie, un
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
poate, de politicienii dramaturgiei caragialiene, prin jocurile subtile de limbaj, prin distragerea atenției de la lucrurile cu adevărat importante, prin însăși structura alambicată și învăluitoare a fiecărei fraze. Ironia naratorului, care îi atribuie acestui discurs "foarte multă elocvență", întregește un tablou parodic omniprezent, ieri ca și azi, căruia nu i se poate răspunde altfel decât prin satira politică. Să cedăm însă tribuna augustei cuvântări: "Eu, senatori, zise el, vă am drept martori că, din clipa în care am fost făcut zeu, n-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
deosebit de exigent. Se confirmă și "diagnosticul" pe care îl punea Bahtin, extrem de inspirat, specificității parodiei antice, înțelegând-o ca pe un dialog intercultural și intertextual, bazat pe fenomene de plurilingvism în cazul de fața, bilingvismul (folosirea limbii latine alături de citate parodice din limba greacă). A râde din și despre orice se adaugă, pe fondul imixtiunii elementelor folclorice, de mentalitate a claselor inferioare, tendinței de suprimare a distanțării temporale. Dacă divinizarea trecutului absolut și a miturilor naționale, patriarhale era specifică oricărei epopei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
genuri ce promovează perfecțiunea formală au însă un caracter închis, sunt necrozate, nu mai pot evolua, ceea ce le transformă în ținta favorită a parodiștilor. După ce l-am supus discuției pe Seneca, să-i dăm, în continuare, cuvântul și unui romancier parodic, convinși fiind că scrierea sa reprezintă o treaptă evolutivă, grație și acțiunii exercitate de și prin parodie, în metamorfozele suferite de romanul european până în momentul atingerii maturității sale, din momentul instalării modernismului. 2.2.2. Parodia romanului din "fragmente": Petronius
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mileziene (fabulae milesiae), altele sub forma narației în devenire care își transformă naratorul (îl numim aici pe Encolpius) în coparticipant la acțiune, deseori chiar în "nefericit" și ironizat protagonist al acesteia. Însăși formula de introducere în scenă a pățaniilor este parodică. Glisând cu ușurință din sfera literaturii grecești în cea a literaturii latine, Petronius preia rețeta din Eneida vergiliană și o folosește cu un alt sens, pentru a ne trezi interesul în urmărirea unor situații minore, fără nici o importanță. Exemplificăm prin
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
avea cele trupești. Scene similare vom întâlni, fără doar și poate, în numeroasele peripeții legate de Gargantua și Pantagruel, modelate conform viziunii rabelasiene. Nu este întâmplătoare nici alegerea numelui amfitrionului, ea s-a făcut după o regulă internă a rigorii parodice. La Petronius, toate numele au o semnificație aparte, ele nu mai reprezintă doar o emblemă sonoră, ci implică și caracterizarea ca semn al coerenței personajului. Accentul pus, ulterior, pe criticarea anumitor moravuri ale liberților îmbogățiți peste noapte este justificat chiar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ultima încheietură a degetului următor, unul mai mic"), iar tabloul pe care îl oferă prin suma gesturilor e dezarmant: "După ce se scobi în dinți cu o scobitoare de argint, Trimalchio zise"; "în vreme ce Trimalchio juca și înșira înjurăturile țesătorilor" etc. Transferul parodic este unul subtil, acest Trimalchio fiind o versiune ridiculizată a amfitrionilor din dialogurile socratice, ba chiar a figurii lui Socrate însuși. Dacă Socrate disimula, odinioară, sub masca prostului care nu înțelege nimic "trăsăturile înțeleptului de tipul cel mai înalt", după
