6,187 matches
-
e necesar ca acele cunoștințe care le sunt oferite gardienilor să fie certe. Platon începe proiectul reformei educative bazându-se pe schema educației tradiționale care privilegia, în faza incipientă a formării, muzica și gimnastica (al căror rol constă în potențarea perceperii frumosului din perspectiva armoniei). În fapt, spune el, educația muzicală începe devreme de tot - cu poveștile copilăriei, care constau în nararea (mai precis, în recitarea) marilor eposuri (deja) clasice ale lui Hesiod și Homer. Problema care se pune aici este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mai mari, unii copii pot fi capabili să lucreze cu abstracțiuni, dar cei mai mulți dintre ei au nevoie de generalizări pornind de la experiențe concrete. Stadiul dezvoltării morale: tranziție de la moralitatea constrângerii la moralitatea cooperării, de la preconvențional la convențional. Acum are loc perceperea regulilor drept înțelegeri mutuale dar, pe de altă parte, supunerea la regulile „oficiale” se face din respect față de autorități sau pentru impresionarea celorlalți. Factori generali în atenție: entuziasmul inițial pentru învățătură s-ar putea să pălească pe măsură ce caracterul de noutate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de interpretare este realizat de profesorul german H. Thomae. Acesta schițează 29 de categorii care pot fi utilizate în analiza materialului biografic, printre care: categorii formale (referitoare la forma exterioară a comportamentului), categorii cognitive (care se referă la modul de percepere a lumii), tematici ale existenței (care se referă la direcțiile orientării persoanei), tehnici ale existenței (moduri de reacție la solicitările ambianței). În concluzie, subliniem resursele bogate ale metodei biografice, cu ajutorul căreia putem culege date referitoare la motivația subiectului, modul de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
preconizată de Edison. b. Importanța exercițiului realizează rolul altei funcții în structura creativității Ă al memoriei. Memoria este numai aparent antagonică imaginației (fiindcă ea păstrează impresiile, pe când imaginația le modifică). În fapt, și în timpul conservării cunoștințelor imaginile suferă modificări, față de perceperea lor inițială. Apoi ideile noi se bazează totdeauna pe informațiile acumulate în prealabil. Volumul experienței are o mare influență asupra posibilităților de creație. Contează nu numai volumul de cunoștințe însușit, ci și varietatea lor. Într-adevăr, se cunosc multe cazuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
converg spre ideea interpretării comunicării didactice ca fiind una dintre resursele majore ale procesului instructiv-educativ. Ea se înscrie în cadrul conținuturilor latente ale procesului formativ, fiind, prin maniera și nivelul realizării sale, o sursă de potențare sau diminuare a conținuturilor formale. Perceperea tot mai exactă a potențialului și ponderii pe care actul comunicativ îl joacă în actul didactic este susținută de ideea că astăzi, proiectarea și managementul comunicării apar ca principii de bază ale design-ului educațional (Ionescu, M., 1982). Profesorul cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elev de la o școală sau clasă la alta, de la un profesor la altul). • Abordările educative de tip exclusiv frontal, care acordă prioritate clasei sau obiectivelor generale ale predării, dar nu și particularităților psihologice ale elevilor, care știm că individualizează actul perceperii și prelucrării informațiilor. • Mărimea clasei de elevi: numărul mare de elevi dintr-o clasă face dificilă obținerea coparticipării elevilor la procesul predării (și al desfășurării lecției). • Eterogenitatea clasei de elevi: școlarizarea obligatorie a copiilor de același nivel de vârstă, făcută
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu conferă identitate socială pozitivă decât în raport cu alte grupuri, ale căror caracteristici le împiedică să facă membrilor lor aceeași ofertă simbolică. Identitatea socială pozitivă se bazează, așadar, pe comparațiile favorabile între in-group și out-group-urile relevante; ea are drept condiție necesară perceperea grupului de apartenență ca superior sau distinct în raport cu alte grupuri. Firește, indivizii au tendința de a dobândi și menține o identitate socială pozitivă, căci aceasta aduce cu sine o stimă de sine ridicată. Stima de sine corespunde unor sentimente despre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
progresele (sau regresele) elevilor, precum și de performanțele elevilor de aceeași vârstă. Desigur, elevii dezvoltă și ei reprezentări ale profesorilor, iar acestea le marchează interacțiunea cu pofesorii și, în general, evoluția în cadrul școlii. S-a pus în evidență, de exemplu, că perceperea profesorului are loc pe trei coordonate principale: capacitatea empatică (capacitatea de a înțelege emoțiile și sentimentele elevului), capacitatea organizatorică și calitatea explicațiilor („chemarea” sau talentul pedagogic). Pentru a ilustra înrâurirea acestor reprezentări asupra conduitelor, vom cita aici un studiu care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
