6,349 matches
-
confirmând apariția unor tulburări specifice legate de internarea în spitalul de psihiatrie: regresiunea afectivă, cronicizarea bolii, adaptarea patologică, ruperea bruscă a continuității istorice a personalității etc. (P. Sivadon, R. Barton, H. Baruk, E. Goffman, E. Krafft-Ebing). Orice instituție poate fi patogenă, în perspectiva sociogenezei bolilor psihice, susține P. Sivadon. Se produce o „ruptură adaptativă” cu o regresiune morbidă a bolnavului. Deși se recunoaște calitatea de sector medical terapeutic, spitalul de psihiatrie este considerat o „instituție totalitară”, fiind „însărcinat să reprime tulburările
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și de aceea, în practica clinico-psihiatrică, se impune stabilirea unor modele ale personalității bazate pe trăsăturile imputabile sau vulnerabile ale acesteia, în cursul stărilor morbide ale individului. Acestea sunt: a) modelul etiologic, care pune accentul pe relația „cauză-efect” sau „agent patogen / personalitate”; b) modelele structuraliste, care iau în considerare trăsăturile de suprafață, imediat observabile, dependente de variabilele personalității, și anume: - modelul lui Kernberg, ce pune accentul pe modalitățile generale de funcționare mintală ca nivele de organizare mergând de la normal la patologic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și dezinfectarea. Sterilizarea la rece: sterilizarea la temperatura camerei, de obicei cu o soluție apoasă chimică. Acest tip de sterilizare este riscantă datorită posibilității existenței unei diluții incorecte, timp prea scurt de expunere, contaminare organică, inactivare. Infecție încrucișată: transmiterea microorganismelor patogene de la un pacient la altul. Dezinfectanți: substanțe chimice capabile să distrugă organismele patogene, atunci când sunt aplicate pe obiecte. Frecvent, aspectul de acțiune, instrucțiunile de folosire și condițiile sunt specificate de producător. ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ 123 Dezinfectanți: distrugerea agenților
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
soluție apoasă chimică. Acest tip de sterilizare este riscantă datorită posibilității existenței unei diluții incorecte, timp prea scurt de expunere, contaminare organică, inactivare. Infecție încrucișată: transmiterea microorganismelor patogene de la un pacient la altul. Dezinfectanți: substanțe chimice capabile să distrugă organismele patogene, atunci când sunt aplicate pe obiecte. Frecvent, aspectul de acțiune, instrucțiunile de folosire și condițiile sunt specificate de producător. ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ 123 Dezinfectanți: distrugerea agenților patogeni prin aplicarea directă a unor agenți chimici sau fizici. Nosocomial: infecție dobândită
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
de la un pacient la altul. Dezinfectanți: substanțe chimice capabile să distrugă organismele patogene, atunci când sunt aplicate pe obiecte. Frecvent, aspectul de acțiune, instrucțiunile de folosire și condițiile sunt specificate de producător. ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ 123 Dezinfectanți: distrugerea agenților patogeni prin aplicarea directă a unor agenți chimici sau fizici. Nosocomial: infecție dobândită în cabinet sau spital. Sepsie: prezența patogenilor în sânge sau alte țesuturi. Sterilizarea: distrugerea oricărei forme vii. Practic, sterilizarea implică folosirea agenților fizici sau chimici pentru eliminarea tuturor
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
aspectul de acțiune, instrucțiunile de folosire și condițiile sunt specificate de producător. ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ 123 Dezinfectanți: distrugerea agenților patogeni prin aplicarea directă a unor agenți chimici sau fizici. Nosocomial: infecție dobândită în cabinet sau spital. Sepsie: prezența patogenilor în sânge sau alte țesuturi. Sterilizarea: distrugerea oricărei forme vii. Practic, sterilizarea implică folosirea agenților fizici sau chimici pentru eliminarea tuturor microorganis melor viabile incluzând bacterii, fungi, viruși și spori. VI.1. CURĂȚENIA {I DECONTAMINAREA CABINETULUI STOMATOLOGIC Curățenia și decontaminarea
