843 matches
-
Babel, București, 1993. Lyotard, Jean-Francois, Inumanul. Conversații despre timp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Maltot, Hermant Curato di, Storia delle Eresie, Appresso Franceso Piteri, Venzia, 1750. Maria de Liguoari, Alfonso, Istoria dell'Eresie, Edizione Secunda, Venezia 1741. Marrou, Henri-Irénée, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976. Maurois, Andre, Istoria Angliei, Editura Orizonturi, București, 1996 McLuhan, Marshal, Galaxia Gutenberg, Editura Politică, București. Merlo, Grando Giovanni, Eretici ed eresie medievali, Edizione il Mulino, Bologna 1989. Minois, Georges, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992. Randell, Keith, Luther și Reforma în Germania, Editura All, București, 1994. Raveica, Titus, Giordano Bruno, Editura Junimea, Iași, 1974. Reale, Giovanni, Antiseri, Dario, Storia della Filosofia, tome 3 Patristica e scolastica, Bompiani, Milano, 2009. Robert, Paul, Dictionaire alphabetique et analogique de la langue francaise, Sociètè du Nouveau Litrè, 1957. Rodríguez Magda, Rosa María, Transmodernidad, Barcelona, Anthropos, 2004. Ross, Sir David, Aristotel, Editura Humanitas, București, 1998. Rosulescu, Vladimir, Războiul de 100
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tradusă și tipărită de Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993. 35 Anton I. Adămuț, Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997, p. 84. 36 Giovanni Reale, Dario Antiseri, Storia della Filosofia, vol. 3, Patristica e Scolastica, Bompiani, Milano, 2011, pp. 84-105. 37 Henri-Irénée Marrou, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976, p. 333. 38 Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993. 35 Anton I. Adămuț, Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997, p. 84. 36 Giovanni Reale, Dario Antiseri, Storia della Filosofia, vol. 3, Patristica e Scolastica, Bompiani, Milano, 2011, pp. 84-105. 37 Henri-Irénée Marrou, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976, p. 333. 38 Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 227. 39 Dom David Knowles, Benedictine Monahism, Wipf & Stock, Oregon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Iezechiel 14.14. 43 Andre Vauchey, Spiritualitatea Evului mediu Occidental, Editura Meridiane, București, 1994, p. 49. 44 Ibidem, p. 49. 45 Phillippe Aries, Georges Duby (coord.), Istoria vieții private, vol. II, Editura Meridiane, București, 1994, p. 127. 46 Henri-Irénée Marrou, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976, p. 297. 47 Anselm din Cantebury, Proslogion, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996, p. 9. 48 Ibidem, p. 12. 49 Andrei Oțetea, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, p. 182. 50 Pr. Prof. Dr. Ioan
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Probleme epistemologice,apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 254. 108 Pentru prezentarea lui Ars Magna a lui Lullus am folosit Giovanni Reale, Dario Antiseri, Storia della Filosofia, tome 3 Patristica e scolastica, Bompiani, Milano 2009, pp. 666-669 și Frances A Yeats, The Art of Memory, Pimlico, 2007, pp. 179-183. 109 Geneza II, 17. 110 Ioan Damaschinul, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993, p. 70. 111 Matei 5.48. 112 Ioan Damaschinul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nereguli care începeau să-și facă loc în viața Bisericii. Acțiunile sale au fost de multe ori percepute ca expresii ale unor orgolii și interese personale, mentalitatea modernă neînțelegând rostul unor asemenea campanii care aduceau aminte de timpurile fertile ale patristicii în care dezbaterile teologice dețineau un rol major. Prima campanie începe în momentul constituirii Consiliului de regență, în urma decesului regelui Ferdinand, la 20 iulie 1927, în care intră și Patriarhul Miron Cristea. În această campanie care s-a desfășurat de-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din nefericire, nu a mai apărut. La capitolul de proiecte îndrăznețe care excedau aspectul didactic, filosoful român își imaginează crearea unui "ordin călugăresc de cărturari", un demers singular în spațiul Ortodoxiei românești prin care se dorea reînnodarea legăturii cu Tradiția patristică 2. Raporturile lui Nae Ionescu cu ASCR devenită mai târziu ACSR, FACSR, ASCOB înființată în 1921, de un grup de studenți creștini, printre care și Mircea Vulcănescu, ucenicul Profesorului de logică și metafizică, au evoluat într-un mod semnificativ pentru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dans la philosophie chrétienne 10 constituie rezumatul preliminar al unui capitol din cartea sa Philosophie du dogme christologique. Studiul din revista Logos este o cercetare aplicată asupra ideii de creație și a relației dintre Creator și creatură, pornind de la literatura patristică a Sf. Ioan Damaschin, Dionisie Areopagitul, Grigore de Nazianz, Vasile cel Mare, Maxim Mărturisitorul. Teza lui Georges Florovsky vizează faptul că ideea creației este mai mult decât răspunsul gândirii creștine la problema originilor; este o idee majoră a oricărei confesiuni