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unui procedeu specific dialogurilor, numit de Bahtin, în "Eposul și romanul", "autoelogiere ambivalentă" (pe principiul lui "sunt mai înțelept decât ceilalți fiindcă știu că nu știu nimic"), procedeu cu ajutorul căruia se construia, la vechii greci, imaginea "neștiinței înțelepte". Petronius sfidează parodic modelul, punându-și personajul într-o postură autolaudativă care nu face altceva decât să-l dezavantajeze. Trimalchio își trâmbițează în permanență condiția de libert, intrând în detalii pe care nu le vom mai aminti, într-un crescendo ce frizează, pe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Lichas, soții înșelați, se obligă în scris să nu-i mai deranjeze. Ținând seama de începutul fragmentului în original, ex tui animi sententia, formula prin care se începea un tratat, traducătorul ediției citate ne prezintă episodul respectiv drept o satirizare parodică a tratatelor de pace, după ce, în prealabil, parcursesem o parodie a războiului. De subliniat existența ghilimelelor intenționat parodice, pe care Petronius a simțit nevoia să le adauge și în momentul înfățișării testamentului lui Trimalchio: ""Eu, Tryphaena, declar pe cuvântul de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
original, ex tui animi sententia, formula prin care se începea un tratat, traducătorul ediției citate ne prezintă episodul respectiv drept o satirizare parodică a tratatelor de pace, după ce, în prealabil, parcursesem o parodie a războiului. De subliniat existența ghilimelelor intenționat parodice, pe care Petronius a simțit nevoia să le adauge și în momentul înfățișării testamentului lui Trimalchio: ""Eu, Tryphaena, declar pe cuvântul de onoare că nu mă voi mai plânge de ocara ce mi-a adus-o cândva Giton și nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
miraculos, de astă dată nu în spiritul uniunii fericite de tipul "până ce moartea îi va despărți", ci numai ca să-și continue, nestingheriți, înșelătoriile. Printre care se numără și episodul unei simulate povești de dragoste între Encolpius și Circe, nouă referință parodică la încercatul Ulise. Iar dacă povestea uită de inocență în favoarea păcălelilor și chiar a imoralității, Petronius introduce în schimb un nou mod de afirmare identitară: prin sinceritatea maximă a protagonistului, pus să-și exhibe temerile în postura de narator. Căci
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui, "romanul parodiază celelalte genuri (tocmai ca genuri), dezvăluie convenționalismul formelor și limbajului lor, pe unele le înlătură, pe altele le include în propria-i structură, reinterpretându-le și reaccentuându-le"175. Oricum, pentru a-i pune acestei scrieri eticheta de roman parodic ar fi necesară înscrierea în plan paradigmatic, evocându-se și evoluția ulterioară a genului romanesc. Petronius contribuie, parodiind, la inițierea în problematizarea evolutivă de tip Bildungsroman caracteristică romanului picaresc. O comparație a "aventurilor cuplului" de așa-ziși eroi din Satyricon
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vacuum-ul teoretic este umplut de numeroase creații. Dacă tratatele de teorie literară/ poetică lipsesc sau, în cel mai bun caz, date specifice lor se regăsesc abia în scrierile de retorică târzii, nu putem afirma același lucru despre producția literară parodică. Deși s-a dovedit dificil de demonstrat în ce măsură și în ce mod s-au transmis coordonatele parodice antice în Evul Mediu, prin ce filiere și cu ce ecouri, exegeza nu-i neagă fenomenului meritul de a fi reușit, în ciuda constrângerilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cel mai bun caz, date specifice lor se regăsesc abia în scrierile de retorică târzii, nu putem afirma același lucru despre producția literară parodică. Deși s-a dovedit dificil de demonstrat în ce măsură și în ce mod s-au transmis coordonatele parodice antice în Evul Mediu, prin ce filiere și cu ce ecouri, exegeza nu-i neagă fenomenului meritul de a fi reușit, în ciuda constrângerilor religioase ce acționau ca veritabile forțe frenatorii, să se transmită tuturor viitoarelor popoare europene. Principalul studiu pe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
șocantă, totuși verificabilă în practică: majoritatea parodiilor medievale nu se inspiră din Antichitate 178, motivându-și aserțiunea prin aceea că, în privința subiectelor abordate, parodia medievală inovează. Ea atacă îndeosebi domeniul religios, specificitatea medievalilor pe acest teritoriu fiind certificată prin dubletele parodice pe care le creaseră în cazul celor mai importante pilde biblice și chiar momentelor de cult. Se cunosc, de pildă, Liturghia jucătorilor, Liturghia bețivilor, alături de parodii ale unor formulări juridice precum Testamentul porcului, Testamentul măgarului sau rezultate "prin valorificarea epistolarului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se declanșau risus paschalis adică râsul de Paști, permițând rostirea din amvon a glumelor, zicătorilor și anecdotelor destinate relaxării după perioada de privațiuni și abstinență a postului sau risus natalis, râsul de Crăciun. Grație celui dintâi au apărut numeroase narațiuni parodice; cel de-al doilea generează cântece sau imnuri parodice, îmbinând cultul nașterii lui Hristos cu motive laice. Parodierea textelor sfinte se realizează și prin înlocuirea ritualului religios cu forme ale reprezentațiilor de mistere medievale, îndeosebi în acele texte destinate recitării