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
importanța băii, dar și efectul relaxant, odihnitor al acesteia. Curățenia corporală contribuie nu doar la prevenirea bolilor, dar are influență și asupra bunei dispoziții. După cum se știe, cavitatea bucală constituie deseori o cale de pătrundere în organism a diferiților germeni patogeni, capabili să provoace unele boli infecțioase acute, transmisibile pe cale digestivă, ca febra tifoidă, hepatita epidemică, dizenteria, scarlatina și altele. De felul în care părinții se vor strădui să-și obișnuiască copiii cu respectarea unor reguli elementare de igienă va depinde
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
sau ei singuri sau cei din jur. Această „suferință” poartă caracter sau de aloagresie sau autoagresie. Cel mai frecvent acestea au loc În vremea discărcărilor afective ca reacție la factorii psihotraumatizanți. Acești factori fiind inofensivi pentru personalitățile normale se dovedesc „patogene” pentru psihopați. Cu țelul aprecierii caracterului actelor agresive și factorilor predispozanți și declansatori a reacțiilor cu tendințe agresive au fost analizate 600 personalități patologice care s-au aflat la expertiza psihiatrico-legală. Din ele: de tip disocial impulsiv 40,2%, tip
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
aluzii etc.). Poate fi dirijată Împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau Împotriva propriei persoane (autoagresivitate). Știința care studiază mecanismele agresiunii - agresologia, fondată de H. Laborit și denumită ca atare de Mosinger, este definită ca „Ramură a fiziopatologiei care studiază mecanismele agresiunilor patogene și reacțiile organismului” . Agresologia desemnează o disciplină științifică cu caracter medical care se ocupă de efectele șocului asupra organismului uman”. În Dicționarul enciclopedic de psihiatrie agresivitatea este abordată mai complex, ca un „ ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
morții (thanatos) se opune pulsiunii vieții tinzând către reducerea completă a tensiunilor și Întoarcerea la starea anorganică. Sublimarea agresiunii pune la dispoziția Eu-lui o energie neutră ce poate fi Întrebuințată În activități și adaptare. Experiența psihoterapeutică demonstrează că anularea defenselor patogene are consecințe asupra activismului persoanei În cauză. Sublimarea agresivității este observabilă În activitatea reală: inhibiția muncii (la cei pentru care orice activitate este o agresiune), inhibiție socială (la persoane guvernate de teama de a pierde afecțiunea). Apariția unor afecțiuni psihosomatice
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
printr-un nivel inferior vârstei de 2 ani și un coeficient de inteligență sub 20 I.Q. Termenul de idiot este introdus de Pinel în 1809 și preluat apoi de Esquirol (1818). Datorită slabei lor rezistențe la infecții și alți agenți patogeni mortalitatea în rândul acestei categorii este foarte mare, media lor de viață fiind în jurul vârstei de 19 - 20 ani. Această categorie de subiecți prezintă următoarele caracteristici: Structură psihomotrică rudimentară, nediferențiată, evidențiată mai ales prin balansări uniforme, grimase, contorsiuni, impulsuri motrice
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
reiterative, care comit fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale” sau chiar ”patogene“, unde sunt socializați și ”învățați ”într-un spirit contestatar, agresiv și violent și unde ”dobândesc“, înca de timpuriu, atitudini, tehnici și ”opțiuni” delincvente și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande” și grupuri antisociale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