curând să inducă ideile decât să le evalueze. Un alt instrument, „pălăriile gândirii”, solicită unei persoane să poarte pălării simbolice - de exemplu, albă pentru procesare, roșie pentru gândire intuitivă, neagră pentru gândire critică și verde pentru gândire creatoare - în scopul perceperii realității din perspective diferite. De Bono nu este singurul care întreprinde acest lucru. Pe baza experienței sale în agențiile de publicitate, Osborn (1953) a dezvoltat o tehnică de brainstorming care să stimuleze oamenii să rezolve probleme în mod creativ și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
orice fundamentare teoretică riguroasă și de eforturi temeinice de validare empirică. Fără îndoială că tehnicile pot funcționa și în absența unei teorii sau validări psihologice, dar consecințele unei asemenea perspective conduc deseori la confundarea fenomenului cu succesul comercial și la perceperea lui ca subiect prea puțin demn de cercetarea psihologică. Abordări psihodinamice ale studiului creativității Abordarea psihodinamică poate fi considerată principala paradigmă a studiului creativității din secolul XX. Pornind de la principiul conform căruia creativitatea este rezultatul tensiunii dintre realitatea conștientă și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
presă). În plus, alte perspective istorice sunt incluse în studiile despre cariera și viața creatorilor eminenți. Deși s-ar putea să nu fi influențat uniunea dintre cercetare și creativitate, examinarea persoanelor eminente a contribuit, în primul rând, la modul de percepere a creativității (vezi, de exemplu, Albert, 1975; Gardner, 1994; Ochse, 1990; Roe, 1952). Această perspectivă ne-a îndrumat spre creațiile indivizilor eminenți (de exemplu, Francis Bacon, Darwin, Galton, Malthus și Adam Smith) care au determinat în mod special clarificarea și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
culturale și religioase. Trei dintre cei mai mari savanți ai civilizației occidentale - Copernic (1473-1543), Galileo (1564-1642) și Newton (1642-1727) -demonstraseră acest lucru. Totuși, numai exemplul oferit de ei nu a fost suficient. Au fost necesare răspândirea unor moduri noi de percepere a legilor lumii fizice ce se aplică aici și acum și recunoașterea procesului de raportare a acestor legități la existența umană (al cărei sens rezultă din cunoaștere științifică) și, nu mai puțin important, a utilității lor sociale (Shapin, 1996). În
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai preocupați să descopere norme universale, au trebuit să cerceteze mai multe probleme ce aparțin categoriilor (spațiu, timp, cauzalitate, întâmplare). Bineînțeles, principala deosebire constă în faptul că Piaget era interesat profund de problema dezvoltării, în timp ce gestaltiștii, cu metafora-nucleu fundamentată pe perceperea momentului, au preferat să ignore problema dezvoltării. Din punct de vedere metodologic, utilizarea „metodei clinice” reprezintă cea mai proeminentă contribuție a cercetării piagetiene. Ea presupune, înainte de toate, interviuri elaborate riguros, cu întrebări referitoare la o sarcină cognitivă aleasă de cercetător
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că persoana creatoare își creează probleme care o fac să gândească. Creatorul nu reprezintă neapărat o persoană care rezolvă probleme cu mai mare ușurință. Condiția principală este formarea unei perspective noi, o viziune care să permită identificarea noilor probleme și perceperea celor vechi într-o lumină nouă. Probabil că Charles Darwin nu a fost la fel de versatil, de elocvent și de talentat ca Thomas Huxley. Darwin nu a făcut altceva decât să conceapă o perspectivă nouă și să decidă să reanalizeze fiecare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
stiluri de gândire, care se numără printre cele observate adesea la adulții și copiii creativi: 1) spargerea tiparelor, adică ieșirea din vechile noastre tipare de gândire în ce privește un anumit lucru; 2) evadarea din scenarii, care este aproape același lucru; 3) perceperea originală, adică modificarea propriilor obiceiuri. Mai mulți cercetători și-au manifestat explicit convingerea că situațiile care necesită o gândire creativă sunt atât de neobișnuite, încât experiența cuiva nu le poate fi aplicată fără a trece printr-o modificare de mare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pot duce la această „consacrare detașată”: Starea de interes profund combinat cu detașarea poate fi atinsă, cu alte cuvinte, dacă ego-ul se pune în slujba acelei sarcini, în loc să o domine. Forțele care asigură îndeplinirea sarcinii derivă, în mare parte, din perceperea necesităților sarcinii înseși, nu din nevoile proprii ale persoanei respective (Henle, 1962, p. 46). Crutchfield (1962) a exprimat și mai limpede această distincție între motivele creației legate de ego sau extrinsece, în cazul cărora „obținerea unei soluții creative este un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cunoașterii de către participanți a opiniilor și argumentelor celorlalți participanți, păstrându-le însă anonimatul și evitând discuțiile față în față. Sunt astfel eliminate principalele dezavantaje ale ședințelor clasice: este imposibilă apariția unor lideri de opinie, argumentele fiecăruia au aceeași valoare, iar perceperea argumentelor nu se face sub influența preferințelor sau orgoliilor personale. Deoarece nu presupune participarea fizică a experților în același loc (experții nu se întâlnesc), este posibilă participarea experților din diferite colțuri ale lumii, criteriul fiind gradul de expertiză, și nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
