813 matches
-
ușoară creștere locală a concentrației sale extracelulare, cu efect hiperpolarizant prin activarea pompei Na/K. Există un număr de teritorii vasculare la diverse mamifere unde K+ de origine endotelială poate fi considerat EDHF. 14.2.4. Endotelinul Endotelinele (ET) sunt peptide vasoconstrictoare de origine endotelială; celulele endoteliale produc numai ET1. Producția de ET1 este reglată de numeroși factori: forțele tangențiale datorate fluxului sanguin și întinderea peretelui vascular prin presiunea sanguină. Producția de ET este stimulată de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
până la ora actuală, desemnați ANPA, ANPB și ANPC. Receptorii ANPA și ANPB sunt cuplați cu guanilat-ciclaza și își mediază efectele biologice prin intermediul GMPc. Receptorul ANPC este mai degrabă un receptor de colectare ce cuplează și îndepărtează ANP și toate celelalte peptide natriuretice din circulație. ANP și BNP acționează prin intermediul receptorului ANPA iar CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Pentru imobilizarea enzimelor prin metoda peptidică se folosesc următoarele procedee: 1) suportul insolubil conținând grupe carboxil poate fi transformat cu diverși reactivi, după care acești derivați reacționează cu grupele aminice libere din enzimă formând legături peptidice. 2) condensarea reactantului cu peptide sintetice (exemplu carbodiimidele). Legătura peptidică este formată din grupele libere amino sau carboxil din enzimă și grupele amino sau carboxil din suportul insolibil. Amilaza și galactoza au fost imobilizate covalent, cu rezultate bune pe suporturi de poli(hidroximetil metacrilat) [64-66ț
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
subcutanată) și de prezervare a funcției/masei celulelor β pancreatice. Incretinele sunt substanțe eliberate la nivelul intestinului ca răspuns la creșterea glicemică postprandială, ce își exercită efectele prin intermediul receptorilor specifici localizați în membrana diverselor celule. Principalele incretine sunt GLP-1 (glucagon-like peptide 1) și GIP (glucose-dependent insulinotropic polypeptide) dar interesul cercetătorilor s-a axat în mod special asupra GLP-1 deoarece se pare că efectele sale metabolice sunt mai complexe și, în plus, la pacienții cu DZ tip 2 concentrația sa plasmatică este
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
minute de către o enzimă denumită dipeptidil peptidaza 4 (DPP-4), astfel încât utilizarea lor ca atare în tratamentul diabetului este posibilă doar sub forma infuziei continue. Au fost imaginate însă două posibilități de utilizare a potențialului lor terapeutic, și anume: - administrarea unor peptide cu proprietăți asemănătoare GLP-1 dar rezistente la degradarea DPP-4: clasa agoniștilor receptorilor GLP-1folosirea unor preparate ce inhibă acțiunea DPP-4 crescând concentrația de incretine endogene: clasa inhibitorilor DPP-4. Agoniștii receptorilor GLP-1 sau incretin-mimeticele au acțiune biologică asemănătoare hormonului nativ și rezistență
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
5 ÷ 1 cm3 de soluție NaOH 20%. Se adaugă câteva picături de soluție de sulfat de cupru CuSO4. Reacția care are loc poate fi redată astfel: </formula> albastru-violet 27. O reacție similară este folosită la dozarea spectrofotometrică a proteinelor și peptidelor. Sulfatul de cupru reacționează cu aceste substanțe, formând compuși chelați solubili de culoare violet. Reacția care are loc este următoarea: </formula> albastru-violet Această reacție permite determinarea concentrației de aminoacizi prezenți în substanțele de tip proteic prin metoda spectrofotometrică. De fapt
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
3] care formează punga de legare a antigenului. S-a postulat că susbstituția unui aminoacid în aceste poziții „cheie” ale moleculei HLA-DQ determină modificări conformaționale ale pungii de legare a antigenului și, în acest fel, influențează afinitatea moleulei DQ față de „peptidele diabetogene” [95]. Observația că Asp-57 DQ? intervine în formarea de legături de hidrogen și legături ionice atât cu lanțul ? prorpriu-zis cât și cu Arg-76 DR? [10] vine în sprijinul acestei teorii. Molecula HLA-DQ8 rezultă din lanțuri ? codificate de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
limfocite autoreactive vor putea recunoaște în periferie complexe antigen-HLA-DQ8 de care nu s-au legat niciodată în timus. Complexele „instabile”, „de mică afinitate” HLA-DQ8 - antigen au șanse mai mari să se formeze în periferie fie datorită numărului mai mare de peptide „diabetogene” fie datorită prezenței unor antigene de afinitate mai mare sau altor factori locali. Aceste diferențe de prezentare a antigenelor înte timus și țesuturile periferice vor determina în final activarea unor limfocite T selectate pozitiv tocmai datorită capacității lor de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