psihologiei medicale”, dar concomitent și „poarta de intrare” în suferința somatică sau psihică a bolnavului. Relația „medic - bolnav” se bazează pe factori emoționali și pe comunicare. Factorii emoționali pot avea un dublu rol sau o dublă acțiune: a) Factori emoționali patogeni, de inducere a unor boli sau de agravare a evoluției bolilor existente; b) Factori emoționali terapeutici, de desensibilizare și echilibrare a bolnavului, favorizând în felul acesta vindecarea. În esența sa „arta medicală” este un act psihologic pur care constă din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de ordinul II” sau mijlociu, respectiv, „complexe de simptome”, caracterizate prin existența unor legături interne între ele. K. Bonhoeffer (1911) introduce termenul de „tip exogen de reacție”. Acesta se caracterizează prin faptul că encefalul, la orice acțiune a unei noxe patogene, toxice sau infecțioase, răspunde printr-o „reacție” care este expresia unui mănunchi limitat de sindroame clinice, reprezentate prin următoarele: delir, agitație epileptiformă, stare crepusculară, halucinoză, amenție. Rezultă de aici că același tablou clinic poate fi produs de factori etiologici diferiți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rezonanța psihogenă (respingere, ostilitate, excludere, agresivitate în familie), - carența de autoritate (absența modelului, incapacitatea de a putea dobândi un rol), - mediul social de supraviețuire, - episoadele spectaculare și accidentale ale vieții, cu valoare reactivă, care vor conduce la anumite „fixații caracteriale” patogene. Sindroamele afective Sindroamele psihopatologice afective, cuprind o gamă importantă și largă de manifestări psihice anormale în care intră: sindromul maniacal, sindromul depresiv, instabilitatea psiho-afectivă la copii și tineri, sindromul anxios. Le vom prezenta pe rând în continuare. 1) Sindromul maniacal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
MINTALĂ PSIHOPATII Dispoziții Influențe externe (EXOGENE) (ENDOGENE) Materiale și biologice Biologice PSIHOZELE I) Tulburări psihice grave (psihoze): - exogene - endogene I) Cercul de jos cuprinde grupa psihozelor endogene (psihozele afective și grupa schizofreniilor) și exogene. Psihozele exogene sunt condiționate de influențele patogene externe (fizice și biologice) cu efecte negative asupra funcțiilor cerebrale. Psihozele endogene au cauze legate de predispozițiile constituțional-genetice ale personalității bolnavilor respectivi. II) Cercul din dreapta sus, cuprinde tulburările psihice caracterizate printr-o predispoziție constituțională anormală a personalității. Ele cuprind tulburările
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispoziția de bază” și „influențele mediului extern” asupra individului în procesul de geneză a tipului de personalitate anormală sau psihopatică. Dispoziția de bază este esențială în orientarea dezvoltării personalității unui individ în direcția unei psihopatii, pe când mediul reprezintă circumstanțele exterioare patogene favorabile apariției nevrozelor, ceea ce este cu totul altceva. Definiția și natura psihopatiilor K. Schneider afirmă că „personalitățile psihopatice sunt acele forme anormale care suferă din cauza anomaliei lor, și din cauza acestei anomalii suferă și societatea”. L.A. Koch afirmă că aceste persoane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-o mișcare inversă (J. Starobinski). Acest aspect a fost remarcat de numeroși specialiști. Apar două noțiuni noi, specifice patologiei, care derivă din cele de mai sus, în explicarea mecanismelor reacțiilor: - agresiunea, care este o acțiune negativă, distructivă, cu rol patogen, - apărarea, care este o reacție pozitivă, reparatoare, cu rol restaurator, legată de principiul vital, deci sanogenetică. Orice agresiune presupune un agent traumatic, o „psihotraumă” care acționează din exterior asupra persoanei, având un efect nociv. Traumatismului, care acționează din exterior, i
