1,528,970 matches
-
în schimb, peisajul cultural artistic al unor zone turistice situate în afara capitalei. La Sighișoara, spre exemplu, în prima decadă a lunii august, Festivalul Internațional de Muzică Academică s-a desfășurat în cea de-a IX-a ediție. Inițiativa, o importantă parte a susținerii materiale îi aparțin profesorului Alexandru Gavrilovici - fondatorul festivalului, prim-violonist al Orchestrei Simfonice a orașului Berna, capitala țării cantoanelor, principalul animator al cursurilor de măiestrie; s-a bucurat de sprijinul Primăriei din Sighișoara, de susținerea organizatorică a Fundației
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
aceste locuri cu mai bine de un secol în urmă. Iată că la Sighișoara, în centrul țării, se petrec importante fapte de cultură, de muzică, de solidaritate umană și profesională, fapte ordonate sub semnul valorilor muzicii europene. Pe de altă parte la Constanța, la Teatrul de Dans �Oleg Danovski", la sfârșit de iulie, ultima premieră a instituției s-a constituit într-un omagiu adus celei care a fost Marilyn Monroe; ...acum, în aceste săptămâni în care se împlinesc patru decenii de la
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
deosebit ce urmează a fi integrat unui turneu extins pe care teatrul urmează a-l realiza în lunile de sfârșit ale anului, în țări din vest-ul continentului european. Nu pot decât să sper că și publicul bucureștean va avea parte de bucuria vizionării acestui spectacol de bună ținută internațională.
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
Astăzi nu se mai știe ce înseamnă asta. În anii '50 era însă destul să te întîlnești cu cineva urmărit de Securitate, fără ca tu să ai idee de asta, ca să ți se însceneze un proces. Din lotul ,,omitenților" mai făceau parte I.D. Sîrbu, Alexandru Ivasiuc și alții. În același număr din Memoria sînt evocate și alte figuri de intelectuali marcanți pe care comuniștii i-au întemnițat pentru vinovății uneori la fel de fanteziste precum aceea de care a fost vorba. Între cei evocați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
Berlin, înmormîntarea lui acolo și acoperirea datoriilor lui au însemnat pentru familie nu numai cheltuieli imense, ci și daune morale și un uz de credit după care Eminescu însuși nu mai putea aștepta nimic de la sponsorii săi". Pe de altă parte, episodul Milly denotă o adaptare și o relaxare a poetului la Berlin, deși biografii săi au ținut să facă din această perioadă una exclusiv sumbră, de melancolie și singurătate etc. Mereu cu argumente mai mult "poetice" decît documentare. Au fost
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
culturii occidentale celei mai noi pe artist". Eminescu își îndreaptă astfel atenția către o "știință" care avea să fie dominantă: studiul inconștientului. Cunoștea foarte bine cărțile lui Eduard von Hartmann, o autoritate în acest domeniu. Eminescu intuise și adîncise acea parte a operei schopenhaueriene care avea să aibă un viitor. Analiza perioadei berlineze se încheie cu alte interesante observații despre o modă importantă la acea vreme care explică multe dintre opțiunile tematice ale poetului și prozatorului Eminescu: studiul Egiptului. La ceva
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
un om excepțional", care poate fi alăturat "artiștilor care domină acest secol", în ceea ce privește selectarea și ordonarea lucrărilor este evidentă intenția de a demonstra aceste afirmații. Acuarelele și pictura lui Octav Grigorescu sînt valorificate insistent în două perspective: pe de o parte, ca dovezi ale unei stări de grație în care ochiul artistului suportă revelația formei ca pe o întrupare a transcendenței, iar, pe de altă parte, ca argumente irefutabile ale unei angajări directe în istoria și în memoria culturală a umanității
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
Acuarelele și pictura lui Octav Grigorescu sînt valorificate insistent în două perspective: pe de o parte, ca dovezi ale unei stări de grație în care ochiul artistului suportă revelația formei ca pe o întrupare a transcendenței, iar, pe de altă parte, ca argumente irefutabile ale unei angajări directe în istoria și în memoria culturală a umanității. Această apăsare pe umanism, în accepțiunea sa cea mai exactă - care include existența exemplară și patetică a eroului (a se vedea recurența lui Brâncoveanu și
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
că experiența a fost una subțire. Acesta e riscul care apare atunci când oferta masivă de poezie nu e determinată de o piață reală. În astfel de condiții cititorul de poezie este descumpănit. Pus în fața unei producții editoriale mari, în mare parte îndoielnică, datorate lipsei unei politici de tipărire clare, se va orienta încet, dar sigur, către.. proză. Nicolae Coande - fundătura homer, Colecția Poezie, Seria "Poeți de azi", Ed. Dacia, Cluj, 2002, 60 p., f.p.