și țesuturile periferice vor determina în final activarea unor limfocite T selectate pozitiv tocmai datorită capacității lor de a se lega de complexul peptid - HLA-DQ8 doar în cazul unor antigene de mare afinitate, cum ar putea fi teoretic unele din peptidele „diabetogene”. Procesele de selecție pozitivă și negativă pot explica de asmenea fenomenul de „rezistență genetică” la T1DM. Astfel, la multe populații, alela DQB1*0602 este foarte rar prezentă la pacienții diabetici [76] ceea ce sugerează că molecula HLA-DQ6 codificată de această
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
la multe populații, alela DQB1*0602 este foarte rar prezentă la pacienții diabetici [76] ceea ce sugerează că molecula HLA-DQ6 codificată de această alelă ar juca un rol protector. O explicație la nivel molecular ar putea fi că în timpul maturării timice, peptidele diabetogene s-ar lega preferențial de moleculele HLA-DQ6 de pe celulele stromale timice datorită afinității mai mari a acestui antigen față de alte antigene HLA. Ca urmare se vor forma mai ușor complexe HLA-DQ6 - peptid diabetogen/CD4 - TCR. Aceasta ar putea duce
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
datorită afinității mai mari a acestui antigen față de alte antigene HLA. Ca urmare se vor forma mai ușor complexe HLA-DQ6 - peptid diabetogen/CD4 - TCR. Aceasta ar putea duce la creșterea selecției negative a potențialelor linii de limfocite T autoreactive împotriva peptidelor diabetogene. Astfel, subiecții ce au alela DQB1*0602 ar putea elimina în cursul maturării timice aceste linii de limfocite T periculoase cu rezultatul final de protecție împotriva apariției diabetului de tip 1 [27]. În final trebuie să menționăm că efectul
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
în sensul în care alela -55T este asociată cu un WHR crescut [20]. În ultimii ani a început să fie acordat un interes crescând adipocitului în ceea ce privește funcțiile sale de adevărată „celulă endocrină”. Nu vom reveni aici asupra semnificației funcționale a peptidelor hormonale adipocitare care includ printre altele leptina, TNF?, adiponectina și rezistina. Amintim doar că toate acestea au fost implicate în patogeneza insulinorezistenței și prin aceasta ele sunt candidate importante pentru susceptibilitatea genetică T2DM. Studiul genei TNF? a dus la identificarea
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
platforma VLP HPV a fost testată și pentru producerea unor imunogeni destinați tratamentului unor boli autoimune prin încorporarea unor antigene self (Lowry D.R., Howley P.M., 2001). O altă direcție studiată a fost imunizarea anti-SIDA prin includerea în VLP HPV a peptidelor care mimează unul din coreceptorii HIV (CCR5). Trialurile clinice care au confirmat siguranța, inocuitatea și imunogenitatea vaccinului HPV la om sunt sintetizate într-un număr special din Journal of National Cancer Institute Monographs 2003, 31 (Lowry și Frazer, 2003). Toate
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de genotipuri cu risc înalt (vaccinuri polivalente) și să aibă un anumit efect terapeutic. Includerea proteinei minore L2 și a oncoproteinelor E6/7 între imunogeni reprezintă soluțiile urmărite în prezent. Strategiile de administrare a acestor imunogeni sunt: vaccinuri subunitare (proteine/peptide sintetice), vaccinuri ADN, vaccinuri vector pe platforme virale sau bacteriene. Deși considerate un succes important al biotehnologiei, vaccinurile actuale ridică o serie de rezerve legate de costul excesiv, dependența de menținerea lanțului de frig în distribuție, administrarea parenterală și durata
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și protecție heterologă; - să fie ieftine, stabile în timp și administrabile noninjectabil; - să aibe și aplicații terapeutice. Progresele în biologia moleculară și imunologie promit optimizarea performanțelor de siguranță și imunogenitate ale vaccinurilor. Între noile procedee de obținere menționăm: vaccinurile subunitare (peptide virale), antigene vectorizate de microorganisme modificate genetic, antigene produse de plante transgenice sau vaccinuri ADN. Fiecare procedeu trebuie însoțit de dezvoltarea unor kituri adecvate de diagnostic pentru evaluarea eficienței vaccinării (Dormitzer PR și colab., 2008). Alternative în studiu pentru vaccinuri
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
