17,849 matches
-
înroșindu-mi ninsoarea tâmplelor, la țărmuri de ape învolburate. Umbră și Om ne vom pierde sub zăpezile secolelor, iubindu-ne cu Patimă și îmbolnăvindu-ne crunt de Dragoste... Pedepsite cu dragoste, umbrele mele încătușate, străine, singure și fierbinți își caută perechile înzăpezite în noapte... Umbră și Umbră de sânge, pierdute în măruntaiele pământului, plâng pe la uși străine.... În noaptea aceasta, umbrele încătușate mor însângerate de vise, vulturii de pradă le hăituiesc prin deșert... Mă trezesc în dimineață, Om fără de Umbră, amprentă
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
criminale de autotortură? Nu există sfințenie fără voluptatea durerii și fără un rafinament pervers al chinului. Nu știi aprecia seninătățile decît după ce ai frecventat sfinții. Exasperat de ei, cerul nu mai e deformat de prisma unei lacrimi. O perversiune fără pereche este sfințenia. Un viciu al cerului". Și, imediat, adaugă: "Acel ce nu cunoaște dezgustul de sfinți este pierdut. Dacă nu m-ar apuca uneori o ură, susținută de scîrbă, împotriva acestui doliu al inimii care este sfințenia, nici lepră n-
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
bun-gust. Iar din mijlocul acestei literaturi ușoare se întîmplă cîteodată să apară pe neașteptate, grăbită și înfricoșată de propria seriozitate, cîte o poezie de oameni mari: "O sută de lei pliculețul de zahăr vanilat,/ Strigă femeia,/ înfigîndu-și disperarea/ în fiecare pereche de ochi/ Care-i apar în cale// Și eu trec mai departe/ Și-mi adun mai aproape de trup,/ Să-mi țină de cald,/ Tristețea mea veche, roasă la mîneci,/ Pe care-a purtat-o o vreme și mama,/ Ca pe-
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
de mici dimensiuni, argintie, cu 990.000 , iar mai mare, cu trei milioane. Cine mai stă pe gânduri? Nu este, așadar, de mirare că un cunoscut romancier a fost văzut intrând într-un magazin de pe Calea Victoriei, unde a încercat o pereche de pantofi! De altfel, din 2002 se va generaliza practica nobilă conform căreia creatorul nostru va primi un premiu de câte zece milioane lei de fiecare an al vieții, de cum va împlini 67, 76, 83 ani. Cu spor indexat în funcție de
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
și soției, cineasta Marie Vermillard țesînd o întreagă teorie despre similitudinile cu insectele ce ating faza integralității - Imago, de unde și titlul acestui film superflu. Inspirîndu-se dintr-o legendă japoneză despre pasărea cu o singură aripă care trebuie să-și găsească perechea pentru a putea zbura, actorul Eiji Okuda istorisește cu atașament și interpretează el însuși cu o tragică ironie idila ciudată, dar verosimilă a unui polițist corupt de o copilă dornică de tandrețe ca și fratele ei oligofren. Laitmotivul tatuajului ce
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
lumii de aici și-a celeilalte, servindu-se de un instrument lingvistic adaptat epocii cibernetice - "pseudoromgleza". În centrul atenției se află cuplul Martina/ Angel, ambii atinși de anamnesis destrudo, o maladie incurabilă a sufletului care îi transformă în entități complementare, perechea etern damnată, îngerul bolnav și vrăjitoarea, călători prin (cyber)spațiu și timp, într-un univers guvernat de un dumnezeu informatician. Dacă ansamblul are de suferit uneori din cauza aspirației spre exhaustivitate, în schimb, la nivel de detaliu, proza Alinei Nelega atinge
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
îi dăm rolul lui... Jim Belushi? - Exact. Mănușă. Celălalt e tinerel, naiv, idealist, merge după buchea cărții... - înseamnă că ne gîndim la... Tom Cruise? - Posibil. Chiar probabil. îmi vine-n minte în fond un fel de hibrid între... - ...între O pereche trăsnită și, să zicem, Inspectorul Harry. - Splendid. Te-ai prins. Bun, mai e și șeful, normal, care e... țepos, însă pînă la urmă de gașcă. Ferm, dar cinstit. - Și negru, normal. - Se-nțelege. - Cineva ca... James Earl Jones. - Absolut. Pe
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
De mai multă vreme, filmată din toate pozițiile, luminată din toate unghiurile, fardată cu toate pudrele, apare pe ecranele invadate de frecvența Pro tv-ului, ascuțită și casantă ca o lamă Sputnik, fața cvasibărbierită a lui Andrei Gheorghe. Dotată cu una pereche buze tivite, animate sec, din cînd în cînd, doar atît cît este necesar pentru dezvelirea mușcăturii, cu una pereche priviri voltaice, dar debranșate vizibil de la sursa de energie, fața lui Gheorghe începe deodată să se manifeste. Să anunțe invazii de
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