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
culturii franceze. Un fenomen mai recent este migrarea acestei categorii spre Statele Unite. Explicabil, întrucît e vorba de cea mai mare putere politică și economică a lumii de azi, însă nu mai puțin pasibil de interpretări negative, căci pe de o parte pragmatismul și mercantilismul specifice lui homo americanus s-ar părea că restrîng orizontul spiritualității, al creației, iar pe de alta s-ar putea insinua că intervine, tocmai în virtutea unui asemenea climat local "materialist", un interes pur existențial, exprimat de formula
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
consuma, în materie de cultură, o "ciorbă globală". Refuzînd orice formă de dogmatism, de "obsesie ideologică", autorul nostru își rostește încrederea în soluția pluralistă drept corolar spiritual al sistemului democratic, unica bază rezonabilă a libertății: În ansamblu mă găsesc de partea unui mod de filosofie istorică în care pluralismul supradeterminării (al cauzelor multiple) alcătuiește o morfologie culturală, un joc dialectic al valorilor religioase și economice, intelectuale și politice, toate laolaltă înfruntîndu-se dar și colaborînd, în și prin acest joc constituin-du-se viața
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
la amintirea saltelelor pe care viitorul președinte și viitorul prim-ministru au dormit în nopțile agitate ale lui decembrie 1989. într-adevăr, spectaculoasă evoluție. Ca în orice afacere serioasă, din reunificarea vechii familii de �emanați" ar avea de câștigat ambele părți. Poate ceva mai mult Petre Roman, ale cărui ambiții politice nu pot rămâne la jenantul trei la sută obținut la ultimele prezidențiale. Despărțirea de Ion Iliescu a reprezentat pentru Roman intrarea într-un lung, prea lung con de umbră. Faptul
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
Petre Roman a știut să-și croiască o bună imagine internațională. Din septembrie 1991 încoace, e foarte greu să identifici vreo gafă de genul acelora, sângeroase, în care fusese implicat, mai mult sau mai puțin, în primii doi ani postcomuniști. Partea proastă e că în România nu contează imaginea internațională - decât dacă ești sportiv... Așa se explică de ce plusurile la capitolul extern nu i-au adus beneficii în planul luptei politice interne. Petre Roman are disperată nevoie de-o trambulină aici
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
sportiv... Așa se explică de ce plusurile la capitolul extern nu i-au adus beneficii în planul luptei politice interne. Petre Roman are disperată nevoie de-o trambulină aici, acasă, iar Ion Iliescu e neîntrecut la acest capitol. Pe de altă parte, președintele însuși intră într-o altă etapă biografică. Nimeni nu știe cum va arăta cariera lui după plecarea de la Cotroceni. Va redeveni șeful P.S.D.R.-P.S.D-ului? Ultimele evoluții arată că Adrian Năstase nu e deloc încântat de perspectivă
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
ochii închiși, parcă era om și mîinile și picioarele în lături". Iepurele trece dintr-o poveste în alta a cărții, iepuri albi, parcă sortiți unor morți misterioase sau victime ale braconajului pentru că iepurii care "nu mor" trebuie căutați în altă parte, la personajele care poartă conversații absurde, de o penibilă josnicie, cum este judecata aplicată unui hoț de ocazie într-o lume în care toată lumea fură: "Alexandr Timofeevici nu a îndeplinit nici una din cerințele mai sus menționate. Mă tem că un
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
revistei bistrițene o viață mai lungă decît a celei omonime care a precedat-o. Primul număr este foarte promițător. * În CUVÎNTUL LIBERTĂȚII, ziarul craiovean, ci-tim în pagina de Literatură, artă, mentalități, atitudini de sîmbătă 20, duminică 21 iulie a doua parte a unui interviu acordat dlui N. Coande de către dl Dorin Tudoran. Prima parte ne-a scăpat. În stilul care l-a făcut faimos, amestec de exactitate pînă în detalii (unde, nu degeaba se zice, s-ar ascunde diavolul) și de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
-o. Primul număr este foarte promițător. * În CUVÎNTUL LIBERTĂȚII, ziarul craiovean, ci-tim în pagina de Literatură, artă, mentalități, atitudini de sîmbătă 20, duminică 21 iulie a doua parte a unui interviu acordat dlui N. Coande de către dl Dorin Tudoran. Prima parte ne-a scăpat. În stilul care l-a făcut faimos, amestec de exactitate pînă în detalii (unde, nu degeaba se zice, s-ar ascunde diavolul) și de egocentrism, de onestitate și de radicalism, dl Tudoran face cîteva aprecieri despre cartea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