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rostirea din amvon a glumelor, zicătorilor și anecdotelor destinate relaxării după perioada de privațiuni și abstinență a postului sau risus natalis, râsul de Crăciun. Grație celui dintâi au apărut numeroase narațiuni parodice; cel de-al doilea generează cântece sau imnuri parodice, îmbinând cultul nașterii lui Hristos cu motive laice. Parodierea textelor sfinte se realizează și prin înlocuirea ritualului religios cu forme ale reprezentațiilor de mistere medievale, îndeosebi în acele texte destinate recitării și, pe o treaptă superioară, cântării. Parodia sacra atestată
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vorbitorii, cât și creatorii de texte la parodierea structurilor latinești. Astfel, teoriile mai noi leagă tehnicile parodiei de integrarea "discursului străin" în modul de vorbire conștientizat drept propriu, iar accentul se mută din sfera subiectelor în cea a stilurilor. Creațiile parodice răspândite în medii mai puțin erudite, populare vizează structurile limbii latine, însă tematizează limbajul biblic. Pe urmele aceluiași Lehmann, Bahtin vede istoria literaturii medievale, cu precădere a celei latine, drept "istoria acceptării, a prelucrării și a imitării bunului străin", dar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
limbajul biblic. Pe urmele aceluiași Lehmann, Bahtin vede istoria literaturii medievale, cu precădere a celei latine, drept "istoria acceptării, a prelucrării și a imitării bunului străin", dar își îndreaptă concluziile într-o direcție nouă: fenomenul întemeierii limbilor moderne are rădăcini parodice, mulți creatori de texte și, implicit, de limbaj urmărind separarea de, chiar anihilarea latinei ca discurs unic oficializat. În sprijinul noilor teorii vin creațiile școlarilor (studenților) din mănăstirile medievale, care aveau permisiunea ca, în momentele de recreere, să "ridiculizeze" ceea ce
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
gândirii formal-gramaticale din epoca Antichității târzii 184, folosind citate și trimiteri la toate autoritățile în materie, cu precizarea că unele dintre acestea nu au existat în realitate. În plus, codexurile manuscrise medievale conțin o cantitate enormă de rugăciuni și imnuri parodice latine și mixte. Dacă în Franța secolului al XIII-lea circulau așa-numitele épîtres farcies, în care epistolele apostolilor (citite în timpul liturghiei) sunt modificate doar prin introducerea timidă a unor cuvinte în franceză, păstrând o atitudine de prosternare în fața divinității
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
simțită prezența parodia mixtă, având ca țintă Biblia și realizându-se, lingvistic, prin luarea în derâdere a structurilor latinești, sunt incluse în colecția de cântece Carmina Burana, la capitolul "Cântecelor de pahar și de petrecere". Iată, de pildă, o rugăciune parodică inclusă în Liturghia jucătorilor: "Atotputernicule și veșnicule Dumnezeu, care ai semănat mare vrajbă între țărani și clerici, fă, te rugăm, ca din munca lor să trăim, din femeile lor să ne înfruptăm și de moartea sus-zișilor să ne bucurăm"186
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acestui amestec este un discurs special"187, discursul fugii de dogmatismul religios. Originale fenomene ale literaturii medievale rezultă din parodierea Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți, ale căror texte erau foarte bine cunoscute de oamenii cu educație. Și, dacă hibridul parodic medieval, situat la jumătatea drumului dintre parodia sacră și satira parodică, se folosea de astfel de teme, trebuie amintit că nu întotdeauna o făcea pentru a-și nega modelul. În cazul oamenilor simpli, avea chiar un rol mnemotehnic, urmărind să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]