invadate de frecvența Pro tv-ului, ascuțită și casantă ca o lamă Sputnik, fața cvasibărbierită a lui Andrei Gheorghe. Dotată cu una pereche buze tivite, animate sec, din cînd în cînd, doar atît cît este necesar pentru dezvelirea mușcăturii, cu una pereche priviri voltaice, dar debranșate vizibil de la sursa de energie, fața lui Gheorghe începe deodată să se manifeste. Să anunțe invazii de extratereștri, să amenințe echilibrele planetei, să promită uzurparea legii gravitației universale și reconstrucția mecanicii astrale. Cel care mărturisea public
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
un ritm accelerat ca în binecunoscutul film "Aleargă, Lola, aleargă" iar cititorul care nu o cunoaște pe Nora Iuga rămîne intrigat de fantastica ei tinerețe spirituală, căci puține sînt doamnele de vîrsta domniei sale care vizitează, fără false pudori, Erotikmuseum, privesc perechile de homosexuali adunați în Café Berio sau urmăresc la video, cu delicii, caseta cu filmul The Big Lebowsky. Realitatea românească o ajunge din urmă, fie că este vorba de o fată reporter al unui post de radio din țară, care
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
sarmale, leș vinete". Amîna momentul în care va începe să citească Depuis deux mille ans, prin alte lecturi ("un polar") sau prin proiecte nerealizate de relecturi (cea a românului La vie mode d'emploi de Perec) și chiar "lustruiește o pereche de cizme" pentru că, în cele din urmă, "să atace". Parcurs dificil însă, deoarece atitudinea unchiului său o irită și nu ezită să-l taxeze, opunînd încercării acestuia de a nu fi niciodată un revoltat social, o altă formă de revoltă
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
am scris ceva poezie în tinerețe, dar ca adult n-am depășit un număr minim, și de multă vreme încoace n-am mai scris poezie deloc. L.V.: Cum vedeți dvs. finalul ideal pentru un roman? Ați distrus vechiul happy end, perechea fericită până la adânci bătrâneți. Așa au făcut și scriitorii fluxului conștiinței. Deosebirea este că dvs. nu o faceți doar de dragul inovației. Dvs. chiar așa vedeți viața, veșnic neîncheiată, cu un va urma. Cum hotărâți unde trebuie să se încheie romanul
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
ca nume, de ajuns ca să justifice un roman. Voyous! cu totul altceva decît hoții, vulgari... Poate derbedei? După atîția ani, acum pot să spun că era vorba de o căsuță, o casă-vagon de pe strada Grigore Alexandrescu în care locuia o pereche distinsă. El, un rus alb nobil, iar ea o doamnă tot aristocrată pe care o chema Vera și prin casa cărora trecuseră toți intelectualii de seamă români dintre cele două războaie mondiale, de la Mircea Eliade pînă la Noica, prieten personal
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
Pentru că am pomenit de ziua Sf. Valentin: întreaga filozofie a autohtonizării prostești, a felului în care înțelegem, adaptăm și respectăm valorile occidentale e dată de distanța enormă dintre semnificația originală (conform unei tradiții englezești, în acea zi păsările își aleg perechea) și deflorarea radiofonică a frumoasei Nuți de către macho-ul Cristi!
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
fac din ei înșiși obiect de studiu, ține de o paradă a eului, posibilă doar în absența bunului-gust. Plin de încredere în sine, Liviu Antonesei joacă din când în când, neconvins, comedia modestiei: " Dacă șcitind cartea, n.n.ț o singură pereche va înțelege ce miracol i se întâmplă, dacă un singur solitar ce suferă din dragoste va depăși criza, dacă un mare dezamăgit va căpăta puterea și curajul de a mai încerca o dată, voi crede că n-am scris-o aiurea
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
leagă între ele nucleele narativ-descriptive generate pe parcurs ("râia parantezelor" e boala tuturor personajelor din carte). Tragica aventură a personajului central, Candid, situațiile absurd-halucinante prin care trece acesta alături de soția sa, Olimpia (cu care formează, așa cum s-a remarcat, o pereche de identitate alegorică, modelată după tipologia clasică), sunt declanșate de un fapt banal: râsul eroului în fața unui afiș "cultural" în care, dintr-o sublimă eroare, printre numele de scriitori de literatură pentru copii și tineret", în locul lui Karl May fusese
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
la control"." (Plictiseală C.F.R.) Iar povestea nu se încheie aici. Poeta îl aduce în prim-plan pe controlor, Dumitru Săcăruț, înălțându-i o odă ironică și adorându-l ea însăși o clipă, în joacă: "opt capete s-au întors/ opt perechi de ochi l-au privit/ DUMITRU SĂCĂRUȚ scria cu litere mov/ pe legitimația din piept/ și găuritorul lui/ scotea un sunet perfect" etc. Comedia continuă: "nici eu/ nu mai priveam nici/ tu nu mai priveai pe geam nici/ ei, ele