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teoretic). Pe urmele gândirii lui Berdiaev, Mircea Vulcănescu dezvoltă mai multe ipoteze cu privire la existența acestei sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut o perioadă de înflorire a cugetării religioase similare scolasticii. Patristica constituie pentru Răsăritul ortodox singurul îndreptar al gândirii religioase. Chiar dacă Occidentul nu neagă axiologia patristică, se întreabă totuși de ce vreme de mai bine de zece veacuri învățătura Ecclesiei ortodoxe nu a mai cunoscut o minimă dezvoltare 4. Motivația reală a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut o perioadă de înflorire a cugetării religioase similare scolasticii. Patristica constituie pentru Răsăritul ortodox singurul îndreptar al gândirii religioase. Chiar dacă Occidentul nu neagă axiologia patristică, se întreabă totuși de ce vreme de mai bine de zece veacuri învățătura Ecclesiei ortodoxe nu a mai cunoscut o minimă dezvoltare 4. Motivația reală a acestui mal entendu rezidă, potrivit teoriei lui Berdiaev, în structura de profunzime a vieții religioase
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumnezeu, natura umană este bună; de aceea Răscumpărarea readuce natura vindecată, nu la supranatură, ci la starea sa inițială, la adevărul său supranatural-natural. Expresia primordială a chipului rezidă în structura ierarhică a omului, având proiectată viața duhovnicească în centru. Antropologia patristică demonstrează că ființa umană este deiformă chiar în structura sa, că este menită comuniunii îndumnezeitoare și cunoașterii lui Dumnezeu pe măsura capacității proprii de a-L putea primi 10. Este important de precizat un fapt esențial: patristica nu a cunoscut
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în centru. Antropologia patristică demonstrează că ființa umană este deiformă chiar în structura sa, că este menită comuniunii îndumnezeitoare și cunoașterii lui Dumnezeu pe măsura capacității proprii de a-L putea primi 10. Este important de precizat un fapt esențial: patristica nu a cunoscut niciodată ideea lumii naturale, a neutralului, specifice concepției catolice. Ideea majoră a Ortodoxiei este ideea de theosis, de transfigurare a lumii care se opune ideii de physis a Occidentului. Pentru ortodox, împlinirea stă sub semnul acțiunii Sfântului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
e mult prea puțin și cam nefiresc pentru o discuție care se dorea elocventă pentru peisajul teologic interbelic. Istoric vorbind, această Mărturisire apăruse la jumătatea secolului al XVII-lea, ceea ce însemna că se eluda o întreagă Tradiție: Sinoadele Ecumenice, teologia patristică, imnografia ecleziastică, dimensiunea monahală etc. Dar înainte de codificarea realizată de Petru Movilă, Biserica din Răsărit se sprijinea pe alte codificări ale dreptei credințe: Descoperirea cu deamăruntul a pravoslavnicei credințe a Sfântului Ioan Damaschin, Mărturisirea lui Ghenadie Scolariul cea mai veche
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare, Ortodoxia nu echivalează cu simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult decât atât, ea semnifică învățătura lui Hristos rodită în noi, Evanghelia trăită și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în transcendența sa absolută, în afara oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică este extrem de importantă pentru comprehensiunea semnificației reale a distincției schițate de Părinții Capadocieni între ousia inaccesibilă și dynameis sau energeiai care pogoară
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică este extrem de importantă pentru comprehensiunea semnificației reale a distincției schițate de Părinții Capadocieni între ousia inaccesibilă și dynameis sau energeiai care pogoară până la noi. Se cunoaște importanța pe care o au puterile și energiile de care vorbesc Sfinții Vasile cel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