în lumea pe dos. (Pentru Telefil) Citesc în Dilema distincția lui Alex. Leo Șerban între categoria celor care se uită în programele tv. și nu deschid televizorul decît dacă îi atrage ceva și a celor care zapează la întîmplare. Fac parte dintre primii, deși simpatizez cu cei care se plimbă nestingheriți de la un post la altul. Dar televizorul meu e fără telecomandă (nu i-a interesat nici pe hoții care au dat, toamna trecută, o spargere atît de păguboasă, pentru ei
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
ieșit Revoluția Franceză. Și Havel și Michnik au predicat la pereții celulelor unde erau închiși. A trebuit să vină 1989 pentru ca puterea celor fără putere, cum i-a numit Havel pe intelectuali, să-și dovedească importanța istorică. Pe de altă parte, mi se pare simplist să susții că operele scriitorilor vechi n-au răsturnat comunismul fiindcă n-au spus lucrurilor pe nume, preferînd să semene cu niște "istorii hieroglifice", cu niște parabole sau banchete metaforice. Totdeauna, într-o măsură mai mare
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
ca abilitate tehnică se reflectă în numeroase observații, corecții, sugestii de modificări pe care și le fac reciproc comentatorii (și ei autori) - și care sînt adesea acceptate. Discursul poetic e văzut în desfășurarea lui inegală, cu reușite și căderi ("prima parte a mers mai bine deși spre final ai deviat în redundanță!"; "și iar același sentiment amestecat, ici colo îmi place la nebunie, dincolo mă enervează, mai încolo îmi smulgi un zîmbet, la alt vers devine grimasă"). Observațiile sînt uneori pur
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
adesea evidente: de la Sorescu la Cărtărescu), probabil nu dintr-o lacună culturală, ci ca o strategie de menajare a susceptibilităților autorilor. Existența unor asemenea spații virtuale mi se pare generatoare de optimism în cel puțin două privințe: pe de o parte, confirmă vitalitatea poeziei și reînnoirea canalelor ei de circulație, pe de alta, în contrast cu lamentațiile despre degradarea actuală a limbii, ilustrează eficiența conștiinței lingvistice, a unor norme interiorizate și reutilizate de vorbitori.
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
urît și dor, ambele cuvinte intraductibile. Absolut noi, niciodată încercate în literatura românească de specialitate antropologică și etnologică, sînt în-să instrumentele pe care cartea de față le folosește în analiza urîtului. Fără a fi deloc o prezentare arid teoretică, prima parte a studiului oferă o scurtă, dar extrem de sintetică privire asupra domeniilor de la care se revendică discursul Luciei Terzea-Ofrim. E vorba despre trei subramuri ale antropologiei contemporane: antropologia interpretativă, antropologia cognitivă și, mai ales, antropologia emoțiilor. Ideea fundamentală către care converge
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
prezent". Dacă aceasta este o ediție revăzută, mă întreb cum vor fi fost primele două. Am rețineri, din start, față de antologiile care-l includ pe autor (și, eventual, pe alți membri ai familiei sale), mai ales dacă acesta nu face parte dintre numele impuse și dacă volumul e destinat străinilor, care nu au de unde să știe asta. Pare că tot efortul antologatorului - în ocurență Matei Albastru - este numai pentru a se vedea așezat confortabil alături de marii poeți. Aș trece fără îndoială
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
fi rezervoare de posibilități de înregistrare, datare, interpretare, cu nimic mai prejos de periodicele cercetate cu asiduitate. În finalul cronicii precedente, am comentat Notele, pentru ceea ce aduc ele nou de pe urma parcurgerii periodicelor vremii lui Caragiale. Am rămas datoare cu identificările, parte definitorie pentru unitatea valorică a ediției; cu textele introduse, fără să fi fost incluse, chiar dacă uneori au figurat ca titlu sau motiv de meditație; cu contribuțiile mari ale unor publicații, de unde identificările au intrat masiv în vederile unor cercetători. Fără
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
văd monstruos" este sentimentul preluat de la autorul cunoscutei schițe Grand Hôtel "Victoria Română", după ce, încercând să comentez ediția de față, îmi dau seama câte ar mai fi de spus și cât de departe mă aflu în a surprinde măcar o parte a esențialului, fiindcă, de fiecare dată când credeam că urmez calea cea dreaptă, realizam cât mă cufundam în hățișul de detalii pe care îmi impuneam să le ocolesc înțelept. Fără a reuși. I.L. Caragiale, Opere, II. Teatru. Scrieri despre teatru
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]