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
generic "Eternitatea și o zi". Concentrîndu-și acțiunea la granița dintre veacuri, filmul lui Dimitris Athanitis 2000 + 1 secvențe are în vedere un număr aleatoriu de personaje a căror soartă se intersectează în mod mai mult sau mai puțin fatal. O pereche modestă - ea muncește din greu, el e șomer și începe să fure și chiar să ucidă; va omorî soțul adulterin dintr-un cuplu înstărit, un businessman care-și chinuie deopotrivă nevasta și amanta; un puști ce vagabondează pe străzi încercînd
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
absurde, o lume în care noua securitate este la fel de abilă și de agresivă și în care nostalgiile comuniste ating o intensitate înfricoșătoare: "Trecutul nu-i mort de tot pe pământul Rusiei. Aici, trecutul, e înarmat cu brice și cu o pereche de cătușe". Sau "Doar pentru că un loc are McDonald's și MTV și acceptă cartele American Express - la fel ca peste tot - nu mai are trecut. E Anul Zero. Dar, nu-i deloc adevărat." (p. 220) Suprapersonajul cărții este însă
Spectacolul lui Stalin by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16572_a_17897]
-
popor stă, nici în bani, ci iarăși în muncă. Banul reprezentează numai munca, nu este ea însăși, și, aducînd bani mulți într-o țară în care munca lipsește, vei ajunge să plătești o zi de lucru c-un napoleon, o pereche de cisme cu cinci, și-ncolo tot povestea veche, adică tot sărac.(s.n.)[...] Căci dintre cel ce cîștigă 10 și cheltuiește 11 și cel ce cîștigă 2 și cheltuiește 1, acest din urmă e cel bogat, iar cel dintîi e
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
de tinichea) și nu riscă să trimită la alte sensuri, negative, pe care le are în limbă adjectivul greu ("apăsător", "împovărător", "dificil" etc.). Ziariștii noștri nu pot însă rezista tentației jocurilor de cuvinte în care sînt implicate sensuri diferite ale perechii de antonime greu - ușor : "sigur că e mai ușor cu leul greu" (Ziarul Financiar); "leu greu pentru țărâna ușoară " (Jurnalul Național ); "trecerea la Ťleul greuť, mai Ťușorť cu patru zerouri" (siveco.ro.), "prețuri ușoare în lei grei " (Curierul Național ); "vom
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
ci prin denudare. Neajunsul este al formulei poetice, însă asumarea riscului îi revine fiecărui poet în parte. Versuri precum următoarele, din ciclul dimineața pe răcoare, nu meritau onoarea copertelor unei cărți: "pe diagonală sala e cât marea neagră/ trec printre perechi spre taburetul de lângă bar/ mă așez privesc fix fata de la bar cinci minute/ sau două ore barul e înfundat în dușumeaua din beton mă uit/ la fata de sub dușumea cumpăr un crenvurșt cu muștar privesc/ crenvurștul cinci minute sau două
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
spatele civilizației moderne. Impunîndu-și lor și propriilor copii o existență frustă, incomodă, din dorința exasperat-polemică de a reconstitui miniatural o societate primitivă, autosuficientă, ei sînt totuși conștienți că idilicul bucolic e o simplă ficțiune. Povestea începe cu călătoria ultraorășenilor (două perechi și un agent imobiliar), sătui de hotelurile de cinci stele de pe mapamod, spre un loc izolat din provincie, pentru a vedea o clădire, momentan lipsită de utilități, pusă în vînzare ca locuință de vacanță. Dependenți de celulare și de problemele
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
dunărean de robustă structură psihică, mai apropiat de luptător decât de veșnicul învins, concomitent conștient de vulnerabilitatea ființei umane, de traiectul acesteia către moarte și chiar ros de sentimentul unei culpabilități cu sursă obscură: "în somn, îngerii nopții venit-au perechi/ Cu vorbe m-au biciuit, m-au judecat/ ești vinovat, ești vinovat, vinovat". Acești îngeri negri, damnatori așadar "aveau în ochi lacrimi pietrificate și reci". Ei clamează: "Ești vinovat. Pe veci/ m-au condamnat". Vina sa, a fi sărăcit cerul
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
pe Werther. O vede el chiar pe ea? Sau proiecția lui ideală, dragostea absolută împrumută acum chipul ei. Pleacă la bal amîndoi și aud în urma lor oftatul lui Sophie, sora Charlottei. Îl place pe Werther... Dansează, se amestecă cu celelalte perechi, senzualitatea este introdusă ușor. Ca și jocul seducției cu arta lui cu tot. După preludii variate, Werther încearcă să o sărute. Pare că reușește. Brusc, Charlotte se îndepărtează. Nu poate. Este logodită cu Albert și se va căsători cu el
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]