hristologic la cel pneumatologic implică repoziționarea spre aspectul luminii necreate pe care o descoperă Sfântul Duh și la care ființa umană participă plenar. Contemplarea mistică ca formă esențială a cunoașterii revelate se asociază cu vederea eshatologică. Sinteza palamită desăvârșește tradiția patristică, transgresând dualismul maniheist dintre sensibil și inteligibil. Dumnezeu se revelează creaturii în plinătatea Sa, fără a fi vorba de o cunoaștere intelectuală sau sensibilă. Limita este între creat și increat; cu alte cuvinte, aceasta nu înseamnă reducerea sensibilului la inteligibil
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lor, chiar oglindirea. Omul care încearcă să trăiască potrivit modelului apărătorilor divini, devine oglinda lor. Îngerii sunt purtătorii acestui joc de oglinzi, prin intermediul cărora se poate pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica ontologică a imaginii se regăsește în statutul ambivalent atribuit de gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici ontofanice. Valoarea oglinzii, hermeneutica imaginilor în oglindă ne permit să decriptăm
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
alcătui o adevărată teologie dogmatică și pastorală. Printr-o predică care se revendică de la Cărțile Sfinte, credincioșii își vor putea lămuri rostul sfintelor slujbe, ajungând să fie, în același timp, ascultători și făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică a Ecclesiei, reprezintă un reviriment al discursului teologic. În cărțile de slujbă regăsim adevărata interpretare scripturistică, interpretarea Bisericii însăși, ceea ce semnifică anularea oricăror posibilități de abatere (rătăcire) de la ortodoxie (dreapta credință). Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
temă tradițională pentru teologia răsăriteană, a fost actualizată printr-o a doua ediție a lucrării, în care Pr. Chesarie adaugă un capitol substanțial consacrat unor aspecte curente ale realității ecleziologice, precum: Problema asemănărilor dintre creștinism și celelalte religii în gândirea patristică, până la începutul secolului al IV-lea; Tradiție și Biserică; Învățătura despre Maica Domnului (Theotokos) în Ortodoxie și Catolicism etc. Prima parte a lucrării, consacrată interpretării iconomiei divine, se structurează pe patru unități secvențiale: Iconomia dumnezeiască după Sfânta Scriptură; Iconomia dumnezeiască
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
determina liniile unui sistem sau numeroase analogii spirituale în vederea unei bune înțelegeri a psihologiei subtile a creatorului de artă. În fond, textul fundamental al lui Crainic, Sensul teologic al frumosului este un exemplu de ceea ce înseamnă abordarea frumosului din perspectiva patristicii răsăritene. Sprijinindu-se pe aceste două poziții teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a lucrării, autorul ține cont de dezbateri teoretice actuale din estetică, îndeosebi cele dedicate problemelor complexe ale receptării, intenționalității în actele de creație, în conjuncție deplină cu tradiția patristică. Această parte se vrea a fi un posibil răspuns la provocările contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a semnificațiilor frumosului în ipostazele variate ale artei. Capitolul propedeutic despre arta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a politicii" care nu este altceva decât "contribuția esențială a Bisericii la bunul mers al politicii în general, oferindu-i acesteia din urmă un model de comunitate înrădăcinată în și întemeiată pe comuniune" (p. 35). Prima secțiune a volumului intitulată Patristica et mediaevalia cuprinde două studii relativ similare ca abordare: studiul Pr. Daniel Benga "Creștinism și imperiu. Teologia politică de la Meliton de Sardes la Augustin" și studiul lui Alin Tat "Religie și politică la Sfântul Augustin". Pr. Daniel Benga ilustrează relația
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
plină de splendoare metafizică, are drept intercesor spiritual rugăciunea, eul ontologic fiind dizolvat în orizontul superbiei mistice, de-a lungul unei curbe care resemantizează traseul de la sine către lumea care așteaptă dincolo de sine. Această idee extraordinar de fecundă, lansată de patristică este reiterată, la un alt nivel teologic, și de Epistolarul Părintelui Arsenie Papacioc, în măsura în care monahul face parte din mecanismul de restituire a ceea ce Dumnezeu a încredințat prin har aleșilor săi, anulând cu mult rafinament limes dintre a da și a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]