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de autoacuzare se șterge. Se restabilesc capacitățile de autocontrol și individul își poate relua activitățile, conduitele și relațiile sale obișnuite. 3) Faza de reorganizare Aceasta implică o desprindere completă a persoanei de factorul psihotraumatizant. Faptul echivalează cu „uitarea” evenimentului patogen. Persoana se va referi la „situația psihotraumatizantă” la timpul trecut, ca la un eveniment pe care l-a depășit și de care se consideră detașată. El este inclus însă în „psihobiografia” sa personală. K. Schneider explică mecanismele psihopatologice ale reacțiilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la anumite excitații sau constelații de factori etiologici, precum si dispoziția de a schimba modelul de atitudine corespunzătoare ulterioară, în interiorul unor limite bine precizate. Acest punct de vedere este acceptat și de către B, Peuleikhoff și K. Mester. Pentru nevroze au semnificație patogenă „situațiile de viață” ale individului, pe când în cazul dezvoltărilor anormale, factorul decisiv îl reprezintă terenul psiho-biologic constituțional ai acestuia sau o anumită „dispoziție” înnăscută care îi este specifică. Jenkins afirmă, referitor la „teren”, că „fiecare om se naște psihopat, dar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a acestor psihoze. Dispoziția pentru psihozele endogene, trebuie privită ca pe un potențial de „risc heredo-constituțional” al oricărui individ. Direcția evoluției și a modului de manifestare clinico-psihiatrică, a psihozelor endogene, va depinde în final de „tipul de dispoziție” ca potențial patogen, raportat la tipologia bio-psihologică a persoanei respective. În sensul acesta „riscul pentru schizofrenie” este crescut în cazul leptozomilor schizotimi, „riscul pentru psihozele, afective” este crescut în cazul picnicilor ciclotimi, precum, în egală măsură, „riscul pentru psihozele schizo-afective” este rezervat tipului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei insuficiențe tiroidiene și se manifestă, din punct de vedere clinico-psihiatric, sub forma oligofreniilor tiroidiene sau mixoedematoase, care pot fi de două forme: idioția mixoedematoasă Bourneville, cretinismul mixoedematos. 4) Arierațiile prin embriopatii infecțioase Acest grup de oligofrenii recunosc drept agent patogen un microb, un virus sau un parazit, care, pătruns pe cale hematică din organismul mamei în cel al fătului, poate acționa în sensul modificării disembriogenetice a acestuia, direct sau prin toxinele pe care le produce. Ca forme clinico-psihiatrice sunt citate următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de normalitate sau de sănătate cu cea de anormalitate sau de boală. Rezultatul acțiunii factorilor agresivi, morbigenetici, sau de stres, asupra individului au efecte diferite, în raport cu natura acestora, durata acțiunii lor, intensitatea și circumstanțele favorizante care contribuie la finalizarea acțiunii patogene. Rezultatele acțiunii factorilor morbigenetici pot fi simple, ușoare, manifestate prin tulburări pasagere ale stării de normalitate, sau, dimpotrivă, pot fi deosebit de severe, ducând la tulburări organice sau funcționale de diferite forme, grade de intensitate și durată a evoluției clinice: veritabile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nocivități” (P. Sivadon), prin „atitudinile iatrogene” (A. Fernandez) care apar și se dezvoltă în acest context relațional. În toate aceste situații, medicul joacă rolul de metteur en scéne al afecțiunii bolnavului respectiv. Elementul esențial care contribuie la realizarea acestui proces patogen este reprezentat de „inducția sugestivă”. Ea depinde de natura personalității bolnavului. Studiul personalității bolnavilor cu suferințe iatrogene, a „bolnavilor dificili”, ne pune în evidență câteva trăsături specifice care explică „receptivitatea” sau „înclinația” acestora către tipul de patologie menționată. Aceste aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele se integrează în nivelul de organizare și dinamică normală a personalității. Curba A este expresia dinamicii anormalității personalității, echivalentă, în ceea ce privește configurația sa, cu curba N. Pe această curbă se înscriu, în raport cu nivelul de organizare al personalității tot șase situații „patogene”, care, în diferite etape ale vieții individului, pot duce la apariția unor anomalii psihice ale personalității. Acestea sunt următoarele: conflicte/frustrări, regresiune, inadaptare, dezadaptare, deteriorare, deficiență. Se poate remarca faptul că, așa cum cele două curbe N și A sunt complementare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]