HPV au fost dezvoltate după obținerea expresiei proteinei capsidare L1 în celule eukariote. Astfel sintetizate, proteinele sunt glicozilate și se pot autoasambla în particule asemănătoare virionilor care exprimă epitopi conformaționali identici cu cei din structura virusului replicat natural. VLP-L1-HPV tolerează peptide heterologe inserate în secvența de aminoacizi L1. La nivelul buclei superficiale, expuse, a L1 a fost deletată o secvență de 32 aminoacizi și înlocuită cu o porțiune de 60 aminoacizi din structura primară a proteinei E7. S-a obținut o
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
platforma VLP HPV a fost testată și pentru producerea unor imunogeni destinați tratamentului unor boli autoimune prin încorporarea unor antigene self (Lowry D.R., Howley P.M., 2001). O altă direcție studiată a fost imunizarea anti-SIDA prin includerea în VLP HPV a peptidelor care mimează unul din coreceptorii HIV (CCR5). Trialurile clinice care au confirmat siguranța, inocuitatea și imunogenitatea vaccinului HPV la om sunt sintetizate într-un număr special din Journal of National Cancer Institute Monographs 2003, 31 (Lowry și Frazer, 2003). Toate
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de genotipuri cu risc înalt (vaccinuri polivalente) și să aibă un anumit efect terapeutic. Includerea proteinei minore L2 și a oncoproteinelor E6/7 între imunogeni reprezintă soluțiile urmărite în prezent. Strategiile de administrare a acestor imunogeni sunt: vaccinuri subunitare (proteine/peptide sintetice), vaccinuri ADN, vaccinuri vector pe platforme virale sau bacteriene. Deși considerate un succes important al biotehnologiei, vaccinurile actuale ridică o serie de rezerve legate de costul excesiv, dependența de menținerea lanțului de frig în distribuție, administrarea parenterală și durata
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și protecție heterologă; - să fie ieftine, stabile în timp și administrabile noninjectabil; - să aibe și aplicații terapeutice. Progresele în biologia moleculară și imunologie promit optimizarea performanțelor de siguranță și imunogenitate ale vaccinurilor. Între noile procedee de obținere menționăm: vaccinurile subunitare (peptide virale), antigene vectorizate de microorganisme modificate genetic, antigene produse de plante transgenice sau vaccinuri ADN. Fiecare procedeu trebuie însoțit de dezvoltarea unor kituri adecvate de diagnostic pentru evaluarea eficienței vaccinării (Dormitzer PR și colab., 2008). Alternative în studiu pentru vaccinuri
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
HPV au fost dezvoltate după obținerea expresiei proteinei capsidare L1 în celule eukariote. Astfel sintetizate, proteinele sunt glicozilate și se pot autoasambla în particule asemănătoare virionilor care exprimă epitopi conformaționali identici cu cei din structura virusului replicat natural. VLP-L1-HPV tolerează peptide heterologe inserate în secvența de aminoacizi L1. La nivelul buclei superficiale, expuse, a L1 a fost deletată o secvență de 32 aminoacizi și înlocuită cu o porțiune de 60 aminoacizi din structura primară a proteinei E7. S-a obținut o
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ale acestor lipide; b) localizarea lor în diferite țesuturi. CAPITOLUL 4 PROTIDE Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor de aminoacizi poate varia de la 2 la 100 și a căror masă moleculară este în general mai mică
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor de aminoacizi poate varia de la 2 la 100 și a căror masă moleculară este în general mai mică de 10.000. Proteinele se caracterizează printr-un grad ridicat de policondensare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de la 2 la 100 și a căror masă moleculară este în general mai mică de 10.000. Proteinele se caracterizează printr-un grad ridicat de policondensare a aminoacizilor constituienți și ajung la mase moleculare în jur de 1.000.000. Peptidele și proteinele se subdivid la rândul lor după anumite criterii de structură. Proteinele sunt substanțe naturale de importanță vitală (protos = primul, lb. greacă), cu rol structural și funcțional fundamental: proteinele intră în structura protoplasemei și a nucleului celular, deci viața
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
acilată cu formare de N acilderivați. În organismul animal acidul hipuric îndeplinește un rol important în procesele de detoxifiere a acizilor aromatici . Acidul glicocolic este deasemenea, un derivat N acilat al glicocolului(Acid biliar conjugat) Reacția este importantă în sinteza peptidelor, în acest caz acilarea făcându-se cu clorura unui aminoacid: b) Alchilarea aminoacizilor Într-un mediu bazic și în prezența halogenurilor de metil, aminoacizii se alchilează cu formarea derivaților cuaternari, complet metilați la azot, numiți betaine: Betainele sunt săruri cuaternare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]