energie mecanică; - situația de subordonare economică; - sectorul comercial hipertrofiat; - structurile sociale înapoiate; - dezvoltarea slabă a claselor de mijloc; - integrarea națională slabă; - predominanța subocupării; - nivelul de industrializare scăzut; - natalitatea ridicată; - starea sanitară deficitară, chiar dacă în curs de ameliorare; - gradul scăzut de percepere a situației. Față de lista lui Lacoste, Claude Levi introduce două elemente noi: condiția inferioară a femeii și încadrarea în câmpul muncii a copiilor. Așadar, pe lângă criteriile deja amintite, de ordin economic și demografic, a căror pondere în definirea subdezvoltării rămâne
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pot renunța mai ușor să continue nivelele superioare de educație decât copiii din familiile clasei de sus cu un același nivel de abilități. Întreruperea școlarizării copiilor din clasa de jos se datorează unei percepții a probabilității de succes mai coborâtă, perceperii unor costuri ale continuării școlarizării mai ridicate și a unor beneficii ale angajării mai ridicate în momentul în care vor reuși să atingă un nivel de școlarizare care să evite mobilitatea descendentă. În timp ce Boudon consideră că societatea este posibilă ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre subiectele care domină astăzi politica mondială sunt mult asemănătoare ideilor vehiculate în perioada interbelică de reprezentanți ai așa-numitei Școli idealiste în relațiile internaționale, justificând „interogații în legătură cu statutul liberalismului contemporan ca ideologie devenită hegemonică” (Richardson, 1997, p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei și instrumente de politica externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI, și cele vehiculate la debutul disciplinei relațiilor internaționale ca obiect academic de studiu (vezi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ca fiind un proces evolutiv, în trei etape. Prima dintre ele, apariția condițiilor propice comunității de securitate, se referă la schimbările cunoscute de mediul social internațional (tehnologice, demografice, economice, ecologice, identificarea unor noi amenințări din afară), care duc la modificarea perceperii și interpretării realității. A doua etapă include factorii de natură să conducă la dezvoltarea încrederii reciproce și a unei identități colective. Acești factori țin atât de structura viitoarei comunități (puterea și cunoașterea de care dispun membrii săi), cât și de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de extindere globală și uniformizare a unor idei, valori, norme, tipuri de instituții și practici politice (spre exemplu, separația și echilibrul puterilor în stat, dezirabilitatea respectării unui set universal de drepturi ale omului, legitimitatea intervenționismului în scop umanitar) și, interrelaționat, perceperea unor probleme ca fiind globale și reclamând, ca atare, instituții și proceduri globale menite a le gestiona. Astfel, dimensiunea politică a globalizării își subsumează integral una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
scop umanitar) și, interrelaționat, perceperea unor probleme ca fiind globale și reclamând, ca atare, instituții și proceduri globale menite a le gestiona. Astfel, dimensiunea politică a globalizării își subsumează integral una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea, terorismul, migrația, traficul și consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă - și ea înrudită globalizării -, termenul globalism este utilizat în analizele de politică externă pentru a caracteriza
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în mod special, este determinarea numărului și a locului de amplasare a mesajelor din mediu. Astfel, ceea ce trebuie urmărit este conținutul mesajului, scopul acestuia și direcția de modelare a comportamentului. De asemenea, specialiștii în materie de publicitate caută să cunoască perceperea socială a mesajului publicitar, impactul său asupra comportamentului și importanța pe care aceasta o are vizavi de alți factori colaterali. Costin Popescu, studiind marketingul publicitar, relevă intențiile furnizorilor de publicitate de a induce un anumit comportament unui anume grup social
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
al procesului de cumpărare prin care descriu comportamentul specific consumatorului. 1. Recunoașterea problemei. În situația în care persoana nu se percepe ca având o problemă, nu se va lăsa influențată de publicitate. Pe de altă parte, ca o consecință a perceperii unei nevoi, impactul reclamei poate fi decisiv. 2. Căutarea alternativelor pentru rezolvarea problemei. 3. Evaluarea alternativelor. În momentul în care consumatorul trebuie să decidă în funcție de marca de produs ce se potrivește cel mai bine cu aspirațiile sale, receptivitatea sa în fața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]